Page 5 - Drumul_socialismului_1974_05
P. 5
. IA; uzCiURA,
Proletari din toate tarile, unifl-vă !
Sub deviza „Cincinalul înainte de termen"
SUCCESE DE SEAMĂ
ÎNTRECEREA socialistă
„fiiii comur
•i
Al DIN ADilDIil
Nobila tradiţie muncitorească a siderur- Pretutindeni în abatajele exploata rilor
giştilor, de a întîmpina sărbătoarea muncii j miniere din judeţul nostru, in cursul zilei
cu rezultate de prestigiu, în înfăptuirea | de ieri s-a muncit cu mulţ spor, cu ho-
ANUL XXVI Nr. 6 004 JOI 2 MAI 1974 sarcinilor trasate de partid, are la acest I tărîrea de a da ţării cît mai mult cărbune
4 PAGINI - 30 BANI
1 Mai rezonanţe şi semnificaţii deosebite. j sau minereu. Unanim recunoscută, hărnicia
Pe platformele de foc ale furnalelor şi j minerilor s-a soldat cu importante plusuri
oţelăriilor, ia bateriile de cocs şi fabricile i de producţie, care vor cîntări mult în bi-
de aglomerare, la pupitrele de comandă ale j lanţul lunii mai, cînd minerii sînt botărîţi 1
mm FESTIVE CONSACRATE SĂRBĂTORIRII ZILEI D[ 1 MAI a metalului românesc, fiecare din cei a- i cîndu-şi astfel o contribuţie valoroasă la h ■
laminoarclor, peste tot în această citadelă
; să-şi întregească plusurile de producţie, adu-"
proape 20
întrece pe j realizarea cincinalului înainte de termen.
000 de siderurgişti se
sine în a munci cu
această zi de înaltă hărnicie si pasiune. In I zi plină de roade şi fapte deosebite °de
cinstire a muncii —
: muncă pe care le-am desprins din volumul
1
ca în toate zilele şi nopţile de foc continuu j mare de informaţii primite la redacţie. '.'-
din acest an jubiliar — furnaliştii, oţelarii, j Valea Jiului. După ce la finele lunii a-,
laminatorii sînt angajaţi mai mult ca j prilic minerii acestui important bazin car-
Adunarea populară din Capitală oricînd în marea întrecere închinată marilor j bonifer al ţării au raportat realizarea peste
j prevederi a celei de-a
evenimente din viaţa ţării — a 30-a ani
cincizecea mie tonă
versare a Eliberării patriei şi al Xl-lea ! de cărbune peste plan, întrecerea declânşală
Congres al partidului — pentru îndeplinirea ; încă din prima zi a lunii mai aduce un
cincinalului înainte de termen.
j vibrant omagiu Zilei muncii,
şi spectacolul cultural-sportiv Cu 3 200 tone fontă peste plan s-au pre j Cei care i-au chemat pe „cărbunari" la
; întrecere — minerii de Ia Vulcan — se
zentat la sărbătoarea muncii furnaliştii sec
ţiei I. Economiile la preţul dc cost au în j află mereu în frunte. In prima jumătate a
în atmosfera muncii creatoare care constituie un nou şi fericit prilej pen Ceauşescu, în cuvîntarea rostită anul din punct de vedere economic decît registrat 3 milioane lei. I.a consumul de ! zilei dc ieri ei au extras peste prevederile
domneşte de la un capăt la altul al tru reafirmarea deplinei satisfacţii pe trecut, la cea de-a 83-a aniversare a acum trei decenii şi cu totul alta, cocs s-au agonisit economii de 500 tone. : de plan peste 200 vagoncţi cu cărbune.
ţării şi a puternicului avînt politic ce care locuitorii Capitalei, împreună cu acestui eveniment, „Ziua dc 1 Mai — fundamental schimbată, sub raport Acestor realizări dc seamă, furnaliştii le-au : Destoinicii mineri din brigăzile sectorului
însufleţeşte întregul popor în acest ţara întreagă, au trăit-o, în memora măreaţă sărbătoare a primăverii şi a spiritual. adăugat în ziua dc 1 Mai alte succese. I IV, care lucrează în contul lunii mai încă
an jubiliar al patriei noastre socialiste, bila zi de 28 martie, cînd Marea A- muncii — a intrat în conştiinţa po Schimbul de noapte, condus de Toan Artean, : din 18 aprilie, precum şi cele ale sectorului
în cadrul unei entuziaste adunări dunare Naţională, dînd expresie voin poarelor ca un simbol al uriaşei ener Animaţi de nobila năzuinţă de a cu echipele prim-furnaliştilor Mihai Timof- ; II şi III. care au realizat planul pe prime-
populare, onorata de prezenţa tovară ţei întregului popor, * ales în înalta gii revoluţionare şi a forţei înnoitoare conferi dimensiuni tot mai mari rea te. Alexandru Bucur, şi Wilhelm Farcaş au j le 4 luni ale anului cu 6 zile mai devre-
şului Nicolae Ceauşescu, secretar şe- funcţie ae preşedinte al Republicii a proletariatului, a milioanelor de lizărilor de pînă acum, dornici de a se dat în plus mai mult de 30 tone fontă. : me, au fost prezenţi cu toţii la datorie.
neral al Partidului Comunist Roman, Socialiste România pe tovarăşul făuritori ai bunurilor materiale, ai manifesta în licee clipă, ca făuritori i Şi-au exprimat şi cu acest prilej, prin mtm-
preşedintele Republicii Socialiste Nicolae Ceauşescu — omul care întru progresului şi civilizaţiei umane, a că activi ai României socialiste, oamenii Schimbul lui Francisc Sclisvcighoffer şi a j că rodnică, răspunsul lor entuziast la sar-
România, mii de locuitori ai Capitalei chipează virtuţile cele mai înalte ale rei misiune istorică este aceea de a muncii din patria noastră au hotărît prim-topitorilor Gheorghe Pînzaru, Marin : cina de mare însemnătate trasată de con-
au adus, miercuri după-amiază, un conducătorului de partid şi de stat, dezrobi popoarele de sub jugul exploa ca anul acesta întiiul de Mai să lie MIRCEA FILCEA C. DUMITRU
fierbinte omagiu zilei de 1 Mai. Ziua ale patriotului consecvent, simţămin tării şi asupririi, de a asigura clădirea so sărbătorit de fiecare la locul său de
producţie — în uzine şi pe şantiere,
solidarităţii internaţionale a celor ce tele nobile ale militantului înflăcărat cietăţii noi—a egalităţii, echităţii şi jus- (Continuare în pag. o 2-a) (Continuar# In pag. a 2-a)
muncesc. pentru cauza socialismului şi comu tiţei sociale, a demnităţii şi fericirii o- pe ogoare, în laboratoare, acolo unde
se făuresc bunurile materiale şi spiri
„.Pavilionul Expoziţiei Economiei nismului, pentru libertatea şi neatâr mului — la care au visat, de-a lungul tuale ale societăţii noastre. Cinstind în
Naţionale, locul de desfăşurare a a- narea ţării, pentru promovarea unui secolelor, minţile cele mai luminate". acest mod ziua de 1 Mai, întregul po
dunării populare organizată de Comi spirit nou în relaţiile dintre popoare, Bilanţurile acestei prime etape a por a împlinit adevăratele valenţe ale
tetul municipal Bucureşti al P.C.R. pentru triumful prieteniei şi al păcii marii întreceri socialiste, pe care în marii sărbători a omenirii muncitoa
în lume. tregul nostru popor muncitor o des Bătălia cu timpu
Sosirea secretarului general al re şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat,
partidului «te întîmpinată cu multă Sărbătoarea întîiului de Mai — de făşoară cu înalt simţ patriotic arată că printr-un înalt simbol, dragostea fier
căldură, numeroşi bucureşteni — a- aproape trei decenii mereu acelaşi mo cincinalul se îndeplineşte în ritmurile ni n te faţă de Partidul Comunist
flaţi pe platoul din faţa pavilionului ment solemn, iradiind bucuria mari înscrise în angajamentele asumate pe Român — cel care a dat muncii un Pe schelele viitoarelor o- zile înainte de termen şi rilor, concentraţi la aceste
•— aplaudîndu-1 şi ovaţionîndu-1 în lor împliniri pe drumul revoluţiei întreg cuprinsul ţării. Pornind cu ho- sens şi un conţinut nou, eliberînd-o biective industriale şi social- succede un alt eveniment lucrări pe trei schimburi,
delung, icandînd cu înflăcărare socialiste, mereu acelaşi anotimp al tărîre la lucru, încă din prima zi a de exploatare şi transformînd-o într-o cuiturale, drapele roşii şi la fel de măreţ : punerea în amintim pe instalatorul Ni
„Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi revărsării nesecatelor energii pentru cincinalului, oamenii muncii din unele condiţie a existenţei umane demne, al tricolore freamătă văzdu funcţiune a electrofiltrului colae Andreescu. dulgherul
poporul", „Stima noastră şi mîndria, apropierea viitorului comunist şi, în întreprinderi industriale au îndeplinit formării şi afirmării personalităţii u- de la cuptorul nr. 5 cu 72 Macedon Pop, lăcătuşul Ni
Partidul — Ceauşescu — România". acelaşi timp, mereu mai bogat în sem integral prevederile perioadei 1971—- mane. hul sărbătorescului 1 Mai de zile în avans faţă de colae Ştefoni aflaţi într-o
Membri ai gărzilor patriotice, ai for nificaţii — a avut loc anul acesta sub 1975. Alte colective lucrează în contul ...In sala Pavilionului Expoziţiei E- în semn de izbîndă. Con grafic. veritabilă dispută cu echi
maţiunilor da pregătire a tineretului semnul succeselor deosebite cu care ultimului an al cincinalului. conomiei Naţionale şi-au dat întâlni structorii de la I.C.S. Hune — La electrofiltrele 7 şi pele de la extinderea capa
pentru apărarea patriei prezintă ono oamenii muncii de la oraşe şi sate, Ca o expresie fidelă a devotamen re, miercuri după-amiază, reprez.cn- doara — în plen — au de 8 partea de construcţii la cităţii laminorului de 1300
:ipa-a
rul. Pionierii oferă cu dragoste flori fără deosebire de naţionalitate, întîm- tului fără margini faţă de cauza so tanţi ai oamentlor clarat ziua de 1 Mai zi re cazane s-a finalizat în tota mm.
rl or muncii din între
cord în activitatea de con
tovarăşului Nicolae Ceauşescu fi tova pină a XXX-a aniversare a Eliberării cialismului, ca rezultat al hărniciei în prinderile şi instituţiile Capitalei. strucţii montaj. Spre sfârşi litate. Ieri s-a muncit la în Dar constructorii hunedo-
tregului nostru popor care înfăptuieş
răşei Elena Ceauşescu. patriei de sub dominaţia fascistă şi cel te, cu abnegaţie, în toate domeniile, tul zilei, cînd s-a făcut bi chiderea cazanelor, crein- reni — cei care se mîndresc
Intîlnirea cu secretarul general al de-al Xl-lea Congres al partidului. politica partidului nostru, România lanţul, realizările au depăşit du-se front de lucru pentru în acest an cu titlul de în
partidului, în acest eadru sărbătoresc, Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae «te astăzi de 28 dc ori mai puternică (Continuare in pag. a 4-a) cu mult aşteptările. Punc montaj. treprindere fruntaşă pe ra
tăm din munca avîntată Reparaţia capitală a bate mură, au fost prezenţi şi pe
desfăşurată ieri cîteva eve riei nr. 3 de cocs este prac şantierele de locuinţe. La
tic încheiată. De 1 Mai, blocul A 1-1 din noul centru
nimente de o deosebită va
Adunarea populară de la Deva loare şi semnificaţie. lu constructorii de aici au e- civic al Hunedoarei, echipa
xecutat ultima operaţie : de
lui Petru Petraş a stabilit
încheierea
ultimelor
crări de la electrofiltrul cup molarea oglinzilor şi mon un adevărat record la mon
torului nr. 6 de la O.S.M. tarea uşilor la toate cup tarea stîlpilor de susţinere.
'Zi de întîi Mai, zi a so sala „Arta" şi-au dat întîl- şedintele Comitetului judeţean torul a subliniat măreţele suc nr. 2 în vederea spălării toarele — in vederea încăr La blocurile D 2, nr. 11 ca
lidarităţii şi înfrăţirii oame- nire muncitori, tehnicieni,' in de cultură şi educaţie socialis cese pe care clasa noastră cazânului şi începerii opera cării bateriei cel mai tîr- ILIE COJOCARU
svfro-r muncii de pretutindeni, gineri, specialişti, intelectuali şi tă, Ileana Bârţan, preşedinta mracitoare, întregul popor ţiunilor de încălzire. Feno zi.u la 6 mai..
zi de înaltă cinstire a muncii alţi salariaţi din cadrul mu Comitetului judeţean al fe economici devene. Reprezen le-au dobîndit în înfăptuirea menul S-a produs cu 60 de Din mulţimea constructo (Continuar* în pag. a 2-a)
eroice, avîntate, a naţiunii nicipiului, pionieri şi şcolari. meilor, Ionel I.azăr, prim- tanţii fiecărui colectiv rapor grandiosului program elabo
noastre socialiste, pentru în La această adunare popu secretar al Comitetului ju tează cu mîndrie şi satisfacţie rat de Congresul al X-lea al
făptuirea măreţelor idealuri lară consacrată zilei muncii, deţean al U.T.C., lucră realizări de seamă în marea P.C.R., realizările remarcabile
(nscrise pe stindardul de luptă au fost prezenţi tovarăşii tori din aparatul de partid întrecere ce o desfăşoară în obţinute în toate domeniile ■nwrmmrrr»
nl Partidului Comunist Ro Ioachim Moga, membru al şi de stat, conducători de în cinstea celei de-a XXX-a a- vieţii economice şi social-cul- ....I
mân, de înflorire multilatera C.C. al P.C.R., prim-secretar treprinderi şi instituţii, mun niversări a eliberării Româ turale.
lă şt continuă înălţare a pa al Comitetului judeţean Hu citori şi ţărani cooperatori niei de sub dominaţia fascis Oamenii muncii din judeţul Randamente 12 zile cu
triei spre culmile propăşirii, nedoara al P.C.R., preşedin fruntaşi. tă şi a Congresului al Xl-lea nostru — a arătat în conti Au încheiat
progresului şi civilizaţiei. tele Comitetului executiv al Scena sălii este încadrată de al P.C.R., pentru îndeplinirea nuare vorbitorul — alături de sporite
Sub semnul măreţelor eve Consiliului popular judeţean, lozincile „Trăiască 1 Mai“. cincinalului înainte de ter întregul popor, au începui benzină semănatul
popt
nimente ale acestui an jubi Vichente Bălan, prim-vicepre Pe fundal, deasupra -drapelelor men, însoţite de angajamen anul celei de-a XXX-a ani ŢEBEA. Minerii de la
âlan,
liar — glorioasa aniversare şedinte al Comitetului execu roşu şi tricolor, se află portre tul ferm de a aduce noi şi versări a Eliberării patriei şi E.M. Ţebea depun efor economisită
a celor trei decenii de la E- tiv al Consiliului popular ju tul tovarăşului Nicolae preţioase contribuţii la acce Congresului al Xl-lea al turi susţinute pentru rea
libcrarea patriei şi Congresul deţean, Constantin Dumitres- Ceauşescu, secretarul general al lerarea progresului economic P.C.R., cu ferma hotărîre de lizarea exemplară a sar S1MERIA. Unităţile
al Xl-lea al partidului — 1 cu, David Lazlr, Ştefan Almă- P.C.R., primul preşedinte al şi social al României socia a înscrie în cartea de aur a cinilor de plan şi a anga HUNEDOARA. In : i care fac parte din
Mai 1974 îl sărbătorim într-o şan, secretari ii Comitetului Republicii Socialiste România. liste. patriei noastre noi realizări jamentelor asumate in conturile personale de e- M consiliul intercoopcra-
: i
atotcuprinzătoare şi însufle judeţean de partid, Nicolae Alături, lozinca „Trăiască In această atmosferă sărbă în toate domeniile. Drept re întrecere. Cele două sec conontii ale şoferilor ca tist Simeria — ite in
ţită angajare în marea între Andronache, Emil Pleşa, mem Partidul Comunist Român — torească, tovarăşul Aron Col zultat al eforturilor depuse, toare ale exploatării îşi re deservesc transportul formează ing. Emil Sze-
cere pentru îndeplinirea cin bri ai biroului Comitetu detaşament activ al mişcării cer deschide adunarea popu în judeţul nostru planul pro creează condiţii pentru a in comun in municipiul i : kely, preşedintele acestui
cinalului înainte de termen, lui judeţean de partid, comuniste şi muncitoreşti in lară. ducţiei globale pe primul tri extrage cantităţi supli Hunedoara sînt înscrise organism — au încheiat
pentru transpunerea în viaţă Aron Colcer, prim-secretar ternaţionale. Despre semnificaţia zilei de mestru a fost îndeplinit în mentare de cărbune, prin însemnate cantităţi de in ziua de 1 Mai însă-
a grandiosului program ela al comitetului municipal de Au venit la sărbătoarea dc 1 Mai, zi de muncă şi luptă proporţie de 101,6 la sută, realizarea în plus, pînă la benzină. Aşa sc face că mînţarea culturii porum
borat de Congresul al X-lca partid, primarul municipiului Mai, direct de la locurile de a tuturor celor ce muncesc dîndu-se în plus produse în 1 Mai, a peste 260 metri in ziua de 1 Mai, din to- bului. La această realiza
si Conferinţa Naţională ale Deva, Petre Bota, Aurel muncă, energeticieni de la din lumea întreagă, a vorbit lucrări de pregătiri. talizarea acestor conturi : ; re de prestigiu, cu care
P.C.R. de făurire a societăţii Nistor, vicepreşedinţi ai Co Mintia, mineri de la Deva şi tovarăşul Ştefan Almăşan, se valoare de 70,7 milioane lei. a rezultat o cifră demnă : i cooperatorii şi mecaniza
Cu realizări bune la
socialiste multilateral dezvol mitetului executiv al Con Muncel, muncitori de la în cretar al Comitetului judeţean In cele patru luni din acesl activitatea de extracţie se de consemnat: 50 000 li torii cinstesc ziua mun
tate pe pămîntul românesc. siliului popular judeţean, treprinderea de materiale de de partid, vicepreşedinte al an, minerii au extras din a- tri de carburanţi econo cii, şi-au adus contribu
construcţii, fabrica de indus Consiliului popular judeţean. dîncuri 50 000 tone cărbune, prezintă de ziua muncii misiţi, cantitate cu care ţia mecanizatorii Vasile
Reprezentanţii oamenilor Pogea Brîncoveanu, preşedin trie locală, constructori de la După ce a evocat principa oţelarii au dat ţării 25 000 echipele conduse de loan se asigură transportul în Păcurar, Nicolae Nico-
muncii din municipiul Deva, tele Consiliului judeţean al noua fabrică de ciment, ţesă- lele momente legate de săr Băltaru, Terente | Lolîş, comun in Hunedoara pe laescu, Aron Caşoveanu,
s-au întrunit să sărbăto sindicatelor,Viorel Ocoş, pre toria de mătase şi de pe şan bătorirea zilei de 1 Mai în tone oţel, furnaliştii 10 000 Marin Cuclea, Gheorghe timp de 12 zile. Şoferii Evi Petru, Alexandru
rească ziua de 1 Mai, după şedintele Uniunii judeţene a tierele obiectivelor social-cul- România, de către proletaria Negriu şi Petru Ivănuţ, cei mai gospodari sînt Floroiu, Ambrozie Mus
o zi de muncă rodnică. In C.A.P., Petre Stoican, pre turale, ceferişti, lucrători din tul din întreaga lume, vorbi (Conlinuare in pag. a ll-a) care şi-au depăşit sarcini Filimon Creţu, Nicolae tea, Ion Aruncuteanu,
le de plan in medie cu Cosoî, Alexandru Du Aurel Oprea, Nicolae
5 la sută, iar la pregătiri duia, Ion I.usarciuc, Va- Zgîrdea, Emil Pauleţ,
brigăzile conduse de loan sile Ureche, fiecare cu e- Viorel Samoilescu, Gheor
Dolha, Teodor Mariş, conotnii de cite 500—600 ghe Danciu, Crainic An
Traian Bijan, Viorel Va- litri benzină. ton ş.a.
siu şi Pavel Pascu.
u.
Campania agricolă de primăvară
Jăranii cooperatori şi mecanizatorii
muncesc cu hărnicie
pentru sporirea rodniciei ogoarelor
Lucrătorii ogoarelor — împreună cu toţi oamenii şef al consiliului intercoopera
tist — lucrăm acum cu o vite
muncii din judeţul nostru - ou sărbătorit ziua muncii ză medie zilnică de 2C0 hecta
înzecindu-şi eforturile pentru executarea la timp şi in re. Ritmul de lucru s-a inten
bune condiţiuni a lucrărilor agricole de sezon, pentru sificat şi datorită faptului că
creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale — unele unităţi agricole socialiste
— cum sînt cele din Sîntămă-
obiectiv central al activităţii celor ce muncesc pe ogoare. ria-Orlea, Băraşti, Sînpctru,
Acum, la ordinea zilei, pe agenda ţăranilor coope Haţeg, care au terminat insă-
ratori, mecanizatorilor şi lucrătorilor din I.A.S., stau în mînţatul cu o zi în urmă, iar
cheierea grabnică a însămînţării porumbului pe întrea cele din C.A.P. Pui, Rîu Băr
bat, Şcrel şi Sălaşu de Jos, în
ga suprafaţă planificată, plantarea in cimp a legume
ziua de 1 Mai — încheind se
lor şi executarea lucrărilor de întreţinere la celelalte mănatul, s-a putut ca maşinile
culturi. rămase disponibile să fie con
centrate la celelalte unităţi. Pe
TOATE EFORTURILE mecanizatorii Cornel Cîmpea- întreg consiliu] s-au însămînţat
nu şi loan Laza, la semănat, piuă azi 1 300 ha din cele 1 565
PENTRU ÎNDEPLINIREA loan Borza şi Victor Munteanu. planificate. Acum se dă bătă
SARCINILOR DE PLAN la pregătirea terenului, lucrind lia pentru terminarea semăna
sub îndrumarea directă a ingi tului la C.A.P. din Unirea, Rîu
Şl ANGAJAMENTELOR nerului şef al C.A.P. Vîlcele, Alb, Nucşoara şi Sălaşu de Sus.
Dan Tabuia, au încheiat semă Pină simbătă —* spuneau inter
întrecerea pentru îndeplini natul pe toate cele 89 hectare locutorii — vrem să încheiem
rea sarcinilor de plan si anga planificate. Semănatul porum semănatul.
jamentelor, pentru a face din bului s-a mai încheiat la C.A.P. — Noi — ne spuneau tova
1974 un an al recoltelor boga Roşorod, Strei, Strci-Săcele ti răşii Gheorghe Prip, preşedinte,
te, ţăranii cooperatori şi me Batiz. Interlocutorul aprecia că. şi Constantin Coţolan, inginer-
canizatorii din unităţile consi- lucrîndu-se cu o viteză zilnică şef — prezenţi în cimp, acolo
liului intercooperatist Gălan sporită, însăminţarea acestei unde se lucra dc zor la pi egă-
muncesc cu hărnicie şi răspun culturi se va încheia pînă la tirca terenului şi 1 nsaminţarra
dere pentru a da viaţă sarci sfîrşitul saptămînii în curs. ultimiclor sttprafeţe din cele
145 lu — ternii narn azi. în
nilor izvorîte din documentele
Conferinţei pe ţară a cadrelor ZILNIC - 200 DE HECTARE ziua de 1 Mai, senu natul p-o-
de conducere din agricultură. N. BADIU
Intr-o convorbire avută cu ing. La însăminţarea porumbului
Aspect din timpul adu nării populare, —- ne relatau tovarăşii loan N. TlRCOB
l Foto : V1RGIL ONOIU Ion Borza, agronomul şef al a- Medrea, directorul S.M.A. Ha
” - ■---z-. - ■ >- cestui consiliu, ni s-a relatat că ţeg, şl Dumitru Ifrim, agronom (Continuar# In pog, o 2-a)