Page 34 - Drumul_socialismului_1974_05
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 6 009 • MARJi 21 MAI 1974 Pag. 3
nsnnnB
Fiecare comunist răspunde Secţia de preparate ţi conser
fecţionarea cutiilor de conserve
ve din carne a I.J.I.C. Deva
o face cu aceeaşi pricepere cu
dispune de un serios detaşament
care acţionează la maşinile de
închis sau la alte operaţii. Ea
de femei, reprezentînd aproape
de activitatea 60 la sută din colectiv. Faptul
este şi o bună activistă pe ti-
se simte de cum intri pe poar
rîm obştesc, participind cu mul
tă şi in oricare sector al secţi
tă tragere de inimă la acţiunile
de înfrumuseţare.
ei. Peste tot se vede mina bu
nei gospodine prin ordine şi
sau inactivitatea sa curăţenie. Dar nu numai aici, şi
In secţie este binecunoscută
şi Rodica Dr&gan. In calitatea sa
Secretarul comitetului de partid de la secţia a Il-a furnale a C.S. Hu FEMEI DIN
nedoara comunică o experienţă inedită
PRIMELE RÎNDURI
— Am aflat, tovarăşe Mărcu- cît şi ceilalţi comunişti au con faţa celor In cauză. Unii au fost
lescu, că în activitatea comitetu statat, din proprie experienţă că traşi la răspundere pentru stări
lui de partid din secţia a Il-a o discuţie purtată pe îndelete, de lucruri necorespunzătoare, al
de organizator al unei grupe
furnale se înfiripă o experienţă în spirit tovărăşesc, exigent, de tora li s-au făcut recomandări. nu in primul rînd, în ordine şi
Interesantă in privinţa activizării la om la om, pune în evidenţă Pentru rezolvarea unor proble curăţenie. sindicale — ne spune Marina
Costan, preşedinta comisiei de
tuturor membrilor de partid la o multe aspecte ale muncii, altfel me ridicate de oameni, comitetul Ecaterina Beraru lucrează aici
femei a secţiei — tovarăşa Dră-
muncă asiduă, susţinută şi efi rămase cumva în umbră, neob de partid va interveni la unele de peste 20 de ani. După păre
gan este în primul rînd fruntaşă
cientă. In ce constă ea ? servate, în ritmul în care lu organe ale municipiului. rea şefului de secţie, această
în producţie, un exemplu de
—' Pentru început aş vrea să crăm. — Aţi putea să vorbiţi despre femeie întruneşte toate calităţi
hărnicie şi pricepere. In acelaşi
spun că organizaţia noastră de — Concret, cum s-a procedat ? unele consecinţe pozitive asupra le unui muncitor înaintat. Ea
timp, însă, ea acţionează cu e-
partid dispune de o experienţă — După fiecare schimb, biroul muncii de partid ? manifestă maximum de atenţie
nergie pentru antrenarea grupei
bogată în ceea ce priveşte an se întrunea, invita la discuţie — Concluzii ar fi prematur să pentru îndeplinirea exemplară a
sindicale la îndeplinirea rigu
trenarea tuturor membrilor de zilnic un număr de 7-8 tovarăşi. desprindem de pe acum ; n-a sarcinilor de plan. Principala sa
roasă a sarcinilor de plan, pen
partid la o activitate laborioasă, Oamenii veneau cîte unul. Dis trecut nici o lună de la prezen calitate este exemplul personal.
bine gîndită şi de eficienţă. Am cuţia pornea, cum spuneam, de tarea stărilor de lucruri într-o Dar nu se mulţumeşte să fie tru îmbunătăţirea calităţii pro
folosit si continuăm să folosim o la problemele producţiei, se ex singură organizaţie de bază. Lu doar exemplu. Ca bună comu duselor şi respectarea termene
lor da livrare.
seamă de forme prin care reali tindea apoi la cele ale muncii de na aceasta vor fi dezbătute pro nistă, muncitoarea Beraru ur
Şeful secţiei remarcă faptul că
zăm acest deziderat : încredinţa partid, la viaţa de familie, com blemele desprinse în celelalte or măreşte cu interes modul în ca
femeile se disting în colectiv
rea de sarcini precise, fie indi portarea în societate etc. Toţi e- ganizaţii. Totuşi cîteva lucruri re lucrează şi ceilalţi oameni, îi
prin seriozitate, hărnicie, price
viduale, fie în diferite colective, rau invitaţi să spună şi ce greu certe s-au desprins. S-a consta ajută cînd este nevoie, intervine
de lungă durată sau pentru a- tăţi întîmpină în muncă, în fa- tat, de pildă, că birourile orga ori de cîte ori se cere. pere, disciplină şi ordine, ceea
tingerea unui anumit obiectiv rriilie, să facă propuneri de îm- nizaţiilor de bază n-au manifes Despre Viorica Bordeanu se
ce influenţează asupra compor
0
concret, legat de un termen etc. bunăb’*-'-- ■’ cele tat suficientă atenţie repartizării spune că este policalificată. Cînd
tării întregului colectiv.
Dacă am face un raport între judicioase, echitabile, a sarcini este nevoie să lucreze la con-
numărul rriembrilor de partid lor pe forţele de care dispun. în
care primesc sarcini individuale timp ce unii membri de partid
şi cei care le primesc în anumite Vidţa de partid sînt încărcaţi cu 6-7 sarcini, al
colective am constata că cea de ţii n-au nici una. De asemenea,
a doua categorie este dominantă rămîne valabilă concluzia, iar
numeric. Lucrul mi se pare fi noi trebuie să acţionăm în con Organizaţia sindicală - în miezul
resc în condiţiile promovării fer mai diverse sfere ale vieţii noas cordanţă cu această realitate, că
me a principiului gîndirii şi tre cotidiene. organizaţiile noastre de partid
muncii colective. Folosim şi al Cînd oamenii şi-au dat seama trebuie să acţioneze astfel îneît
te modalităţi de antrenare a co că intenţia noastră nu este alta influenţa activităţii lor să se fa problemelor muncii şi vieţii
muniştilor la muncă activă. decît aceea de a aduce îmbună că simţită nu numai în produc
Printr-o observare atentă, au tăţiri propriei noastre activităţi, ţie, ci şi în societate şi familie,
tocritică a întregii noastre activi discuţia devenea deschisă, sin
tăţi, am constatat că indiferent ceră. într-o astfel de atmosferă, O oamenilor
de formele utilizate, un însem cei invitaţi la discuţie îşi spu Secretarul comitetului de
nat număr de membri de partid neau deschis preocupările şi pă partid de la secţia a Il-a fur
nu desfăşoară o muncă perma surile, făceau propuneri, dădeau nale a C.S. Hunedoara, tovară muncă şi viaţă ale muncitorilor
nentă şi’ sistematică, că al sugestii, ei înşişi angajîndu-se să şul Nicolae Mărculescu, Erou al Stimulînd întrecerea so forestieri. In această acţiune au
ţii, deşi dispun de reale participe la înfăptuirea lor, a- Muncii Socialiste, cu care am fost antrenate şi comitetul oame
calităţi organizatorice sau pro colo unde este cu putinţă acest purtat acest dialog, îşi exprimă cialistă nilor muncii şi consiliul de con
pagandistice, nu muncesc de- lucru. părerea că încă nu trebuie cău trol muncitoresc.
cît sporadic ; participă doar la — S-au făcut ceva pregătiri tate neapărat concluziile. El sus în întîmpinarea marilor eveni Principalul obiectiv al acţiunii
adunările generale şi la învâţă- prealabile ? ţine, pe bună dreptate, că deo mente politice ale anului, comi a fost acela de a constata cum
mfntul de partid si îşi plătesc — N-aş putea vorbi de pregă camdată trebuie să se desprindă tetul sindicatului de la între s-au înfăptuit obiectivele stabi
cotizaţia cuvenită. tiri, totuşi, pornind de la consi maximum de învăţăminte din bo lite de brigada Comitetului jude
derentul că avem de-a face cu prinderea de prospecţiuni şi ex
La indicaţia comitetului de oameni diferiţi ca temperament, gatul material obţinut prin dis plorări geologice a iniţiat o lar ţean de partid care a controlat
partid pe combinat, am început caracter şi comportament, că au cuţiile individuale cu comuniştii gă întrecere socialistă pentru activitatea în acest domeniu în
0 acţiune — şi acum vă răspund anumite probleme în afara pro şi să acţioneze cu hotărîre pen îndeplinirea şi depăşirea sarci toamna anului trecut. Au fost vi
la întrebare — de activizare a ducţiei, birourile au întreprins tru transpunerea lor în viaţă. nilor de plan şi a angajamente zitate exploatările forestiere de
tuturor comuniştilor. Am dat sar o documentare suplimentară : O experienţă se conturează lor ce şi le-a asumat colectivul. la Petroşani, Haţeg, Baia de Criş,
cină fiecărui birou de organiza ne-am interesat de condiţiile de greu ; de aceea trebuie să se ţină Pentru a asigura întrecerii un fabricile de cherestea de la Orăş-
ţie de bază de a sta de vorbă cu locuit, de, modul în care învaţă cu putere la valorificarea ei. caracter mai viu, mai mobiliza tie si Vaţa de Jos, cabanele
fiecare membru de partid în par copiii la şcoală etc. Toate aces tor, el a instituit două trofee, U.M.T.F. şi ale exploatărilor, pre
te şi a-1 îndemna să-şi sporeas tea au fost prezentate deschis în fiecare fiind însoţit de criterii cum şi magazinele de aprovizio
că exigenţa cuvenită atît faţă de CORNEL ARMEANU stimulative. Unul din trofee — nare.
propria activitate, cit şi faţă de ,.Perforatorul de aur" — este Principala concluzie care s-a
cea a oamenilor cu care lucrea destinat brigăzilor care lucrează desprins — după cum ne-a infor
ză, să fie exemplu personal în în minerit, iar al doilea — ..Fre mat tovarăşul Ioan Anghel, pre
muncă şi în viaţa socială. Am în atenţia studenţilor Universităţii serale de za de diamant" — cheamă la în şedintele comitetului sindicatului
recomandat ca aceste discuţii să trecere brigăzile de la lucrările de la I.F.E.T. — este aceea că
aibă caracter mai larg, vizînd marxism-leninism Deva de foraj. Ciştigătoarea primului marea majoritate a măsurilor sta
nu numtri producţia şi viaţa |X>- J Examenele de sfîrşit de an şi absolvire vor avea loc după trofeu este declarată brigada ca bilite de către brigada Comitetu
litică din secţie, ci să îmbrăţi re realizează cei mai mulţi metri lui judeţean de partid au fost
şeze şi aspecte ale vieţii socia \ cum urmează : liniari de galerie peste limita transpuse in viaţă. Au fost între
le, de familie etc. LUNI 27 MAI 1974 stabilită la 100 m, care asigură prinse acţiuni de dezinfecţle şl
— Cum a fost privită această : — Economic politică, anul I, la cabinetul judeţean de partid calitatea cea mai bună lucrări
acţiune de către birourile orga | — Politica externă a P.C.lt. şi a statului nostru, anul II, la cabinetul lor, n-are nici o absenţă nemo curăţenie, de instruire periodică
nizaţiilor de bază şi de către co : judeţean de partid tivată de la lucru şi nici un ac a maiştrilor cu regulile de pro
munişti ? j — Istoria mişcării muncitoreşti hunedorene. anul II, la cabinetul jude- cident de muncă. tecţie a muncii, de dotare a ca
■ ţean de partid
— Cred că este interesant de La lucrările de foraj criteriul banelor cu truse sanitare, cear
relevat faptul, întrucît avem | — Principii şi metode ale muncii de partid, antt] I, Ia cabinetul jude- cantitativ este de 300 ml, ce
{ ţean de partid
de-a face cu o viziune în evo : — Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul I şi II, la cabinetul ju lelalte rămînînd neschimbate. şafuri, pături, lămpi, aparate de
luţie. Vreau să spun că la în deţean de partid radio şi un minimum de cărţi
Aceste criterii au fost aduse la
ceput atît unii tovarăşi din bi : MARŢI 28 MAI 1974 cunoştinţa tuturor organizaţiilor, necesare etc.
rourile organizaţiilor de bază, — Eccnomie politică, anul II, Ia cabinetul judeţean de partid iar acum întrecerea se află în S-a constatat însă că mal sînt
cit şi o parte a membrilor de : — Politica externă a P.C.R. şi statului nostru, anul I, ia cabinetnl ju
deţean de partid
partid au încercat un sentiment i — Istoria P.C.R. şi a mişcării muncitoreşti din România, anul III, la plină desfăşurare. Comitetele de unele neajunsuri, mai ales în
de neîncredere, de rezervă. Unii secţii ţin o bună evidenţă a în privinţa respectării normelor de
cabinetul judeţean de partid trecerii şi popularizează cu regu
nu vedeau utilitate^ unei ase : — Principii şi, metode ale muncii de partid, anul III, la cabinetul ju- laritate rezultatele. protecţie a muncii şi aprovizio
menea măsuri, alţii spuneau că : deţean de partid narea unor magazine forestiere
■ — Principii şi metode ale muncii de sindicat, anul II, la cabinetul
este mult prea greu şi că n-ar ; judeţean de partid Cum muncesc şi cum tră (Baru, Luncani) cu unele produ
avea prea mare eficienţă. : — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I, la I.E.C. Mintia se alimentare, ce se găsesc, de
: MIERCURI 29 MAI 1974 iesc lucrătorii pădurilor
Acţiunea a început, totuşi, şi, : — Economie politică, anul III, la cabinetul judeţean de partid altfel, In comerţ. Au fost luate
treptat, atît membrii hirourilor | — Sociologia religiei, annl n şi spital, Ia cabinetul judeţean de partid unele măsuri pentru îndreptarea
; — Etică, anul II, Ia cabine">| judeţean de partid Comitetul sindicatului de la
: JOI 30 MAI 1974 situaţiei.
f------------------------------------ "------ : — Filozofic, anul III, Ia cabinetul judeţean de partid, I.F.E.T. Deva a întreprins recent
ţ Examenele încep Ia orele 15,90 pentru toate secţiile. | un control asupra condiţiilor de Se extind microcantinele
! Din agenda activităţi- la locul de muncă
1 lor de muncă patrio- La cererea mai multor munci
tori din secţia turnătorie de lin-
: tică pionierească gotiere a T.V. Călan, comitetul
sindicatului, sprijinit îndeaproape
« După. cum ne relatează prof. de cătrg comitetul oamenilor
; A. Hîcă, pionierii de al Şcoala muncii, a creat recent în această
generală din Hăşdău au efectuat secţie o microcantină, un fel de
■ pînă acum peste 2 509 ore de filială a cantinei 'întreprinderii,
• muncă patriotică. Printre altele, în secţie a fost amenajat un spa
: ei au colectat 7 G00 kg fier vechi ţiu pentru sală de mese, iar mîn-
j ceea ce a adus şcolii un venit carea este adusă de la cantină,
• de peste G 800 lei ! « O şti.e
j asemănătoare ne transmite pio- caldă, cu ajutorul unei autoutili
\ nierul Mircea Cliiseev din clasa tare. Fiecare masă constă din
: a Vll-a a Şcolii generale Dobra. două feluri de mîncare, la un
; Pionierii acestui detaşament şi-au preţ convenabil de numai 5 lei.
; depăşit angajamentele la toate Datorită calităţii mâncărurilor şi
; cantităţile planificate Ia fier servirii, în numai trei zile nu
: vechi, deşeuri de textile şi hîrfie. mărul abonaţilor s-a ridicat la
i • Anina Toth. cotnandanta de- peste 150.
\ taşamentuiui clasei a IV-a de la După cum ne informează tova
; aceeaşi scoală, ne scrie că în
: ceea ce priveşte colectarea de răşul Gheorghe Ştefan, preşedin
\ deşeuri metalice, textile şt hîr- tele comitetului sindicatului din
| tie, cei 18 pionieri ai detaşamen- întreprindere, deocamdată se ser
: tului au depăşit de patru ori veşte masa doar pentru primul
| planul economic repartizat pe u- schimb, dar se studiază posibili
; nitatea de pionieri a scolii. tatea ca şi schimbul de noapte să
: • Din SImeria, pioniera Nico- beneficieze de acest drept.
: leta Varvarichi ne anunţă că 45
; de pionieri de la unitatea If- Pînă la 1 iunie se va mal crea
; ccului au recoltat într-o singură o asemenea microcantină la tur
: r.i peste 809 kg de spanac de pe Un grup de muncitori de la secţia modelărie a I.V. Călan tucrcază sub supravegherea maistrului nătoria nr. 1, iar în cursul lunii
i terenurile C.A.P. Victor Timiş la finisarea modelului unei băi de ulei pentru Combinatul siderurgic Hunedoara. iunie va fi înfiinţată una şi la
cocserie.