Page 3 - Drumul_socialismului_1974_05

KmwaahM
ţL^irci—i.n'T:"','"Lr.'*.r. - W.VT W*w,Vf*f JRTI
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 6 003 0 MIERCURI 1 MAI 1974
TBSgraraa^jaarogiaasîauj wiwiMliiWiii'in taEwaaesss 3CT^2saaaii!a:iîisKai332SE

5‘......................... ».......................j
TOVARĂŞUL NiOOLAE CEAOŞESCU, • Oţelarii, furnaliştîi, lami- ; ISS usrrjl ,?
| natorii şi cocsarii au produs,
secretar general al Partidului Comunist Român, i peste plan, importante can- Uza 1 J Semnal
i tităţi de produse siderurgi-
j ce. Producţia de oţel, de
preşedintele Republicii Socialiste România, ! pildă, din primele patru luni EXEMPLUL BUNICULUI
depăşeşte pe cea a întregu­
lui an 1963. iar de fontă pe O Dorinei Şindea, din sa­
tul Stretea, este elev în cl.
adresează mulţumiri organelor şi organizaţiilor Rdiîări şi a Vll-a la şcoala din Do-
bra. Bunicul său, Ioan, este
un priceput crescător de
de partid, de stat, obşteşti şi tuturor oamenilor succese (fin fără animale. Nepotul, urmînd •-
xemplul bunicului, s-a hotă-
rît sâ crească şi el Iepuri
muncii care l-au felicitat cu prilejul alegerii ca - , fa* w*rţ!*l! ( de casă. A fost ajutat să ţ
facă cuştile şi sS procure
cea din 1964. Aceste cifre i *a ,' .:, ,h - - * l J primele perechi de iepuri. > t
preşedinte al Republicii Socialiste România relevă ritmul intens în care ţ Intr-o zi l-am văzut dînd de \
creşte producţia de metal a
ţării, care va fi în 1974 cu i mlncare la primii pui obţi-
J nuţl. Atunci l-am întrebat miuvuui
14,6 Ia sută mai mare de­ / nuyi. niuiiv.1 • vj iii ■
cît cea din anul trecut. \ cîţi iepuri vrea să crească ţ
l In acest an şi el ne-a spus
l
„Doresc să mulţumesc căldu­ blicii Socialiste România. Văd prilejul alegerii mele ca pre­ * că 30, iar In anul viitor va ^
ros, pe această cale, comitete­ în aceste sorisori o expresie a şedinte al Republicii, voi face Inspectoratul general de vedea el cîţi. Nepotul e
lor judeţene, municipale şi o- dragostei şi încrederii pe care şi pe viitor totul pentru a slu­ stat al 'silviculturii rapor­ mîndru că face o muncă u-
răşeneşti de partid, ministerelor întregul nostru popor o are în ji cu devotament cauza pro­ tează îndeplinirea integrală tilâ şi contribuie şi el cu
şi instituţiilor centrale de Partidul Comunist Român — gresului şi înfloririi naţiunii a sarcinilor de împăduriri ceva Ia creşterea bunăstă­
itat, organelor şi organizaţiilor forţa politică conducătoare în noastre socialiste, militînd ne­ pe semestrul întîi al anului, * rii familiei.
de partid, de masă şi obşteşti, societatea noastră —, în poli­ obosit pentru înfăptuirea în ce­ realizîndu-se peste 58 000
tuturor activiştilor de partid şi tica marxist-leninistă a partidu­ le mai bune condiţiuni a poli­ hectare plantaţii şi semănă­ | GESTUL @ Luni, 29 apri-
de stat, comuniştilor şi oame­ lui. ticii interne şi externe a parti­ turi directe în fondul fores­ ^ lie. In magazinul Meta’lo-
nilor muncii din întreaga ţară Doresc să asigur pe toţi cei dului şi statului, a idealurilor tier. l Sport din Haţeg un cefă-
— muncitori, ţărani, intelectu­ co mi-au scris, întregul nos­ măreţe ale edificării socialismu­ Silvicultorii continuă lu­ / ţean cumpără ceva. Scoate
ali, bărbaţi şi femei, tineri şi lui şi comunismului pe pămîn- crările de împăduriri în zo­ J Danii, plăteşte şi pleacă,
vîrstnici, români, maghiari, ger­ tru popor că, în spiritul jură- na montană superioară şi î Gestionarul, Octavian Buz-
mani şi de alte naţionalităţi — mîntului pe care l-am rostit cu tul patriei". sînt hotărîţi să depăşească ? dugan, observă .risipa" fâ-
planul de împăduriri stabilit I cută de cineva pe jos. Ri-
care, prin scrisori şi telegrame, pentru campania de primă­
au ţinut să-mî adreseze felici­ NICOLAE CEAUŞESCU. vară cu circa 6 000 de hec­ | dlcă bancnota de 10O lei şi )
tări şi urări cu prilejul alege­ tare. i aşteaptă păgubaşul. Ceva l
rii mele ca preşedinte al Repu­ Preşedintele Republicii Socialiste România • mal tîrziu, apare... risipita- /
1 rul ; s-a reîntors, dar mi se- 1
8P6£ tMS ţ slzase lipsa. i I
i — Aveţi banii la dumnea-
Ţ voastră ? - întreabă gestio- )
{Urmară din pag. t) nic, de la şantierul electrome­ 1 ■ :&U-i >(<’ . * ■' \ norul. \
canic, Nicolae Sălăjan şi Gri- Sărbătoarea muncii- f .‘gi'&jr I - Da. Dar pentru ce ? i
cinstea zilei de 1 Mai, aşa îl gore Cucu, de la şantierul nr. 'm& .' — Număraţi-i vă rog - )
vom onora şi în cinstea celei 4 construcţii civile. \ Îndeamnă gestionarul.
de-a 30-a aniversări a Elibe­ In Valea Jiului în ansam­ 1 — Ştiu, am 1 800 lei. Da-I i
rării patriei şi a Congresului blul noilor locuinţe sau în sărbătoarea succeselor î număr dacă ziceţi. Ii numâ-
al Xl-lea al partidului'h Be- perimetrul exploatărilor mini­ 1 ră şl-l Ies... 1 700. Omul ră- \
tonistul Ioan Ivan şi lăcătuşii- ere numele constructorilor se ţ mine mirat, gînditor. I
montori Ioan Cînda şi Victor găseşte 1* loc de cinste prin­ in edificarea - Uite-o şi pe a 18-a - )
Bibiri îşi exprimă convingerea tre cele ale celor mai destoi­ 11 spune gestionarul. 1
că „totul merge normal" şi nici şefi de brigăzi. De ce ? Omul mulţumeşte. ţ
că le pare rău că peste un Pentru că oameni cum sînt
an-doi vor părăsi şantierul pe lăcătuşii Ioan Popa şi Ioan socialistă a patriei COMERŢUL « Conduce- \
care de fapt i-au împlinit ca Duca, Oprea Stanciu şi Ludo­ l rea cooperativei meşteşugă- l
oameni şi constructori. vic Mate, electricianul Emili- / reştl .Retezatul", din Haţeg, i
(Urmare din pag. 1) STM \ a luat o serie de măsuri In J
s
m - fyv-A^ t >■* • N-' • <• $§£«#& l vederea extinderii reţelei d« \
*§ •
La marile realizări obţinute pe ansamblul economiei na­ t . ' £ ■ $^|s§P5B§ , desfacere cu amănuntul a 1
SCHELE SĂRBĂTOREŞTI ţionale s-a aliniat plenar si economia judeţului Hunedoara. S^«^.vxv>x.>vciŞŞ^^V^S2fo»cw^xiwwc.>o^%>:.
ii produselor executate de că- .'
^ tre membrii acestei coope- )
Dezvoltarea judeţului nosţru, faptul că el ocupă un loc de
frunte în ansamblul economiei naţionale, oglindeşte grija deo­
li lil,IE DE umil sebită pentru valorificarea superioară a bogăţiilor naturale, a i rative, a extinderii gamei a- l
' cestora, creind noi modele
tradiţiilor şi experienţei muncitoreşti, pentru _înflorirea multi­
ţ po care le oferă clientelei 1
laterală a tuturor judeţelor patriei, a fiecărei localităţi în parte.
De pe meleagurile noastre hunedorene, în care cărbunele, oţelul, l prin Intermediul reţelei pro- ^
prii de desfacere. Astfel,
re- i
marmura şi aurul se înfrăţesc cu generozitate, înălţăm astăzi \ cent au fost amenajate şi 1
Pe şantierele I.C.S. Hune­ an Buraz, fierar-betonistul Io- certitudini de izbînzi adunate cu agerimea minţii şi hărnicia l deschise două noi magazi-
doara, în hala noului laminor sif Borşodi şi zidarul Nicolae braţelor. J ne de desfacere a mărfurî-
de sîrmă, la reparaţia capita­ Kovaci — toţi de la şantierul Grăbim acum viitorul pentru a ne pregăti o zi de tnîine * lor cu amănuntul, dintre ca­
lă de la bateria nr. 3 de coc­ T.C.M.M. Petroşani — îşi înscriu a plenitudinilor. II grăbim pentru a reduce şi a anula handi­ 1 re unul se află In noul com-
sificare, pe schelele obiective­ în palmaresul izbînzilor în­ capul de la care am pornit faţă de ţările dezvoltate din punct \ plex din oraşul Călan, iar
lor social-culturale, peste tot chinate în cinstea zilei de de vedere economic, tehnic, ştiinţific. Avem, pentru aceasta, ' celălalt in centrul oraşului
mîndria de-a fi întreprindere 1 Mai, finalizarea tabloului temeiuri ferme : unitatea moral-politică a întregii naţiuni în Haţeg. In cele două maga­
fruntaşă pe ramură cu Steag de distribuţie nr. 7 şi staţia jurul Partidului Cgmunist Român, conştiinţa revoluţionară, zine de desfacere cu amă­
roşu şi Diploma de onoare se de egazare de la E.M. Pe- legile eticii şi echităţii socialiste, responsabilitatea faţă de toate nuntul, cumpărătorii pot
poartă ca cel mai ales senti­ trila, centrala termică, atelie­ perspectivele noi ce se deschid ţării, angajarea fermă a unui găsi un variat sortiment de
ment de obligativitate. rul mecanic şi grupul social întreg popor pe calea trasată de partid. U&flfli mărfuri din ramurile : con-
Probele electrice la electro- de la Livezeni, staţia de ven­ Este obiceiul ca în cinstea acestei zile oamenii muncii să ^ fecţll, piele, încălţăminte,
filtrul cuptorului nr. 5 au tilatoare Aninoasa-sud, alte lucreze mai mult, mai bine. Este de fapt un efort conştient, lemn şi altele.
început. La cocserie au rămas obiective. De ce? Pentru că con­ de concentrare a tuturor energiilor, de încadrare a tuturor
doar mici „mărunţişuri" pen­ structorii Grupului de şantie­ voinţelor spre ţelurile desenate cu înţeleaptă clarviziune în
tru că în 7-8 mai aici se va re Valea Jiului al T.C. Deva planurile elaborate de partid. Prin realizările, de multe ori
produce cocs. Şi nu oricum, sînt şi azi îmbrăcaţi în haine .spectaculoase, oamenii îşi exteriorizează, la modul cel mai ple­ . „.nstea zilei de 1 Mal, prin
ci cu aproape 60 de zile îna­ de lucru şi se află pe schele­ nar şi, totodată, cel mai consonant cu spiritul ştiinţific a! ţ aportul deosebit al con­
inte de termen. S-au dat în le de locuinţe. epocii, mîndria virilă a capacităţii de a înfăptui, nobilul, mereu structorilor de la T.C. Deva,
v
folosinţă 132 apartamente, iar Ne oprim o clipă la „deta- împrospătatlil sentiment că totul le stă în puteri. a fost finalizat înainte de
în luna mai urmează încă vreo şamentele" salopetelor de la Cu asemenea gînduri, inspirate de încrederea nemărginită termen un bloc cu magd-
două blocuri. * şantierele nr .1 şi 2 din Deva. în partid, în conducerea sa, cu sentimentul trainic al frăţiei l zlne la parter la Baia de
Crlş, şi blocul 40, cu 64 de
Secţia de producţie indus­ In „Micro 15“ ca şi la ţe- internaţionale, oamenii muncii pornesc, sub arcul de triumf apartamente, în Deva. Se
trială raportează peste plan sătoria de mătase, la Bălata al zilei de 1 Mai, spre noi înfăptuiri în cronica primăverii ţ află In faza de recepţie alte
aproape 1 400 mc prefabricate ca şi la Leşnic — faptele re­ patriei socialiste. peste 230 de apartamente
din beton şi 260 tone con­ marcabile nu lipsesc. Primele la Deva, Simeria, Orăştle şi {
strucţii metalice, şantierul e- 6 hale de la Leşnic au intrat • y ţmPW%& Petrlla. Sincere felicitări
lectromecanic o producţie su­ în recepţie cu 66 zile mai de­ l pentru constructori şl pentru
plimentară de peste 2,8 mili­ vreme. La ţesătorie există un - t*.,.<■>* . locatarii
' loj-n+nril oare au început
oane lei ; la complexul Băiţa serios avans în execuţie. La ţ deja să Intre In noile lor
s-a obţinut o zi avans, iar locuinţe, odată cu deschiderea \ ţ locuinţe. ’
lucrările de la I.C.M. Simeria unor noi fronturi de glisare, i 1
au fost recepţionate cu două primele blocuri din panouri Un steag învăluie acest pămînt STRADA • Controversată l
zile mai devreme. mari sînt pe punctul de a-şi in roşul cald ai măreţiei sale de localnici şl de străini, ?
Desprindem din miile de primii locuitorii. Cine nu-i de parcă ninge soarele petale mm. orientarea în cartierul Goj- i
constructori ai I.C.S. Hune­ ştie pe Vasile Zmeu sau Mi- in primăvara mlădiată-n vint. du al municipiului reşedin- i
doara, cu ajutorul secretarilor hai Asner, pe Adalbert Man- ţă de judeţ a primit o re- ?
comitetelor de partid, cîteva h»i sau llie Ştirbu ! Vederea lumii poartă triumfale zolvare logică : fiecare stro- 1
nume cu fireasca convingere ...Schele sărbătoreşti în hai­ lumini in care, ca un jurămint, dă, străduţă sau alee a pri- ţ
că în rîndurile ce urmează ne de lucru. Imagine plastică ard flăcări drepte, flăcări de ne-nfrînt, Penultimul an al cincinalului inseamnă pentru economia şi viaţa spirituală a jude­ mit un nume, iar blocurile i
nu putem insera mulţimea de reală demnă de un Brâncuşi din cele patru puncte cardinale. ţului un an de meri şi multiple impiiniri. îndeplinirea ireproşabilă a mobilizatorului plan de — numere de ordine, cu J
eroi anonimi ai celei mai pu­ al zilelor noastre — prezent investiţii, de care am beneficiat in 1973, a determinat intrarea în funcţiune şi darea în folo­ scări numerotate şi cu in- I
ternice întreprinderi de con­ cu penelul pe schele : acele Un singur steag deasupra tuturora sinţă, incă din primele zile ale anului ’74, a unor noi capacităţi productive’ şi obiective so- dicarea a ce numere de a- (
strucţii din judeţ : Costachc puncte de îngemănare între sub care se dezlănţuie sonora cial-culturale. . , i; parlamente se află pe sca- >
Dobre şi Alexandru Şchiope, vise ce se vor împlinite şi fap­ cadenţâ-a inimilor ce-mplinesc Amintim printre altele, în ordinea prezentării în fotomontajul de faţă, Fabrica de ra respectivă. Aşadar, In ţ
de la secţia de producţie in­ te bărbăteşti prezente, aceste ipsos Călan {foto nr. 1), Tipografia Deva (foto nr. 2), Ţesâtoria de mătase Deva, Gojdu avem adrese noi. ţ
dustrială, Ioan Voci şi Nico­ punţi ce fac pe zi ce trece o lume nouă, dreaptă şi egală, capacitate care va intra in funcţiune la finele acestui an (foto nr. 3), Complexul zoo­
lae Năstase, de la ^şantierul ca cincinalul înainte de ter­ in care munca-i cea mai 'naltă şcoală tehnic de la Romos (foto nr. Al, , ! şcolar al I.M.M.R. Simeria (foto nr. 5), un bloc cu PIAJA o Zilele acestea, ^
nr. 2 construcţii-montaj, Ni­ men să devină nu numai crez şi libertatea, rodul ei firesc. magazine la parter la llia (foto nr. c), Magazinul universal „U!pia“ din Deva (foto nr. 7). pe piaţă se vor găsi din a- \
colae Chifor şi Valentin Slav- ci şi izbîndă. NECULAI CHIRICA Fotomontaj: VIRGIL ONOIU bundenţă cantităţi de legu- 1
me şi zarzavaturi. Astfel, au J
fost expediate pe reţea, cu \
precădere la unităţile din l
pieţe, care sînt cel rriai mult /
solicitate, 27 tone castra- \
Se cîntă în ţara aceasta, planuri. Ca unul care le cu­ mulţi ani îndeplinise munci Oameni ca Dumitru Filip nu prezent. Lucram manual, în­ un sfert din ceea ce este în mintiri ale unei copilării şi ti­ 1 veţi, 11 tone roşii, 70 000 le- i
scăldată dimineţile, la zenit noaşte cîştigurile ştiu că, au de partid, se întorsese la mi­ spun cuvinte meşteşugite. Alt cărcăm minereul cu lopata, prezent. Condiţiile de mujică nereţi foarte aspre — şi să re­ / gâturi de ceapă, 150 000 ?
şi in amurg de un soare nou, de unde îşi împlini planurile, nă ; ca taică-său. Se vede că în schimb conştiinţa dreptă­ împingeam vagon eţii cu mîini- s-au schimbat. S-a schimbat zume in cîteva cuvinte o via­ ş bucăţi câpâţîni de salată 1
purtat în inimi, măreţul cîn- li văd pe oamenii cu care lu­ ochii lui nu i-s folositori nu­ ţii : munceşti bine, eşti răsplă­ le şi pieptul. Capacul furnalu­ ceva şi în conştiinţa oameni­ ţă de plinătate ? Poate pentru ( verde, 35 tone spanac, 2 l
tec al muncii. Un imn în for­ crez preocupaţi de a face mai la zi şi în adîncurile pă- tit la fel, trăieşti mai bine. Şi lui tot manual îl ridicam pen­ lor. Blocuri nu erau în Hune­ că munca — încercare, fără ) tone ardei gras, 80 000 bu- i
) câţi ardei iute, 3 tone vor- '
te şi fortissimo. munca lor mai spornică şi su­ mîntului; ştiu să privească şi mai au convingerea utilităţii tru a goli „gliifla", adică pa­ doara de atunci. După ’50, împliniri materiale imediate 1 ză. La aceste cantităţi se \
Se cîntă în ţara aceasta păraţi cînd nu le reuşeşte în­ să descifreze semne şi în a- sociale largi a activităţii lor. tru cărucioare cu minereu, constructorii de locuinţe şi-au în folosul lor, e un punct de
sfintul cîntec al muncii prin tocmai. Mă bucură preocupă­ dîncul sufletelor. Şi reporte­ „Munceşti bine, trăieşti bi­ ciuruirea o făceam la fel. Azi, făcut prezenţa. La înălţarea mîndrie în aceste existenţe. adaugă altele, cele ce le ^
care devenim şi ne afirmăm, rile lor şi într-un fel anume rul se bucura ca omul din fa­ ne". Peste 20 de piilioane de toate acestea se realizează au­ blocurilor am participat şi Poate pentru că găsesc foarte vom găsi pe piaţa neorga­
prin care trăim şi care se în­ şi acele supărări. Sînt în legă­ ţa sa auzindu-l vorbind astfel cetăţeni români, printre ei şi tomat. noi, cei de la furnale. normal ca plinătatea vieţii lor nizată.
toarce la noi sub forma bună­ tură cu dorinţa lor de a-şi fa­ In anul 1951, m-am căsăto­ de azi să fie răsplata anilor
stării care ne înconjoară şi ne ce viaţa mai plină. 11 aud rit. Soţia mea, Silvia, lucra la de atunci, a muncii lor de azi, SATUL e Locuitorii satu­
:
populează viaţa. spunînd pe minerul llie Nica, cantină, acum e casnică. ' Mu plină de răspundere şi de se­ lui Grosuri - ne relatează
pfimarul comunei Blăjeni,
Peste 20 de milioane de ce­ ori pe Gheorghe Moldovan: urmat copiii, Sandu şi Lenitţn. ver autocontrol. i tovarăşul Avram Cioflica - l
Hainele şi hrana, la virsta lor,
tăţeni în marş în întîmpina- „Măi oameni, cînd muncim să pentru mine constituiau pro­ Roadele muncii se întorc la 1 muncesc cu hărnicie la e- /
rea viitorului cunosc întoar­ ne gîndim că muncim pentru bleme, pentru ei nu. noi; se întgre în bunuri mate­ xecutarea lucrărilor de in­
cerea aceasta a muncii la iz­ noi şi copiii noştri“. Şi ştiu că Despre traiul meu şi al fa­ riale şi spirituale, în schimba­ teres obştesc. In aceste zile,
voare. Printre ei — şi cei pes­ şi Nica şi Moldovan şi încă miliei mele, azi ce să spun ? rea felului nostru de viaţă. după ce drumul de acces
te 500 000 de hunedoreni mi­ alţii atîţia au un vis — să Am fiecare cameră mobilată. Cei ce frămîntă metalul şi în sat a fost lărgit cu un
neri, siderurgişti, constructori, treacă în copii cît mai mult Avem televizor, radio şi ma­ minereurile au plinea rumenă buldozer, oamenii lucrează
energeticieni sau de cîte alte din ceea ce a însemnat res­ şini pentru uşurarea muncii şi ispititoare pe masa lor, cai la taluzarea acostamentului,
profesii şi ocupaţii, ocupaţi pî- pectul lor faţă de muncă. Oa­ în gospodărie. O casă proprie­ ce ţes şi cos hainele o fac urmînd ca în continuare să
menii au intrat în pielea pro­
pentru ei, cei ce clădesc case,
nă în aăîncul fiinţei lor de ducătorului — proprietar şi tate personală. Toate agonisite clădesc de fapt o lume visată se facă pietruirea.-Astfel, se
generoasa idee a devenirii cînd treaba nu merge chiar prin muncă. Asta-i tot". în visurile asprei copilării a creează condiţii pentru in­
prin noi, pentru noi, pentru cum ar vrea ei, propun zile Discuţia cu Vasile Burciu devenirii noastre. trarea autobuzului şi în a-
copiii noştri, pentru copiii co­ de producţie mărită. Nu poţi nu despre el ci despre oa­ cei mai mult de 500 000 de Eram cazaţi 120 de oameni am purtat-o pe platforma de ceastă localitate.
piilor noştri. Despre viaţa gîndi la o astfel de necesitate meni. hunedoreni, trăiesc cu această într-un dormitor. Pe locul ba­ încărcare a furnalelor de 1 000 Reportaj realizat de :
acestora scriem astăzi rîndu- decît dacă eşti convins că ceea „Munceşti bine, trăieşti bi­ credinţă netrunclieată şl nein- răcilor, azi se află oţelăria şi mc de la Hunedoara. De ce ION CIOCLEI I ULTIMA ORĂ ® Comu-
rile de faţă, despre întoarce­ ce faci, faci pentru tine. Aşa ne . Cuvintele aparţin coope­ şelată cu nimic în toţi anii a- melanjorul. Cînd m-am anga­ le-o fi mai la îndemînă oame­ ION GABOR ţ nistul Sabin Dolga a lucrat
10
rea la ei a roadelor muncii. vor fi gîndind Ion Hurdea şi ratorului Dumitru Filip, croi­ ceştla de avînt revoluţionar şi jat, combinatul dţică era pe nilor să depene amintiri — a- MIRCEA FILCEA mai bine de 20 de ani ca
Evoluţiei în gîndire a lor îi Emanoil Sturza de la noi din tor la cooperativa „Drum nou“ constructiv.
dedicăm acest reportaj scris sector. Şi i-au făcut şi pe al­ din Hunedoara. „Am 14 ani de „Era după război, mama miner la Exploatarea minie­
în prag de sărbătoare din dis­ ţii să gîndeascâ ca ei. Da, da, cînd am venit în cooperativă. murise de tifos. Rămăsesem ră Ţebea. A fost un om
cuţii purtate în ore ţie tihnită realitatea asta cu producăto­ Şi aici ca şi în altă parte tre­ şase copii pe lingă tata. Eu conştiincios, harnic, drept
odihnă cu cîţiva dintre cei rii— proprietari e pe un teren buie să lucrezi. Noi ne-am eram al treilea ca mărime. pentru care în repetate rîn-
peste 500 000 de hunedoreni. sănătos. convins că îndeplinirea planu­ Războiul şi condiţiile grele de
„Să vorbim despre nivel de Cînd vezi în oraş minerii lui şi depăşirea lui înseamnă foamete m-au determinat, la duri a fost declarat, împreu­
viaţă la mine şi familia mea? noştri nu-i deosebeşti la gus­ venituri mari pentru noi. Am vfrsta de 14 ani, să plec de nă cu ortacii săi, fruntaş in
răspundea printr-o întrebare turile de a se îmbrăca de in­ acasă tot ce-mi trebuie. îm­ acasă pentru a-mi cîştiga o producţie. Tot ortacii l-au
maistrul miner Iosif Toma de telectuali. Uite, lui Ponca al preună cu soţia, care lucrează bucată de pîine. Pentru mine, sărbătorit în cursul zilei de
la Barza întrebării reporteru­ nostru, nu i-a mai plăcut fri­ tot în cooperativă, ne-am gos­ pentru a-mi ajuta fraţii mai ieri, cu ocazia ieşirii sale
lui. „Sînt miner ca tata. giderul „Fram". L-a vîndut şi podărit bine — televizor, fri­ mici. După cîtva timp m-am
Mi-am organizat şi eu, dato­ şi-a luat un „Frigero". Cînd gider, radio, maşină „Mosk- întors. In ’47 m-am înrolat în la pensie, l-au urat multă
rită muncii, o viaţă îndestula­ oamenii schimbă lucrurile a- vici". Şi ca mine sînt mulţi la primul detaşament de briga­ sănătate (de remarcat câ
tă. Şi cu asta să nu mai vor­ cestea de folosinţă îndelungată „Drum nou". Le-am făcut pe dieri constituit la Rădăuţi, cu ) ‘ toţi aceşti ani de muncă
n
bim despre mine, al cărui sin­ cu altele mai de valoare, e toate acestea în 14 ani. Copiii care am plecat pe Şantierul 1 nu a avut nici o zl de eon-
gur regret este acela de a nu •a semn bun. — am houă fete — nu duc lipsă naţional Salva-Vişeu. ţ cediu medical), viaţă lungă \
fi avut un copil. Să vorbim Mă uit „în straiţa" minerului de nimic. Lucrătorii noştri După ce s-a închis şantierul
despre oam'eni; dacă vreţi des­ moţ, în care îşi duce „merin- ştiu ce înseamnă munca făcu­ am fost la Timişoara, apoi ^ şi să se bucure din plin de \
pre fiecare din cei peste 600 dea" pentru gustarea din mi­ tă pentru ei. Avem comenzi pălmaş la construirea digului l aceşti binemeritaţi ar
din sectorul nostru. Mă bucur nă. Din bogăţia mesei luată in de lucrU'din Cluj, din Arad. la Dunăre, între Brăila şi Ga­ t odihnă.
nespus cînd îl aud plănuind comun cu cele ce şi-a adus Ne-am făcut şi „firmă". Cînd laţi. In 1949, împreună cu
pe minerul Gheorghe Bogaru de-acasă, face un punct de te gîndeşti cum am început şi Constantin Federciuc, de la REPORTER
despre apartament proprieta­ laudă că el poate trăi mai bi­ ce avem acum, părem de ne­ cuploare industriale, m-am
te personală şi despre maşină ne. Şi eu mă bucur atunci". recunoscut. Asta cred că este angajat la furnale. La un an
proprie. Îmi place cînd îi aud Aşa vorbea omul acela, ca­ ceea ce se cheamă răsplata eram şef de echipă la încăr­ doine. Locuinţele noi clin municipiul Deva au ad&ugat străvechiului municipiu cartiere noi, mo-
pe mineri făcîndu-şi asemenea re, după ce vreme de mai muncii". care, funcţie ce o deţin şi in Foto : VIRGIL ONOIU Semnal