Page 37 - Drumul_socialismului_1974_05

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 009 © MARTI 21 MAI 1974
msswssssssm

CUM SE EFECTUEAZĂ ÎNSCRIEREA

Ansamblul nit cu brigada ştiinţifică din To-
meşti. Membrii brigăzii au răs­
k TREAPTA I DE LICEU „Mureşana" a plecat puns la întrebările cetăţenilor
privind unele momente ale actu­
în Belgia
lui insurecţional de la 23 Au­
gust 1944, despre viaţa şi lupta
După cum este cunoscut, po­ unităţile cele mai apropiate de fizică şi sport, la care, indiferent lui Avram lancu, despre vechi
trivit Hotărîrii Plenarei C.G. al domiciliul părinţilor, situate în de numărul candidaţilor, admi­ DEVA. Duminică dimineaţa, a civilizaţii ş.a.
P.C.R. din 18—19 iunie 1973, cuprinsul judeţului. Cei ce do­ terea se face pe baza unor pro­ plecat în Belgia ansamblul hu-
începînd cu anul şcolar 1974/75, resc să urmeze licee economice, be de aptitudini şi de verifi­ nedorean de cîntece şi dansuri Conce rtul
toţi promovaţii clasei a VlII-a agricole şi sanitare pot să se carea cunoştinţelor care se or­ „Mureşana", care ne va repre­
a şcolii generale vor fi cuprinşi înscrie în asemenea unităţi din ganizează în perioada 20—25 zenta la Festivalul internaţional absolvenţilor
în prima treaptă a învăţămîntu- judeţ sau din judeţele limitro­ iunie. de folclor de la Charleroy. Artiş­
Iui liceal, realizîndu-se 'în acest fe. Ea liceele agricole vor fi Ea liceele şi secţiile cu pre­ tii amatori hunedoreni vor pre­ DEVA. Ieri seara, sala „Arta"
mod un învăţămînt obligatoriu, înscrişi elevii proveniţi din lo­ darea în limbile naţionalităţilor zenta în cadrul unui şir de spec­ din Deva a găzduit concertul
unitar, cu durata de 10 ani. calităţi din mediul rural, pre­ conlocuitoare se adaugă şi o tacole, dansuri populare pâ- absolvenţilor liceului de muzică
In anul şcolar 1974/75 se vor cum şi din localităţi urbane cu probă de limbă şi literatură dureneştl, de pe Valea Mu­ şi artă plastică, promoţia 1973-
înscrie iii anul I de liceu, caracter agricol. Ea liceele in­ maternă. reşului, din zona Munţi­ 1974, desfăşurat sub genericul
cursuri de zi, toţi promovaţii dustriale, silvice şi de artă, Ea învăţămîntul seral şl lor Apuseni, „Căluşarul", „Har- „Omagiu omului contemporan".
clasei a VlII-a a şcolilor gene­ precum şl la clasele cu pro­ fără frecvenţă, admiterea In dăul“ ş.a., un obicei de Concertul, în repertoriul căruia
rale (ciclul gimnazial). Promo­ gram de educaţie fizică şi anul I de liceu se face, ea şi la nuntă, grupul vocal, taraful — au figurat compoziţii de Mozart,
vaţii care la terminarea clasei sport se pot înscrie candidaţi învăţămîntul de zi, fără con­ condus de Mîrcea Olteanu, pre­ Chopin, Grieg, Bach, Schubert,
a VIII-a (15 Iunie a.c.) au de­ indiferent de localităţile din curs. Numai in cazul In care, cum şi pe talentaţii solişti vocali Weber, Verdi, Sabin Drăgoi, Ion
păşit vîrsta de 16 ani vor pu­ ca re provin. la unele unităţi, numărul can­ şi instrumentişti Elena Lazăr, Chirescu, a impus atenţiei cîţiva
tea să. opteze pentru continua­ înscrierea în liceu se face didaţilor va fi mal mare decît Trandafir Filimon, Elena Mărunţ, tineri interpreţi talentaţi dintre
rea studiilor In treapta I de pe baza cererii individuale şi a numărul locurilor, se vor orga­ Drăgaa Munteanu, Elena Rus, care amintim pe Carmen Baru-
liceu, învăţămînt de zi, precum fişei medicale pe care candida­ niza probe de aptitudini şi de Petru Lupaş, Pera Bulz şi naistul ţia, Mariana llk, Rodica Demea,
şi pentru încadrarea în produc­ ţii le depun în perioada 9—20 verificare a cunoştinţelor sub Gheorghe Popeseu. Stanca Varză, Anca Potirnac,
ţie, avînd posibilitatea de a iunie la secretariatele liceelor. formă de lucrări scrise la dis­ Mihaela Dobreanu, Elena Pârva,
continua studiile liceale 1» Cererile vor purta viza directo­ ciplinele stabilite pentru In- Camelia Potinteu, Monica Micu-
cursurile serale sau fără frec­ văţămîntul de zî. Acestea se or­ Etapa judeţeană a la. La reuşita concertului a con­
rului şl ştampila şcolii de Ia
venţă. Elevii din anul I, decla­ ganizează între 1—10 septembrie tribuit şi Corul de cameră al li­
care provin elevii. Concursului
raţi repetenţi in anul şcolar pentru învăţămîntul seral şi ceului (laureat al celui de-al
1973/74, se pot reînscrie în li­ Ea liceele lă care numărul Vtll-lea Festival republican al li­
candidaţilor nu este mai mare între 20—30 septembrie pentru republican al
ceu, cursuri de zi, în aceleaşi ceelor de artă, ediţia 1973), di­
condiţii cu promovaţii clasei a decît numărul locurilor, în­ fără frecvenţă. artiştilor amatori rijat de prof. Tiberiu Bardan.
VIII-a, dacă nu depăşeso vîrsta scrierea este confirmată după Ea învăţămîntul seral, în­ tAr
de 17 ani în anul 1974. scrierile în anul I se fac în pe­
verificarea actelor menţionate. Aceeaşi sală a găzduit sîm-
SIMERLA. Patru echipe de tea­
Candidaţii care doresc să De la această regulă fac excepţie rioada 20—30 august, iar la fără tru şi-au cîat întîlnire la Sime- bătă un reuşit spectacol dat de
frecventeze licee reale, umaniste liceele pedagogice, de artă şi frecvenţă între 10—18 septem­ ria în cadrul etapei judeţene a către formaţia de estradă a li­
şi pedagogice se vor înscrie la clasele cu program de educaţie brie. Concursului republican al artişti­ ceelor „Decebal" şi industrial
minier din Deva. Reamintim că
lor amatori — largă mişcare cul­ recent estrada elevilor deveni a
turală închinată celei de a XXX-a obţinut cu „Recreaţia mare" pre­
aniversări a Eliberării patriei de miul al treilea la Festivalul re­
sub jugul fascist. Juriul şi spec­ publican de teatru, poezie pa­
tatorii au apreciat evoluţia ar­ triotică şi revoluţionară desfăşu­
0 interesantă expoziţie de pictură tiştilor din Geoagiu — „Legenda rat sub deviza „Partid, inima
lui Avram tancu" de Dan Tărchi-
lă —, Tîmpa — „Vaccin contra ţării". Spectacolul s-a bucurat
de un deosebit succes.
lenei" de Ion Băieşu —, Casa de
Galeriile de artă ale fondtilui plastic din Deva cultură Seară de poezie
puse sînt în ansamblu unitare, de o mai mare omo­ dirr Orăştie — „Pasiune
genitate decît se întîmplă de obicei pe pereţii Gale­ de Ai. Mirodarr —
găzduiesc expoziţia de pictură Ioan Pârvan. Marea plus raţiune"
riilor devene de artă.
majoritate a lucrărilor expuse, cu toate că se înscriu şi Clubul sindicatelor din Sime- TOMEŞTI. „Femeia, factor ac­
Intr-un orizont tematic oarecum restrins, demon­ C. DROZE» ria cu „Podul sau curierul spe­ tiv în societatea socialistă" —
strează totuşi rodul unor meditaţii îndelungate, care cial" de Silvia Andreescu şi s-a intitulat expunerea susţinu­
reuşesc să integreze de multe ori unei gindiri plas­ Teodor Manescu. tă recent de profesoara M. Ră­
tice sfera tematică militantă şi de actualitate pe care dic la căminul cultura! din To-
şi-au propus-o. meşti. in continuare, cei prezenţi
Ca de obicei,, artistul expune un număr conside­ Brigăzi ştiinţifice au participat la o seară de poe­
rabil de tablouri reprezentînd flori („Crizanteme", zie dedicată aniversării a XXX de
„Flori de cimp”, „Garoafe in vază albastră", „Cale", ani de la Eliberarea patriei, în
„Trandafiri I şi IV’, „Garoafe”), talentul de colorist LÂPUGIU DE JOS. O brigadă cadrul căreia elevii şcolii gene­
al autorului jmtificînd preferinţa pentru ' asemenea ştiinţifică de la nivel judeţean, rale din localitate au recitat
gen da lucrări. Din aceste categorii de tablouri, formată din jurişti, ingineri şi versuri patriotice din poeţi
'„Flori de cîmp“' şt „Crizanteme” se ridică la o ex­ cadre didactice s-a deplasat români contemporani.
presivitate plastică convingătoare şi dovedesc elabo­ duminică la cabana forestieră
rare matură şi exigentă. „Valea de brazi" unde s-a în- Premieră editorială
De remarcat în acest sens consecvenţa artistului tilnit cu muncitorii de la acest
faţă de propriile sale crezuri artistice. Acest aspect punct forestier. Dintre temele a- La sfîrşitul săptămînii trecu­
are insă două implicaţii: este bine ca în conştiinţa bordate cu acest prilej consem­ te, printre evenimentele editoria­
publicului fiecare artist să intre cu o imagine care năm : astronomie, legislaţia le s-a remarcat lansarea în ju­
să nu-i fie iubitorului de artă contrazisă de imagi­ muncii, probleme economice, de deţul nostru a volumului „Ţara
nea etapei următoare, dar, totodată, există pericolul organizare a muncii etc. curcubeului de piatră" al scrii­
unor repetări, ceea ce poate duce la scăderea intere­ torului Radu Selejan. Cu acest
sului. O prilej, la librăriile din Brad şi
Nc-au mai atras atenţia citeva lucrări. „Joc stră­
bun” este o compoziţie viguroasă şi densă, dar în ŞTEIA. Un mare număr de ce­ Petroşani autorul a oferit auto­
care raportul între masa volumului şi cimpul tablou­ tăţeni din satul Şteia s-au întîf- grafe.
lui nu este întotdeauna echilibrat. De fapt, chiar dacă
aglomerarea creează impresia unei forţe declanşate,
înghesuiala în bloc sparge unitatea suprafeţei, exer-
citînd asupra privitorului un fel de agresiune. Alte
compoziţii — „Nori de oţel”, „După ploaie” — se do­ Spectacole pentru fruntaşi
resc viziuni cosmice, dar rămîn în ultimă instanţă
desfăşurări plastice tn sine.
„Retrospectivă ’29“ este, credem (in afară de a- Brigada artistică de agita­ ţiile întreprinderii. De curînd,
mintitele flori),, o lucrare care îşi păstrează densita­ ţie a întreprinderii miniere tinerii artişti amatori şi-au
'W&r, '
tea, din care răsar accente preţioase, de o calitate Teliuc a pregătit un frumos susţinu* programul la miha j
P
program
cromatică deosebita. Studiul înseamnă căutarea pen- | şi interesant prezentat artistic', Lelese şi l-au dedicat frunta- i
pe
în
ul­
şilor în’ producţie de aici.
l-a
care
, tru găsirea gestului celui mai eficient, convingător,
tima vreme in faţa minerilor Spectacolul s-a bucurat de
1 care să stabilească un contact cu adevărul, în ceea de la toate raioanele şi see- succes. / ;
< ce are el esenţial, caracteristic. După parcurgerea ex-
i poziţiei Ioan Pârvan, putem conchide că lucrările ex­
ION PARVAN ; „Joc străbun"
Poşta elevilor
RECENZIE liglozitate şl ateism ca în zilele mult, înclt el singur îşi va găsi religios aşa cum este privit el
socialistă,
noastră
societatea
în
la
întrebările
şi
răspunsurile
cugetare
cînd
noastre,
care
libera
ateismul îşi găsesc o fundamen­ i-au mai rămas încă nedezlegate. în condiţiile în care ateismul Constantin Cuciureanu — Hu­
tare socială şi ştiinţifică de na­ Pe un spaţiu destul de larg au­ marxist devine atotcuprinzător în nedoara. Liceul de care vă inte­
tură şi dimensiuni noi, superioa­ torul se ocupă de un alt fapt, conştiinţa comunistă. Pornind de resaţi este : Liceul pentru pre­
Alăturarea celor doi termeni din re". Kiecare descoperire nouă din acela al modernizării dogmelor. la poziţia partidului nostru. în lucrarea automată a datelor Ti­
titlu nu presupune cltuşi de pu­ domeniul ştiinţelor naturii anu- Fenomenul pare bizar în aparen- problema religiei, - poziţie cuprinsă mişoara, str. Ghirlandei, nr. 4,
ţin existenţa vreunei compatibi­ şi exprimată în documentele pro­ telefon 15749. Alte informaţii la
lităţi. Dimpotrivă, păstrîndu-le gramatice din ultimii ani, autorul secretariatul liceului, e Mircca
întreaga lor forţă contra­ subliniază că „formarea unei con­ Popa — Topliţa. La Liceul silvic
dictorie, ea exprimă dorinţa şi cepţii ştiinţifice despre lume a
intenţia autorului de a se adresa în tineretului şi a întregului popor Timişoara se pot înscrie absol­
primul rîndi tinerilor,, care, fără nu poate fi un proces spontan, venţi ai şcolii generale. Pentru
îndoială, reprezintă „pătura de Tineretul şi religia" ci unul conştient, un fenomen so­ Craiova se cunoaşte pînă în pre­
oameni cea mai interesată în cu­ cial care se desfăşoară sub con­ zent liceul cu profil de chimie
noaşterea direcţiei de evoluţie a »* ducerea partidului comunist, înar­ industrială. Urmăriţi, pentru alte
marilor probleme sociale ale o- mat cu ideologia marxist-leninistă". şcoli, ziarul „Scînteia tineretului",
menirii“. Intre aceste probleme se Dezrădăcinarea convingerilor mis­ o Adela JcJer — Teliuc. Este
încadrează, desigur, şi religia, ca lează una cîte una dintre con­ ţă, dacă ne gîndim că înţelesul tice, pe care le mai întîlnim la
formă istorică a conştiinţei socia­ cepţiile religioase, aşa înclt omul noţiunii de modernizare vine în un număr tot mai restrîns de oa­ vorba despre Liceul industrial
lei, prin care lumea şl Irealitatea ■ contemporan şi-a pierdut interesul contradicţie vădită cu pretenţiile meni, se realizează treptat, prin pentru industrie uşoară Cisnâdie
vieţii apar Sntr-o imagine dena­ pentru aşa-zisele „minuni" ale de „infailibilitate" la care aspiră dezvoltarea bazei materiale a so­ (jud. Sibiu), str. T Mai, nr. 48,
turată şi imaginară. Iată de ce lumii şi încrederea în profeţiile preceptele religioase. In realitate, cialismului şi odată cu ea, prin telefon 182, cu 3 specialităţi ! ţe-
cartea lui Petru Berar, apărută bisericeşti. Pînă şl cel măi în­ însă, nu este nimic paradoxal, ridicarea nivelului general de via­ sătorie. finisarea produselor tex­
recent în Editura politică, devine vrăjbiţi teologi sînt nevoiţi să căci religia, văzîndu-se tot mai ţă al întregului popor. Pe de altă tile, filatură. • Un grup de ele­
educaţia
se
parte,
ateist-ştiinţifică
cu. atît mai oportună şi mai ne­ recunoască astăzi „că formele de mult depăşită de adevărurile vie­ constituie ca parte integrantă a ve — Orăştie. La Liceul agricol
cesară pentru toţi acel care se cult s-au depreciat în ochii cre­ ţii, caută „noi raporturi tactice" procesului obiectiv de formare a . Geoagiu există locuri pentru 4
interesează de locul religiei în an­ dincioşilor şt în primul rlnd ai între ea şi cunoaşterea ştiinţifică, omului nou, ca latură esenţială a clase şi 2 clase pentru mecanică
samblul problemelor contempora­ celor tineri", omul zilelor noas­ un fel de împăcare, de înţelegere. educaţiei comuniste. agricolă, afiliate la Orâştioara şi
ne. tre, pătruns tot mai mult de spi­ Dar dincolo de asemenea încer­ In acest spirit îşi încheie auto­ Geoagiu. Licee agricole în jude­
Debutînd cu prezentarea sincro­ ritul ştiinţific, nu se mal poate cări conciliatoare, ştiinţa îşi păs­ rul cartea pe care o recomandăm ţe limitrofe i Sibiu Blaj (jud.
4
nică a fenomenului religios actual, lăsa păcălit de himerele cutărei trează neatinsă demnitatea şi u- tinerilor dornici de cunoaştere, Alba), Arad. • Robxnson Bulgăr
lucrarea îşi rezumă primele con­ sau cutare! doctrine religioase, pe manismul, adîncind tot mai mult precum şi celor care se ocupă de — fixa. Absolvenţii vor fi în­
cluzii In ideea că „niciodată în care viaţa însăşi le-a respins de­ prăpastia între obiectul ei şi cel formarea şi'educarea lor. cadraţi ca analişti ajutori, res­
istorie bisericile nu s-au confrun­ finitiv. Conştiinţa şl psihologia al religiei. Ultimele două capitole Prof. SABIN SELAGEA pectiv programatori ajutori sau
tat cn fenomene sociale de ire- individuală s-au schimbat atît de ale cărţii abordează fenomenul Vaţa de Jos operatori la calculatorul electro­
nic, la centre de calcul.