Page 33 - Drumul_socialismului_1974_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 009 ® MARŢI 21 MAI 1974

Fiecare „fereastră" i ie t imp prie inie să fie folosiţi \ din plin la

* / N
[Intreţii ierea CU ilt uriior

ta
Obţinerea unor producţii re­ rect la executarea praşilei ma­ Roşcani, Gurasada — să amin­
cord la hectar la toate culturile nuale. într-o zi bună de lucru tim doar cîteva unităţi care au
■ 'Ste influenţată decisiv de inter­ în cîmp au participat la muncă înregistrat serioase restanţe la
venţia operativă şi energică pen­ peste 200 cooperatori. Este po­ prăşitul cartofilor.
tru efectuarea în condiţii ire- sibil ca într-o singură zi favo­
iroşabile a lucrărilor de între­ rabilă să încheiem praşila pe De maximă acuitate este inter­
ţinere, respectiv a praşilelor şi a toate cele 40 ha destinate sfeclei venţia la plivitul cerealelor pă-
constatîndu-se
ioase,
plivitului. Imburuienarea excesi­ de zahăr. lanuri au un grad că unele
de
ridicat
vă a terenului după ploile a- In contrast cu exemplele amin­ imburuienare, ca şi începerea ne-
bundente care au căzut în ulti­ tite se află situaţia întîlnită la întîrziată a praşilelor la ' cultu­
ma perioadă de timp constituie cooperativele agricole din Deva, ra porumbului. Organizarea ju­
un real pericol de diminuare şi Hărău, Romos, Pricaz, Geoagiu
chiar de compromitere a recol­ dicioasă a muncii şi mobilizarea
tei în cazul cfnd nu se mobili­ şi Turdaş, unde au mai rămas în cîmp a tuturor forţelor exis­
zează întregul potenţial uman şi suprafeţe apreciabile pe care tente în fiecare unitate agricolă
material al unităţilor la între­ trebuie efectuat prăşitul sfeclei reprezintă cheia succesului în
ţinerea sfeclei, cartofilor, porum­ de zahăr. executarea la timp si de calita­
bului, legumelor şi cerealelor pă- Rămîneri în urmă se constată, te a lucrărilor de întreţinere a
ioase. de asemenea, la prăşitul carto­ culturilor. In vederea materia­
Pînă la începutul acestei săp- filor. Din. cele peste 2100 hecta­ lizării unor asemenea deziderate
tămîni, prima praşilă la sfecla re, în cooperativele agricole s-a se impune ca organele comunale
de zahăr s-a făcut pe mai mult realizat întreţinerea pe mai pu­ de partid şi de stat, conduceri­
de 50 la sută din suprafaţa pla­ ţin de 500 hectare. Printr-o bu­ le unităţilor agricole şi cadrele
nificată. Acţiunea a demarat bine nă organizare a muncii şi mobi­ tehnice să-şi axeze centrul de
şi s-a realizat pe suprafeţe mai lizarea tuturor cooperatorilor la greutate al întregii lor activităţi
mari la C.A.P. Sîntandrei, Ra- prăşit, brigada din Şoimuş a pe folosirea cu randament maxim
poltu Mare, Ilia, Bobîlna şi al­ terminat prima pe această co­ a forţei de muncă, utilajelor şi
tele, unde praşila I se apropie mună lucrarea respectivă. Iată timpului favorabil la efectuarea
de finalizare. „ Deoarece nu am un exemplu care trebuie să fie în condiţii ireproşabile a praşi­
A.M.C.,
eic-
Lăcătuşul
Centrala
putut intra în cîmp cu mijloa­ urmat de către toate formaţiile lelor mecanice şi manuale la termoficare Gurabarza. Gheorgbe Dobîrcăo, dc cei Ia mai destoinici trică dc
meseriaşi,
numiră
se
printre
cele mecanizate — ne relata in­ de muncă din cadrul cooperati­ toate culturile. fiind fruntaş în producţie pe anul 1973. Iată-1 lucrtnd la confecţionarea
ginerul şef de la C.A.P. Cristur, velor agricole, îndeosebi a celor unui ax de manometru. Foto : V. ONOIU
inocenţiu Tetea — s-a trecut di­ din Sarmizegetusa, Ciula Mare, T. NICOLAE
-----*--------------------- ----------- -v
f-------- -------------------------------------
« FORESTIERII JUDETU-
— Pentru realizările bune material. Dar acţiunile respec­ LIT CONSEMNEAZĂ NOU­
obţinute în anul 1973, întreprin­ Din experienţa Întreprinderilor fruntaşe tive, o dată declanşate, au con­ TĂŢI PE LINIA MECANIZĂ­
derii miniere Hunedoara i-a tinuat şi în lunile următoare. RII LUCRĂRILOR UE EX­
fost decernată diploma de uni­ De asemenea, stimularea mora­ PLOATARE SI TRANSPORT
tate evidenţiată pe ramură. Ce lă — la gazetele de perete, în A MASEI LEMNOASE DIN
factori au condus la acest fru­ SOARTA PRODUCŢIEI 0 adunăi'ile organizaţiilor de PARCHETE. Astfel, la depo­
mos succes ? partid şi de sindicat, în presa zitele finale de la Cîrnesti şi
— In primul rînd vreau să judeţeană — i-a impulsionat în Orăşt.ie au sosit două despi-
spun că nu este tot ce poate co­ HOTĂRĂŞTE ÎNTREGUL COLECTIV muncă pe salariaţii noştri. eătoare mecanice, iar 3 noi
lectivul nostru de muncă. Ţi- — Cum se acţionează în pre­ buldozere „S 1 500" au- şi în­
nînd cont însă de greutăţile cu zent la I.M. Hunedoara pentru ceput activitatea de amenaja­
care ne-am confruntat în anul continuarea bunelor rezultate re a unor drumuri pentru
1973 — la un moment dat era şi menţinerea titlului de unita­ tractoare pe spaţii unde circu­
incertă însăşi realizarea sarci­ Interviu cu ing. GHEORGHE MATEI, te evidenţiată ->e ramură ? laţia acestora este nejjractiea-
nilor de plan — rezultatele ob­ director adjunct producţie al întreprinderii miniere Hunedoara — Acţionăm în continuare bilă.
ţinute la finele anului şi dis­ prin forme multiple şi variate
tincţia ce ne-a fost acordată ne de organizare şi conducere a • ŞANTIERELOR DE CON­
mulţumesc, desigur. In acelaşi tetul oamenilor muncii şi comi­ tone de minereu pe post". Ele activităţii, accentuăm îndeosebi STRUCŢII — MATERII SI
timp ne şi obligă. Ştim bine tetul sindicatului au conlucrat au fost preluate în scurt timp MATERIALE CONEORM NE­
pe
şi
acest lucru’ şi acţionăm în con­ fructuos, au urmărit îndea­ de majoritatea brigăzilor şi fie­ ţii pedala ritmicităţii minereu calită­ CESITĂŢILOR — iată ce stă
producţiei
ex­
de
secinţă. Despre factorii care au proape întreaga activitate a în­ care s-a străduit să se încadre­ tras şi prelucrat, ne preocupăm' înscris în angajamentul colec­
contribuit la rezultatele bune treprinderii, au consultat masa ze în coordonatele stabilite. Ca tivului secţiei de producţie in­
din anul trecut, ce-aş putea urmare, am ieşit din impasul in de creşterea productivităţii dustrială de la I.C.S. Hune­
reducerea
spune ? Nu sînt deosebiţi. S-a largă , , de salariaţi asupra ceea care ne aflani la un moment muncii al şi muncitorilor, de efortului doara. Pînă la 15 mai, făuri­
ce tre ' 'e întreprins pentru ca
fizic
asigu­
muncit bine : conştient, res­ lucr să meargă bine, au dat cu producţia, am început rarea unor condiţii optime de torii de materiale de con­
ponsabil, hotărît. luat . eună măsurile ce se să înregistrăm plusuri de mine­ muncă şi viaţă tuturor salaria­ strucţii au realizat peste pre­
— Aveţi un colectiv de mun­ impuneau. Trebuie să spun că reu extras şi prelucrat, iar ca­ ţilor, pentru diminuarea fluctu- vederi 1 400 mc prefabricate
că destul de eterogen. Cum aţi munca politico-educativă a a- litatea lui s-a îmbunătăţit sim­ 1 aţiei şi, deci, îmbunătăţirea în­ din beton, 265 tone -construc­
reuşit să-l organizaţi, să-i co­ vut un puternic efect pozitiv ; ţitor. Intre brigăzi, schimburi, tregii activităţi. De la începutul ţii metalice, 25 200 mc agre-
ordonaţi activitatea ? a crescut nivelul de conştiinţă mineri s-a declanşat o întrece­ anului, I.M. Hunedoara înregis­
— Este, poate, lucrul cel mai al salariaţilor şi, ca urmare, a- re tacită, în urma căreia pro­ trează realizări de 104,8 la su­
greu. La I.M. Hunedoara a- portul lor în producţie. ducţia a cîştigat. tă la producţia globală, de 101,8
vem salariaţi din vreo 35 de — Vreţi să concretizaţi ? — Aţi folosit şi unele meto­ la sută la producţia marfă, a La ord nea zilei
judeţe ale ţârii. Oameni dife­ — De exemplu, în direcţia de de stimulare, care, de ase­ extras peste plan peste 1 000
riţi, cu pregătire diferită, cu iniţiativelor muncitoreşti. După menea, au dus la rezultate bu­ tone de fier în minere’u mar­
caractere diferite, cu interese cum se ştie, la mina Teliuc a ne ? fă, mai mult de 11 000 tone de in industrie
diferite. Ne-am străduit însă, şi fost lansată iniţiativa „Nici un — Da. Intr-o lună am de­ dolomită, 800 tone de talc, pro­
cred că am reuşit, să omogeni­ vagonet de minereu rebutat", clanşat acţiunea „Luna calită­ ductivitatea muncii mareînd o
zăm în bună măsură colectivul. iar la mina Ghelar iniţiativa ţii", în alta acţiunea „Cel mai depăşire de 7 la sută faţă de şi agricultură
Forma principală : munca colec­ „Nici un abataj cu maşină de bun raion, brigadă, schimb, mi­ cifra de plan.
tivă. Comitetul de partid, comi­ încărcat sub randamentul de 5 ner", cîştigătorii fiind stimulaţi DUMITRU GHEONEA
n——^i n ,i i nai —
gate din balastiere, fapt ce a
conclus la obţinerea unei pro­
------ —---------------------- ----------------- —-------------------“—N ducţii suplimentare de peste
4 400 000 lei.
© O ZI PE LUNA CU CAR­
De ce vagoanele C.F.R.-ului BURANŢI ECONOMISIŢI este
şi angajamentul lucratorilor
secţiei de exploatare auto de
devin... depozite pe roţi? la I.C.S. aceştia au economisit
Hunedoara.
în
Pînă
prezent,
mai mult de 47 tone benzină
şi 35 tone motorină.
Pare un paradox faptul că Centrala minereurilor, care a
imobilizat pină la mijlocul lu­
numeroase unităţi economice din Asigurarea furajelor- O CIT MAI MULTE PIESE
nii mai 143 vagoane. Dar nu
judeţ au reuşit să intre in „te­ DE SCHIMB PENTRU AGRE­
numai staţia Deva este păgu­
ritoriul" C.F.R.-ului şi să „se­ GATELE SIDERURGICE —
bită. l.C.M. Simeria a ţinut în
chestreze" un important număr iată firul roşu al acţiunilor
locaţie pesta 300 de vagoane
de vagoane cu văditul scop de preocupare de căpetenie întreprinse de colectivul sec­
pentru care a plătit frumoasa
a le transforma în... depozite ţiei turnătorie de la C.S. Hu­
proprii. Şi totuşi adevărul aces­ nedoara. Rodul acestor ac­
sumă de peste 90 000 lei. Cadre
responsabile de la l.C.M. ne
ta este. Fie din comoditate, fie Aproape 58 la sută din veniturile băneşti anuale obţinute de ţiuni, dintre care amintim
din aşa-zise motive tehnice, u- C.A.P. Silvaş provin din valorificarea produselor animaliere — sporirea productivităţii muncii
spun că asta-i o... bagatelă pe
nităţi cum sint C.S. Hunedoara, lapte, carne, brînză şi lină. Ferma zootehnică î.şi onorează exem­ şi perfecţionarea tehnologiilor
lingă suma plătită in perioada
similară a anului trecut. O fi,
l.C.M. Simeria, T.C. Deva, Cen­ plar, an de an, sarcinile faţă de fondul de stat! La producţia de de formare-turnare se concre­
nu zicem, dar cine ne dă drep­
trala minereurilor şi multe alte­ lapte marfă, unitatea are cîştigat un plus de peste 15 000 1 compa­ tizează in depăşirea planului,
le ţin intr-o nejustificală loca­ rativ cu prevederile la zi stabilite pentru actualul cincinal. Sub de la începutul anului pină ia
tul să perturbăm cu aiita seni­
nătate circuitul firesc al vagoa­
ţie mii de vagoane, încărcate de 15 mai, cu 14 tone piese din
regulă cu materiile şi materia­ aspectul organizării muncii, al îndeplinirii indicatorilor de plan şi fontă, 78 tone piese din oţel,
nelor pe C.F.R. 7 La o astfel de
al eficienţei economice, ferma oferă un bun exemplu.
întrebare am căutat răspuns şi
lele cele mai necesare bunei 5 tone piese din metale nefe­
la C.S. Hunedoara şi la alte u- Intre
desfăşurări a activităţii produc­ factorii cu aport hotărîtor în privinţa realizării efective­ roase şi 115 tone tuburi din
lor
şi
tive. nităţi ce sint deservite de staţia creşterii producţiei animaliere, conducerile unităţii şi fer­ fontă.
De pildă, Trustul de construc­ Peştiş, numai că nu l-am aflat mei situează la loc de frunte asigurarea bazei furajere. De aceea,
de
preocupare
cooperatorilor
a
căpetenie
gospodărirea
cu
este
ţii Deva număra la finele pri- deşi cele 2 510 vagoane imobi­ o & EFORTURILE LEGUMI­
a
nutreţurilor.
producerii
afectate
; melor 4 luni 159 de „depozite" lizate pe un număr de 417 529 chibzuinţă C.A.P., suprafeţelor Prip, aprecia că la sortimentele de Preşe­ CULTORILOR DIN CADRUL
Gheorghe
dintele
’fî-
ore au diminuat intr-o bună
I pe roţi, fapt care a condus la şi grosiere, se va asigura un excedent de peste 200 tone, CONSILIULUI IN TERI OOPE-
măsură nu numai indicatorii ca­ nuri
\ depăşirea duratei admise de sta­ iar la se va acoperi integral necesarul. Cultura trifolie- RATIST DEVA trebuie con­
litativi ai staţiei Peştiş, dar au suculente
ţionare cu 5 0S3 vagon-ore. Fap­ nutreţuri bogate în proteină, se bucură de multă atenţie, centrate la încheierea semă­
frustrat numeroase unităţi de nelor,
tul cd pentru aceasta au trebuit ca natului fasolei şi castraveţilor
primirea la termen a vagoanelor dealtfel şi sfecla furajeră, căreia i s-au afectat 12 hectare. în
plătite staţiei C.F.R. Deva lo- producerii silozului, sortiment cu influenţă decisivă asupra şi la plantatul ardeiului si vi-
pentru expedierea altor bunuri scopul
' coţii în valoare de 134 000 lei soartei producţiei de lapte, s-au însămînţat 15 hectare cu porumb. netelor pe cele cîteva zeci de
materiale.
pare să nu fi frămintat prea ta­ Pe lingă grija sporită ce se acordă evitării pierderilor la recolta­ hectare rămase pînă la reali­
In raidul întreprins, am stat
re colectivul trustului, de vreme rea nutreţurilor cultivate şi a fînaţurilor naturale, merită eviden­ zarea planului.
de vorbă cu ceferişti, cu bene­
ce în primele 15 zile din luna ţiat şi faptul că prepararea furajelor a devenit o practică curentă.
ficiari ai transportului pe
mai s-au mai adunat în „stoc" Demnă de evidenţiat este şi aplicarea, în perioada de vară, a « LA C.A.P. BOBILNA SINT
C.F.R. Concluzia desprinsă este
0 vagoane pe timp de 51 de ore. metodei de păşunat pe timpul’ nopţii. Am reţinut însă şi un as­ NECESARE ACŢIUNI ENER­
că beneficiarii nu depun toate
Un caz aproape incredibil s-a pect negativ legat de producţia păşunilor. Satisfacerea necesarului GICE PENTRU FINALIZAREA
strădaniile pentru perfecţionarea
1 petrecut intre 20-25 aprilie a.c., de peste 6 000 tone masă verde de’ pe cele 535 ha păşune aflată LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂ­
activităţii de incărcare-descărca-
cind trustului i-au sosit 15 va­ în folosinţa C.A.P. nu este posibilă, deoarece nu s-a întreprins TĂŢIRI FUNCIARE, deoarece
re şi deci pentru diminuarea
goane speciale încărcate cu ci­ mai nimic în vederea fertilizării. Cu sprijinul Consiliului popular prevederile planului nu s-au
staţionărilor. Le aşteptăm opi­
ment. In mod normal, acestea al oraşului Haţeg, s-ar putea găsi o rezolvare şi acestei probleme îndeplinit nici in anul trecut.
niile cu speranţa că vor şti să
' trebuiau descărcate in mai pu­ de maximă importanţă pentru îndeplinirea sarcinilor reieşite din
stabilească cele mai bune mă­
ţin de 30 de ore, dar slaba orga­ programul judeţean de dezvoltare a zootehniei. In perioada actua­ • Pe agenda consiliilor
nizare a muncii la rampa de suri pentru desfiinţarea pe cit în atenţia conducerii cooperativei agricole se află finalizarea populare comunale, să stea la
lă,
se poate, totală, a acestor ve­
descărcare a determinat acumu­ pregătirilor pentru recoltarea, strîngerea -şi depozitarea furajelor loc de frunte GRIJA FAŢA
ritabile (Ippozite pe roţi.
larea a 274 vagon-ore peste du­ cultivate, acţiune care condiţionează îndeplinirea ireproşabilă a DE CULTIVAREA FIECĂREI
rata normală de staţionare. indicatorilor de plan stabiliţi pentru ferma zootehnică. PALME DE PAMINT aflată
Cazuri similare prezintă ţi 1LIE COJOCARU în vetrele satelor, cît şi n lo­
N. TIRCOB turilor în folosinţă personală.