Page 42 - Drumul_socialismului_1974_05

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 6 010 MARJI 28 MAI 1974 Pag. 3
B^HHBBSKînraBI

La Baza judeţeană de aprovi­ nea cursantul — în aceste direc­
zionare tehnico-materială Deva Dezbateri recapitulative în Snvăţămintul de partid ţii. Baza noastră desface încă o
a avut loc prima convorbire re­ cantitate mică de material în
capitulativă în cele două forme containere. S-a încercat chiar in­
ale învăţămîntului de partid — troducerea obligatorie a proce­
a
curs de studiere PARTICIPARE ACTIVĂ, VIE $1 ANTRENANTĂ, se loveşte încă de
eco­
politicii
deului.
El
nomice a partidului şi cel de mentalităţi conservatoare, como­
studiere a Statutului P.C.R. de. De asemenea, vorbitorul a
Subliniem încă de la începui semnalat un aspect de mare în­
că biroul organizaţiei de bază, semnătate în relaţia bazei cu în­
împreună cu propagandistul pri­ CONCLUZII PRACTICE. UTILE treprinderile, sesizînd, de pildă,
mului curs, Mihai Obrejan, au că nu este suficient de bine
ales bine prima temă pentru controlat şi evidenţiat necesarul
convorbirea finală, „îmbunătăţi­ şl de bună calitate, în structură legătura organică ce există între nătăţiri aduse procesului de pro­ suplimentar de materiale pentru
rea aprovizionării tehnico-mate- sortimentală, la timp. Aceasta verigile aprovizionării, produc­ ducţie este una din sursele stocu­ depăşirea sarcinilor de plan şi
riale, condiţie a bunei desfăşurări constituie începutul procesului de ţiei şi desfacerii, recurgînd la e- rilor nejustificate. pentru îndeplinirea angajamente­
a activităţii economice", ea^ re- punere în valoare, în circuitul xemple din realităţile noastre e- Treptat, dezbaterile au străbă­ lor în întrecerea socialistă ce se
prezentînd principala cerinţă ce economic, a bunurilor materiale conomice, la cerinţele ce se im­ tut cele mai importante aspecte desfăşoară în întîmpinarea ma­
se impune colectivului de aici. pe scară naţională. Apoi, vorbi­ pun pentru evitarea perturbaţi­ teoretice şi practice ale temei, a- rilor evenimente ale anului 1974.
Dezbaterea a debutat prin e- torul s-a referit mai pe larg la lor. In această ordine de idei el jungîndu-se la unele laturi ale Spre finalul dezbaterii, mai
nunţarea de către propagandist dialectica relaţiilor ce există în au evocat documentele Congre­ activităţii concrete desfăşurate în mulţi cursanţi au prezentat pro­
a structurii temei i însemnătatea realitatea noastră economică în­ sului al X-lea, Conferinţei Na­ unitatea în care îşi desfăşoară puneri concrete cu privire la în­
fenomenului de aprovizionare şi tre cele trei momente ale feno­ ţionale şl măsurile stabilite de activitatea cursul, precum şi la tărirea răspunderii oamenilor In
desfacere, legătura ce există între menului productiv, arătînd că partid în ultimii ani în legătură tendinţele existente de moderni­ muncă, crearea unor subbaze în
verigile aprovizionare — produc­ ceea ce este producţie pentru o cu buna desfăşurare a aprovizio­ zare şi perfecţionare a muncii In diverse centre ale judeţului pen-
ţie — desfacere, precum şi rolul unitate economică este aprovizio­ nării tehnico-materiale, înlătura­ acest tip de unităţi economice. -tru desfacerea produselor de di­
şi sarcinile întreprinderii în asi­ nare pentru alta şi că în această rea' stocurilor supranormative la Mai mulţi cursanţi, printre care mensiuni şi greutăţi reduse, ceea
gurarea unui flux normal, în înlănţuire toate verigile trebuie întreprinderi, combătînd tendin­ Pavel Badinschi, Gheorghe Szabo, ce ar descongestiona activitatea
ritm susţinut, a producţiei mate­ să funcţioneze ireproşabil, în ca­ ţa unor conduceri de unităţi de Eugenia Ispas şi alţii, s-au refe­ în unitate şi ar spori opera­
riale în întreprinderile aflate în denţa stabilită prin planurile a- a imobiliza însemnate fonduri rit pe larg la preocupările ma­ tivitatea în aprovizionare. Direc­
relaţii economice cu baza. Primul nuale, trimestriale, lunare şi zil­ materiale, peste cerinţele legale, nifestate de întregul colectiv torul bazei, tovarăşul Dumitru
cursant care a luat cuvîntul, Io- nice ale fiecărei întreprinderi. lipsa de preocupare pentru rea- pentru optimizarea transporturi­ Petcu, fiind şi el cursant, a luat
sif Tomuş, a abordat cele mal Cursantul a relevat în chip Jizarea unei normări ştiinţifice, lor, priorităţii în aprovizionare, notă de aceste propuneri, pro-
importante aspecte teoretice care convingător principalele cerinţe reale a consumurilor. Ei au sub­ introducerea unor procedee mo­ miţînd să le traducă în viaţă,
se desprind din conţinutul temei. ce stau în faţa verigii de apro­ liniat că mai există încă unele derne în acest gen de activitate, aşa cum a procedat şi cu alte
El s-a oprit asupra noţiunii de vizionare, între care i asigurarea întreprinderi în judeţul nostru cum slnt containerizarea, paleti- asemenea propuneri făcute în
aprovizionare, subliniind că des­ necesarului în strînsă legătură care nu ţin seama de moderni­ zarea etc. Concluzia la care au cursul anului de studiu.
făşurarea unui proces de pro­ cu nivelul şl sortimentul pro­ zarea proceselor tehnologice, mo­ ajuns cursanţii a fost bine ex­ Prima dezbatere finală s-a do­
ducţie normal, în ritm înalt, po­ ducţiei, mişcarea mijloacelor de dernizări care au In vedere nu primată de către tovarăşul Ioan vedit astfel nu numai vie şl an­
trivit prevederilor sarcinilor de producţie, studierea zonelor de numai sporirea producţiei şi a Mateş, secretarul organizaţiei de trenantă, dar şi cu o pronunţată
plan, nu este posibilă fără asigu­ aprovizionare în raport cu exis­ productivităţii muncii, cl şi re­ notă de eficienţă, ceea ce repre­
rarea producţiei cu materiile pri­ tenţa materiilor prime, în vede­ ducerea consumurilor specifice de partid. El a arătat că avantajele
me, materiale, energia, instalaţii­ rea optimizării transporturilor etc. unor astfel de procedee slnt bi­ zintă, fără îndoială, un merit.
le, agregatele şi piesele de Tovarăşii Nicolae Henţiu şl Ion materii prime, materiale, ener­ necunoscute. Cu toate acestea,
schimb etc., în cantităţi optime Barb au abordat în cuvîntul lor gie etc. Ignorarea acestor îmbu­ se acţionează încă timid — spu­ CORNEL ARMEANU
i — Sintem profund emoţionaţi că ne revine nouă cinstea de a f i S
1 prima promoţie a Liceului industrial minier din Deva şi de a face l
l parte, totodată, din promoţia anului 30 al ţării. Anul corolar al iz- ,
7 bînzilor României socialiste este, pentru noi, pragul şi poarta din i
j zarea cărora scrutăm cu încredere viitorul. ţ
l Vorbele absolventului Dorin Adam sintetizau, credem, gîndurile,
’ şi năzuinţele celor peste 660 de elevi din liceele de specialitate şi de l
1 cultură generală din Deva, care, în ziua solemnă a încheierii cursu- i
\ rilor liceale, îşi mărturiseau cu emoţie şi încredere simţămintele. ’
. Acolo, la liceul minier, Gaudeamus igilur, purtat de glasurile celor \
1 96 de absolvenţi prin sălile de clasă, laboratoare s-a amplificat în l
i sala mare a cantinei, în jurul mesei festive la care luau parte, 1
' invitaţi de profesorii lor. „Cei care acum 5 ani aţi pus bazele acestei l
\ şcoli, participînd la construirea unui edificiu în care condiţiile de
instruire şi pregătire sint azi la nivelul cerinţelor, porniţi în viaţă)
) intr-un an cu adinei semnificaţii — spunea prof. Bogdan Poraicu, (
l directorul liceului. Acest an — de bilanţ al construcţiei socialiste şi J
) de direcţii pentru viitoarea etapă — să vă fie călăuză în tot ce în- \
\ treprindeţi. Avem încredere în voi, ne-aţi dovedit-o". Diriginta anu- 7
i lui V. A., prof. Nicoleta Ciobanu, îşi priveşte absolvenţii. Da, are în- 1
' credere în ei. Ce băieţi minunaţi ! Dorin Adam a cîştigat de două i
t ori locul I pe ţară la concursul de meserii la specialitatea maşini )
} miniere şi electromecanică minieră. „Cum ai reuşit, Dorine ?" — il\
\ întrebăm. „Prin dragostea şi plăcerea faţă de meseria aleasă." /
l La liceul industrial de construcţii, promoţia anului 30 număiră 92 }
Prima convorbire recapitulativă a început. Propagandistul Mihai Obrejan, de la Baza judeţeană de a-
7 de absolvenţi. Constructori ai României de mîine în adevăratul sens \
provizionare tehnico-materială, anunţă ideile principale asupra cărora trebuie să se insiste.
1 l
V
Ctmgresid Frontului Unităţii Socialiste
Absolvenţii promoţiei ce priveşte dezvoltarea şi adîncirca democraţiei
j» (Urmare din pag. 1) economice, muncitoreşti şi cooperatiste.
In contextul sarcinilor mari, complexe, pe care Desigur, fiecare organizaţie componentă a Fron­
anului XXX le pune înfăptuirea programului elaborat de Con­ tului Unităţii Socialiste a desprins, din .expune­
gresul al X-lea al partidului se ridică ca probleme
Nicolae
rea
tovarăşului
fundamentale ale vieţii economice — care trebuie Congresului şi din Statutul Ceauşescu, din Rezoluţia
o-
sarcini şi
adoptat,
să stea în centrul preocupărilor şi activităţii Fron­ rientări de mare însemnătate. Consiliile locale ale
in pragul tului de materii prime, ale raţionalizarea organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste trebuie să asigure
tuturor
Socialiste,
Unităţii
componente — mai buna folosire a resurselor pro­
coordonarea cît mai unitară a eforturilor şi acţiu­
prii
strictă
a
în
problemele
consumurilor şi lichidarea cu desăvîrşire a orică­ nilor în activitatea economică, localităţilor, în edi­
litare
înfrumuseţare
a
de
şi
cele
rei forme de risipă. Consiliile locale ale Frontu­ referitoare la elevarea spirituală a oamenilor mun­
lui, sindicatele, organizaţiile de tineret, de femei, cii, la promovarea în toate domeniile vieţii socia­
sub conducerea organizaţiilor de partid, trebuie le a principiilor eticii şi echităţii socialiste.
l al cuvîntului. \ să pună aceste probleme în dezbaterea oamenilor Oamenii muncii hunedoreni, organizaţiile poli­
Ţineţi-vă bine de scară,! S-ajungeţi tot mai ,
muncii, să facă din ele obiectivul celor mai largi
mai sus,/ Puneţi cărămidă peste cărămidă iară,/ Să \
' sus şi tot 11mc buii,i iruneţi caTuTiiiau peste caramiăcL tura,/ Sa ) preocupări, cauza tuturor cetăţenilor.
» o « o 9*. tice şi obşteşti din judeţ au adresat mesaje fier­
Frontului
Consiliile
\ fie patria frumoasă de nespus". Versurile-îndemn, alese de absolvea- i Unităţii Socialiste, organiza­ binţi primului Congres al Frontului Unităţii Socia­
ţiile componente au importante atribuţii în stimu­
i tul Mircea Roznov pentru cuvîntul de rămas bun, au însufleţit mai > liste. Ele constituie un legămînt de a susţine, prin
iniţiativei
larea
' mult atmosfera sărbătorească din curtea mare a liceului. Emoţia mo- I creatoare a oamenilor muncii, in rezultate de prestigiu în întîmpinarea celei de-a
• meatului solemn ce a stăpînit pe fiecare absolvent, pe fiecare profe- socialiste, a unei noi atitudini XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi Congre­
conştiinţei
formarea
isor, ’> nu i-a putut copleşi, pentru că încrederea şi optimismul îşi fă- l şi avutul obştesc,_ a responsabili­ sului al Xl-lea al partidului, întreaga politică in­
faţă de muncă
ceau
tăţii de proprietari şi producători, precum şi în
, ceau acum aescius spre inimile lor. „Aveţi în faţa voastră o cale fru- ' ternă si externă a Partidului Comunist Român.
iu drum deschis spre inimile lor. „Aveţi în faţa voastră o cale fru- *
) moaşă de urmat, calea muncii demne a construcţiei ţării noastre \
l libere (prof. R. Singer, directorul şcolii), „Ca Meşterul Manole, să!
puteţi spune cu fală : am lăsat ceva în urma mea" (prof. I. Simedru, \
e
s
! l„. P Pune cu fală : am lăsat ceva în urma mea“ (prof. I. Simedru, )
Oe ce glasul unor gazete de perete
) diriginte), „Să fiţi demni de a purta titlul : „promoţia anului 30“, să I
\ diriginte), „Să fiţi demni de a purta titlul : „promoţia anului 30“. să l
. n/l/inn4« VI „.‘z.z — • r 1 t , _ " 1
i dovediţi această demnitate prin faptele voastre“ (maistru O. Crişan,
' diriginte), „De azi nu mai sînteţi copii decît pentru noi, părinţii ; ţ
ţ Pentru societate sînteţi cetăţeni răspunzători de munca, de faptele i
voastre. Adăugaţi la frumuseţea vîrstei, frumuseţea caracterului“ 1
ţ (părinte A. Nechif). i se aude cam anemic...
' In anul 30 al ţării, centenarul liceu „Decebal" deschidea larg )
i porţile spre viitorul muncii şi-al pregătirii pentru un mare detaşa- \
1 ment de tineri: 170. Momentul, de rememorare a anilor de studii i I.I.L. din Simeria, pe teme de critică. Au fost cazuri La cealaltă gazetă, organ al
în
curtea
cu seamă, prag generos de prefigurare a destinelor, s-a 1 în faţa celor două ga- cînd cei criticaţi au plîn^' să fie comitetului de partid şi al celui
ne oprim
. desfăşurat sub semnul optimismului robust, ca şi la liceul nr. 2, l luaţi jos de la gazetă, însă n-am de sindicat, sîntem informaţi că
i tic de perete. Citim. Mai întîi
la
articole
) unde 140 de absolvenţi trăiau sentimentul încrezător al păşirii în „Panoul calităţii", fost de acord. Şi multe nereguli se află „la zi" articolul nr. 11,
de
i viaţa. I gazeta C.T.C. Cinci articole vechi, s-au îndreptat. din 10 mai â.c. Alături, un mate­
unul
doar
i Cele mai_ alese flori ale acestei primăveri au umplut braţele ab- l datat „Aprilie 1974". Au fost cazuri, continuăm noi, rial vorbeşte despre „Cum în­
ţ solvenţilor şi ale profesorilor. La prestigiosul liceu pedagogic, pro- » general. Nece­ cînd Trifan Popa, responsabilul ţeleg rotarii să-şi facă datoria",
Vechi şi foarte la
. moţia a 99-a preda ştafeta celei de-a 100-a. 168 de viitori educatori ţ pregătirii gazetei, a fost chemat în faţa co­ de fapt, despre realizările obţi­
sitatea
perfecţionării
7 şi învăţători, In anul V B, clipele de tristeţe sint alungate de în- } etc.— Nici misiei de judecată de cei criti­ nute în cinstea lui 1 Mai. Lingă
profesionale,
disciplină
l demnul dirigintei Maria Stăncel : „Să vă prezentaţi cu încredere la) ceva concret, caţi ! Rău este faptul că şi unii el un articol satiric, în versuri
vorbuliţă
despre
o
întreprindere.
I examenul de diplomă care vă va da certificatul capacităţii voastre, l Ne mutăm la tovarăşi din conducere au dat şi cu caricatură, al cărui loc era
din
\ al perseverenţei şi maturităţii voastre". Fetele din anul V A, care au * organ al bi­ apă la moara criticaţilor, insis­ desigur la „In obiectivul re­
gazeta „Separatorul",
i cules lauri la festivalul cultural-artislic al liceenilor, şi-au şters la- \ tând să dispară articolele de la flectorului". Asemenea şi la ga­
roului organizaţiei de partid şi al
1 crimile! emoţiei. „în voi s-a materializat o parte din munca şi viaţa 7 In timp gazetă. Cazuri rarisime, intr-a­ zeta p.c.i. Tot articol satiric cu
sindicatului.
comitetului
1 noastră, dar şi din propria voastră muncă. Din efortul pe care l-aţi \ devăr ! caricatură, numai bun pentru...
ce citim şi ne notăm, apare tova­
Trifan
răşul
Popa,
7 făcut^ pentru a deveni ceea ce sînteţi astăzi. Vă aşteaptă viaţa. V-am l responsabilul La „Marmura" n-avem ce citi reflector.
ţ pregătit şi v-aţi pregătit pentru ea — mărturisea diriginta Marga- > de acord cu noi că la gazetă. Singur „Ghimpele" Am relatat succint despre ceea
gazetei. Este
trebuiau
articolele
ireta Islrate. Aveţi totul de partea voastră: tinereţea, entuziasmul, \ schimbate la spune ceva despre nişte cazuri ce „spun" gazetele de perete de
jumătatea
J condiţiile minunate de muncă şi viaţă. Fetele din anul V pleacă cu 7 dar sînt concre­ de indisciplină. Pe aceeaşi alee, la cele trei întreprinderi simeri-
lunii,
1 fruntea sus spre viitoarea profesiune". Promoţia de învăţători băieţi j Responsabi­ o altă fostă gazetă de perete pri­ ene. V-aţi dat seama că spun
obiect.
te,
critice,
la
7 (anul V A— diriginte Ovidiu Vlad), trăieşte un moment unic. In 1 este un bun cunoscă­ veşte goală şi încruntată. Cam foarte puţine, că „glasul" lor se
lul gazetei
tor al realităţilor din
1 faţa dascălilor, a părinţilor şi colegilor mai mici, înalţă legămînt :} întreprinde­ acesta e „dialogul" pe care-1 aude anemic. Mulţi muncitori cu
re, un bun mînuitor al condeiu­
i „Ne legăm să punem, toate cunoştinţele acumulate în şcoală în scopul \ poartă gazeta de perete a între­ care am vorbit au spus că uneori
articolele ce apar nu reflectă re­
lui, mai ales... critic. Aşa se face
" instruirii şi educării copiilor, conştienţi fiind că ei reprezintă viito- i prinderii cu salariaţii.
faptul
lîngă
că
^ rul de aur al României socialiste...". j că n-a prea scăpat nimeni de Despre activitatea gazetelor de alitatea, pe apar tardiv, după eve­
ce
nimentele
critice
înţepăturile
L La orele prînzului, în sala festivă a liceului pedagogic absolvenţii \ de la gazeta perete de la I.M.M.R. auzisem lu­ s-au consumat de mult. Biroul
cruri bune. Am fi vrut să le ve­
de perete. Chiar dacă unora nu
7 s-au întîlnit cu tovarăşul David Lazăr, secretar al Comitetului ju- i fiecărei organizaţii de partid es­
le-a prea convenit.
\ deţean de partid. Intîlnirea a fost — aşa cum o aprecia în cuvîntul de T dem confirmate. Dar... In ziua vi­ te cel în măsură să dea impuls
— Gazeta de perete ne este de
■ mulţumire absolventul Dan Viaşu — „o lecţie de consolidare a tot ( zitei noastre — 24 mai a.c. — activităţii gazetelor de perete, să
şi
producţia"
„Tineretul
gazeta
un real sprijin — spunea tovară­
1 ce am acumulat în şcoală şi îndemn pe drumul ce ni se deschide în ; facă auzit glasul lor, glas care,
L anul 30 al ţării." % şul Ioan Tonch, secretarul orga­ prezenta angajamentele luate în bine dirijat, este întotdeauna cu
^ LUCIA LICIU ţ nizaţiei de partid. Noi condu­ cinstea lui 1 Mai; „In obiectivul larg şi eficace ecou în realizarea
cem colectivul redacţional, îi reflectorului" avea versuri şi ca­
întărim prestigiul, nu permitem ricaturi nedatate, însă se vedea sarcinilor de producţie.
ca cineva să se tîrguiască cu ei de la o nostă că sînt vechi. GH. I. NEGREA ,