Page 41 - Drumul_socialismului_1974_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 6 010 © MARŢI 28 MAI 1974
ZE5£ae32S2iZ wBEmmmasm

M CONDUCEREA IHHIAItLOR ECOMOMISE -

AMPLĂ PARTICIPARE Â TUTUROR SALARIAŢILOR

După cum am anunţat în nu­ le-am obţinut! depăşirea planului le de perspectivă trebuie să devi­
mărul trecut al ziarului nostru, de extracţie pînă la finele primei nă un aspect la ordinea zilei.
la Petroşani a avut loc o consfă­ decade din mai cu 92 000 tone Constantin Borşa — I.M. Barza.
tuire cu caracter de schimb de huilă şi 136 000 tone lignit şi căr­ Asta numai dacă se urmăreşte în
experienţă privind stilul şi meto­ bune brun, sporirea randamentu­ permanenţă eficienţa actului de
dele de conducere ale consiliilor lui numai în Valea Jiului cu 23 conducere. De multe ori, proble­
şi comitetelor oamenilor muncii la sută comparativ cu randamen­ me aşa-zise de moment îşi au un
din centrale şi unităţi ale ramu­ tul realizat în octombrie ’73 — rol tot atît de important.
rii extractive. ultima lună înainte de aplicarea Ioan Jescu — directorul I.M.
Organizată de Comitetul jude­ noului program de lucru în ba­ Rovinari. Iată de ce fundamen­
ţean de partid cu concursul Cen­ zinul nostru carbonifer. tarea planurilor, a acţiunilor
tralei cărbunelui Petroşani şi Cen­ Aurel Lăpuşcă — directorul ge­ noastre, se impune ca o necesi­
tralei minereurilor Deva, consfă­ neral al C.M. Deva. Vreau să a- tate de prim ordin.
tuirea a jalonat direcţiile de ac­ răt că, deşi la început ne-a fost Lazăr Fi li p — secretarul corni- g
ţiune ale conducerii colective în greu să „plasăm" rolul consiliu­ tetului de partid de la I.M. Hu­
ce priveşte perfecţionarea activi­ lui oamenilor muncii, dată fiind nedoara. Noi avem o experienţă
tăţii economice din centrale şi dispersarea geografică a unităţi­ pozitivă în acest domeniu. Aşa
unităţi miniere, constituind o im­ lor subordonate centralei, pînă la se explică personalitatea pe care
portantă acţiune a Comitetului urmă, prin aportul deosebit al şi-a cîştigat-o organul nostru co­ I. U. M. Petroşani. Absolvent al uceniciei de l an de zile, fin,irul
judeţean de partid care a preci membrilor consiliului oamenilor lectiv de conducere. strungar Nicolae Geamănul execută lucrări complexe şi superioare ca­
zat rolul organizaţiilor de partid muncii am reuşit să obţinem re­ Nicolac Stoica — secretarul co­ tegoriei Iui de încadrare.
în coordonarea activităţii econo­ zultate valoroase în ce priveşte mitetului U.T.C. de la I.M. Barza.
mice, în lumina indicaţiilor secre­ Participarea’ tinerilor la actul con­
tarului general al partidului ducerii se afirmă tot mai preg­
transmise la recenta consfătuire nant. Aş da un exemplu. împreu­ Obţinerea unor recolte record nu îngăduie
a activului de partid şi de stat Sohimb de experienţă nă cu organizaţia de partid, con­
din ministere şi instituţii centrale ducerea întreprinderii noastre a
cu privire la perfecţionarea în hotărît să executăm prin autodo- Nici o tărăgănare Sa
continuare a activităţii economiei tare o locomotivă pentru sectorul
noastre socialiste. generalizarea unui mod propriu de construcţii miniere. Ştiind
Impunînd prin sobrietatea şi va­ de a lua şi urmări deciziile. De despre ce este vorba, tinerii noş­
loarea unor idei de stringenţă pildă, în domeniul cercetării-dez- tri au preluat iniţiativa şi au exe­ efectuarea
majoră, schimbul de experienţă voltării, aplicarea şi extinderea cutat locomotiva, ei singuri, prin
de la Petroşani a venit cu pre­ metodei de exploatare cu surpare muncă patriotică. ună cu cei doi fii, Emil şi Mir-
cizări valoroase în ce priveşte în subetaje a constituit mai mult ■Ar Se ştie bine că o pra.şilă apli­ cea, muncitori şi ei ca şi mine in
aduce
alegerea stilului şi metodelor de decît o reuşită. La acest schimb de experienţă, cată la de timp recoltă, iar substanţiale •fabrică, vrem să ne facem dato­
sporuri
întirzie-
conducere în unităţile miniere. Dumitru Condrache — directo­ necesitatea perfecţionării stilului rea acestei lucrări se poate sol­ ria cum se cuvine faţă de cooue-
Iată pe scurt cîteva opinii. rul Combinatului carbonifer Plo­ şi metodelor de conducere a fost da cu diminuare sau chiar cu i-ativa agricolă. Ştim că fiecare
Ioan Mineu — adjunct al mi­ ieşti. Ceea ce este valoros consi­ abordată şi de Nicolae Chiran — cî.ştigă după cum şi cit munceş­
producţiei.
Ţinînd
nistrului minelor, petrolului şi der următorul fapt. In ultimul miner şef de brigadă de la E.M. compromiterea asemenea consideren­ te". în aceeaşi tarla l-am întîl—
de
seama
geologiei, directorul general al timp s-a reuşit să se evite para­ Vulcan, Alexandru Cosma, pre­ te, în săptămîna trecută, deşi au nit şi pe tractoristul Vasile Bour,
Centralei cărbunelui Petroşani lelismele între activitatea admi­ şedintele sindicatului de la E.M. căzut din abundenţă precipitaţii, care efectua prăşitul mecanic la
Este de la sine înţeles că înainte nistrativă şi cea a muncii politice. Deva, Ioan Săbău, directorul I.M. pe ogoare s-a făcut, în ferestrele sfeclă. Interlocutorul ne-a spus că
de toate în conducerea unităţilor Prin cuprinderea în cadrul consi­ Motru, Mihai Cunea, directorul dintre ploi, o amplă mobilizare tot el a efectuat semănatul şi va
economice şi deci şi a celor mi­ liului oamenilor muncii a secre­ E.M. Certej, Ioan Şterca, directo­ a cooperatorilor şi mecanizatori­ face şi recoltatul mecanic. A lu­
niere rolul primordial îl are mun­ tarilor de partid şi U.T.C., a pre­ rul Combinatului minier Oradea, lor la întreţinerea culturilor. crat şi la prăşitul cartofilor, iar
ca colectivă, prin aceasta înţele- şedintelui comitetului sindicatului, Miluţă Rugină, secretarul comite­ Drept urmare, pînă la jumătatea de aici va merge la alte unităţi
gînd participarea largă a organe­ lansarea deciziei şi apoi urmări­ tului de partid de la E.M. Uri- ultimei decade a lunii mai a.c., care au în cultură sfeclă şi car­
lor şi organizaţiilor de partid, a rea înfăptuirii ei devine o pro­ cani. Opiniile lor au subh'niat ne­ la culturile de cartofi prima prn- tofi. Prin conştiinciozitatea dove­
celorlalţi salariaţi la luarea de­ blemă care se cunoaşte de între­ cesitatea stringentă de a se găsi şilă mecanică s-a făcut pe 60 la dită în muncă, tractoristul oferă
ciziilor şi urmărirea înfăptuirii a- gul colectiv de muncitori. cele mai bune căi de antrenare a sută din suprafaţa planificată, iar un exemplu demn de urmat pen­
cestora. Aş vrea să relev că toc­ Vasile Ciriperu — directorul tuturor oamenilor muncii în actul cea manuală pe 51 la sută. Sfecla tru mulţi mecanizatori. Am notat,
mai în aceasta constă „secretul" E.M. Lupeni. In actuala configu­ conducerii. de zahăr s-a prăşit manual pe insă ca un aspect negativ faptul
realizărilor valoroase care raţie, „înclinarea" spre probleme­ ILIE COJOCARU mai mult de 78 la sută din pre­ că mai lasă de dorit grija faţă
vederi. La cultura porumbului, pe de condiţiile de muncă şi de via­
cîteva sute de hectare s-a efectu­ ţă ale tractoriştilor de )a această
at lucrarea cu sapa rotativă, iar unitate. O atmosferă însufleţitoa-
Cei mai buni se menţin în frunte în raza de activitate a S.M.A. Că- re de muncă la întreţinerea cul­
turilor s-a întîlnit şi pe ogoarele
* lan, Orăştie şi Haţeg s-a început
şi prăşitul mecanic. Cele mai cooperativelor agricole din .Sime-
In ianuarie a.c., pe lista celor la bine şi la greu — şi nu ne mari suprafeţe cu cartofi au fost ria, Dobra. Tote.şti şi altele, unde
In luna mai erau din nou in
prăşite
frunte, iar de cîteva zile, tova­
mai buni muncitr'i de la E.M. dăm niciodată bătuţi. Aşa se fa­ în unităţile din cadrul se depun eforturi stăruitoare pen­
Teliuc erau trecuţi : Vasile Bu- ce că brigada mea a depăşit consiliilor intercooperatiste To- tru a distruge buruienile, a afina
răşul Alexandru Matica, preşe­
larda, Ioan M. Popa, Gheorghe deja angajamentul anual da a teşti, Haţeg şi Ilia. terenul şi a crea condiţii opti­
dintele comitetului sindicatului
pe mina Teliuc, ni i-a citat prin­
Cocioabă, Ioan Maican, Vasile extrage suplimentar sarcinilor Organizarea şi retribuirea mun­ me de dezvoltare culturilor, in­
Platou, Aurel Marincaş, Emilian de plan 300 tone de minereu, cii în acord global are un efect ginerul şef al C.A.P. Risculiţa.
tre cei mai buni muncitori, prin­
tre animatorii întrecerii socialis­
Bălan — toţi brigadieri, Tonici ceea ce ne va. permite ca in mobilizator deosebit, cooperatorii Maria Porcea, ne-a informat că
Cihodaru — mecanic, Dumitru te. cinstea celei de a XXX-a ani­ participînd în masă la prăşit. A- şi cooperatorii de aici manifestă
Nichita — strungar, Vasile Am discutat cu cîţiva dintre semenea imagini ni s-au oferit la răspundere deosebită faţă de
versări a Eliberării patriei şi a
Boţan — sudor, Ioan Dungaci — aceşti fruntaşi între fruntaşi cooperativele agricole din Sîntan- soarta recoltei. O dovadă grăitoa­
Congresului al Xl-lea al parti­
despre modul_ cum muncesc, cum
electrician. Âm scris la timpul dului să dăm încă multe tone drei, Spini, Ilia, Turdaş — să a- re o constituie şi participarea
potrivit despre ei, despre pri­ pesta plan. mintim doar cîteva unităţi. în masivă, înfruntînd capriciile vre­
organizează 'producţia, cum cu­
leg numai rezultate bune şl La aceste aprecieri ale lînăru- de 22 mai a.c., spre exem­
ceperea ţi hărnicia lor in mun­ ziua mii, la fertilizarea suplimentară a
foarte bune.
că, despre modul de organizare lui brigadier Ioan Maican, au plu, deşi ploaia nu contenea, la
a producţiei, despre rezultatele Turdaş aproape IOD de culturilor cu peste 2,3 tone azo­
— N-am monopolizat noi ti­semnat şi Ioan M. Popa, Aurel C.A.P.
Marincaş, Emilian Bălan, Ale­ cooperatori lucrau de zor la pră­
Obţinute. tlurile de fruntaşi, sînt destui tat de amoniu. Am reţinut si cî­
I-am urmărit pe traiectoria în­ xandru Pop, ale căror brigăzi se sfeclei. Cooperatorul Gheor­ teva nume : brigadiera Mariţa
care lucrează bine, care obţin
şitul
trecerii socialiste. In luna martie, prezintă, de asemenea, cu anga­ Negrin, cooperatorii Constanţa
rezultate frumoase in muncă. Şi
ghe Duma ne spunea că : ..Termi­
nu-l nici un secret în asta;
am aflat din nou, cu plăcere, jamentele anuale depăşite şi cu nam demult prima praşilâ dacă Zina, Sabina Rişeuţa, Ioan Dra-
Doar atita că ne facem cu plă­
numele lor înscrise pe primele hotărirea de a le suplimenta în fi fost măcar o zi fără ploaie. gosin, Carolina Suba, Aurelia
ar
locuri ale hărniciei şi abnegaţi­ întîmpinarea celor două mari e- trecută, peste 200 de
cere şi răspundere datoria, ne
Duminica
ei muncitoreşti. înţelegem ca între ortaci — şi cooperatori, întreg satul, au ieşit Toma şi alţii.
venimente ale anului.
la prăşitul cartofilor. Eu, împre­ T. NICOLAE
Obţinerea sporurilor de produc­ cărămidă, lemn şi ţiglă. Ca ur­
ţie prevăzute a se realiza în a- mare, în stadii avansate de exe­
gricultură este decisiv condiţio­ TOATE OBIECTIVELE AGROZOOTEHNICE cuţie sînt lucrările la. C.A.P.
nată de materializarea ireproşa­ Buituri, Boz, Gurasada, Dobra,
bilă a investiţiilor afectate uni­ Lunca Moţilor, Rişca şi altele.
tăţilor agricole. Numai în acest Sînt, de asemenea, create premise
an, peste 200 milioane lei s-au favorabile ca şi lucrările începu­
destinat în vederea execuţiei o- te în anii anteriori la grajdurile
biectivelor agrozootehnice- planifi­ Sl FIE PUSE IA TIMP IN FUNCŢIUNE! cooperativelor agricole din Rîu
cate şi a dezvoltării bazei tehni- Alb, Şoimuş şi Hărău să fie în­
co-materiale In C.A.P., I.A.S. şi cheiate într-un timp scurt. Mai
S.M.A. Cum se acţionează pentru anevoios acţionează conducerile
punerea în funcţiune a capacită­ iulie să fie dat în folosinţă şi bandonată, iar la termoficare sînt nu a fost atacat, nefiind eliberat cooperativelor agricole din Sălaşu
ţilor noi de producţie stabilite ? turnul de apă. Şantierul de con­ rămîneri în urmă faţă de grafic. încă în totalitate amplasamentul. de Sus, Haţeg, Banpotoc, Ţebea,
strucţii din Orăştie a concentrat In ultima vreme, pe şantier lu­ Execuţia obiectivului este con­ Sîrbi şi Romoşel, să amintim doar
Ing. Emil Băiîă, inginer şef la
întreprinderea de stat „Avicola" acum forţe mai numeroase la lu­ crează doar cîte 10—15 muncitori tractată cu I.C.S.H. şi avem cer­ cîteva unităţi unde s-a tărăgănat
Mintia. Unitatea noastră are de crările amintite, ceea ce dă cer­ necalificaţi, faţă de 40—50 cîţi ar titudinea că în curînd se vor în­ atacarea lucrărilor la adăposturile
finalizat aproape I3l milioane lei titudinea că termenele decalate fi necesari. Dacă şantierul din cepe lucrările, care trebuie finali­ planificate. In ceea ce priveşte
la capitolul investiţii. Pînă la în­ vor fi respectate. Haţeg al T.C. Deva nu se mo­ zate în acest an. alimentările cu apă, execuţia este
ceputul lunii mai a.c., s-a realizat Ing. Gcorge Răican, directorul bilizează corespunzător la termi­ Cornel Cl'.irilă, tehnician la ser­ contractată cu unităţile S.M.A.,
24 la sută din plan. In această I.A.S. Haţeg : Intîmpinăm în con­ narea lucrărilor, se pot înregistra viciul investiţii al Direcţiei agri­ care trebuie să se preocupe mai
lună ritmul de execuţie pe şan­ tinuare greutăţi la terminarea serioase pierderi din producţia de cole judeţene : Cooperativele a- insistent de onorarea obligaţiilor
tierul de la Bălata a fost înce­ construcţiei complexului de vaci lapte şi carne. gricole au planificat să dea în ce şi le-au asumat.
tinit din cauza timpului nefavo­ de Ig, ferma din Rîu Bărbat. Pen­ Ing, Alexandru Jurj, inginer şef folosinţă adăposturi cu l 500 locuri Ancheta întreprinsă a reliefat,
rabil. Restanţele vor fi însă re­ tru sistematizare nu s-a făcut mai la Trustul judeţean pentru S.M.A. t pentru bovine, 13 alimentări cu pe lingă aspecte pozitive, existen­
cuperate. Bine s-a lucrat pe şan­ nimic, fapt ce a condus, din cauza In afară de dotările cu utilaje, o apă, 3 saivane, precum şi 3 ma­ ţa unor neajunsuri care frînează
tierul de la Leşnic, unde halele ploilor abundente, la inundarea pondere însemnată în investiţii o gazii. In majoritatea unităţilor ritmul de execuţie pe şantierele
pentru tineret — cu capacitate de deţine construcţia noului complex agrozootehnice şi diminuează re­
50 000 pui — s-au pus în funcţiune adăposturilor. Montarea instala­ S.M.A. din Hunedoara. Obiectivul s-a făcut din timp aprovizionarea alizările la investiţii pe ansamblul
ţiei de muls mecanic a fost a-
cu materialele necesare — ciment,
cu două luni înainte de termen. judeţului. Fie că este vorba des­
Aproximativ cu 60 de zile mai pre neasigurarea forţei de muncă
repede vor putea fi populate, tot şi a materialelor necesare, sau
aici, alte 12 hale pentru găini. despre defecţiuni de ordin orga­
Printr-o colaborare fructuoasă cu nizatoric, nerespectarea graficelor
4
const.ruc orul — Trustul de con­ nu se poate solda decît cu efecte
strucţii Deva — este posibil să negative pentru soarta produc­
îndeplinim exemplar programul ţiei agricole.
de investiţii aferente anului 1974. Este o cerinţă imperioasă ca în
Ing. Petru Găină, I.S.C.I.P. O- timpul cel mai scurt să fie lichi­
răştie s După o decalare de a- date toate restanţele şi, printr-o
proape 6 luni, lucrările la com­ colaborare fructuoasă între con­
plexul de creştere şi îngrăşare a structori şi beneficiarii de investi­
porcilor Romos, care are o ca­ ţii, să se asigure punerea în fuc-
pacitate de 60 000 capete, sînt a- ţiune pe cît posibil în devans a
proape de finalizare. S-a stabilii tuturor obiectivelor agrozootehni­
ca pînă la sfîrşitul acestei luni ce aferente acestui an, care tre­
să fie făcute remedierile la ven­ buie să fie anul record pentru
tilaţie, staţia de epurare, alimen­ producţia agricolă.
tarea cu apă, drumuri şi sistema­
tizare, Iar pînă la începutul lunii întreprinderea de stat „Avicola" Mintia. Vedere exterioară a noilor obiective construite la Lcşnlc. N. TlRCOB