Page 6 - Drumul_socialismului_1974_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 004 ©• JOI 2 MAI 1974
STOK s '.%m i* i i i L m g a a w a g f l A i * i r viua
Sub deviza „Cincinalul înainte de termen"

DE LA DEVA i Succese de seamă în întrecerea socialistă

cu toate ţările socialiste, ex­ mare număr de ţări din Euro­ noasă a patriei pe cele mai
tinderea şi consolidarea rela­ pa, Asia, Africa, America de înalte trepte de civilizaţie şi Există în judeţ un colectiv Bătălia cu timpul pe schele
M
J tone fontă peste sarcinile de ţiilor cu ţările care au păşit Nord, Centrală şi de Sud, de­ progres, al bucnjiei de a trăi
\ plan. pe calea dezvoltării economi­ claraţiile solemne, tratatele şi într-o ţară liberă şi indepen­ muncitoresc, animat de no­
I Demne de remarcat sînt co-sociale independente şi în­ comunicatele comune semnate dentă — a spus în încheiere bile şi înălţătoare sentimen­ (Urmare din pag. 1) capacităţi la E.M. Petrila, Haţegan şi Sigismund Sza-
/ succesele dobîndite de către tărirea solidarităţii cu toate de România cu zeci şi zeci de vorbitorul — oamenii muncii te de abnegaţie şi dăruire, E.M. Livezeni şi E.M. Ani- bo, ca şi dulgherul Andrei
I colectivele de oameni ai mun- forţele progresiste. In acelaşi state, la care sînt înscrise a- din judeţul nostru reafirmă care îşi croieşte cu tenacita­ şi la celelalte noi edificii, noasa. I. Klos, ne asigură că pre­
l cii din municipiul Deva. Nu- timp, România în spiritul co­ ceste principii, arată consec­ cu toată hotărîrea lor de a te loc spre rîndul din frun­ oameni cum sînt Anton La Aninoasa, de pildă, vederile zilei sînt deja de­
i mai pe 4 luni, unităţile eco- existenţei paşnice, acţionează venţa şi hotărîrea cu care munci mai bine, de a-şi închi­ te al marii întreceri pentru Torâk şi Ioan Ligner au s-au terminat lucrările de păşite (era pe la prînz) cu
i nomice ale municipiului au pentru dezvoltarea relaţiilor România acţionează pentru na întreaga capacitate de îndeplinirea cincinalului îna­ lucrat peste program numai construcţii şi s-a creat un 10 la sută.
\ depăşit producţia globală cu multilaterale cu toate statele statornicirea unor noi relaţii muncă, elanul şi energia crea­ inte de termen. Este colec­ din dorinţa ca realizările considerabil front de lucru Zi de 1 Mai ! Zi de muncă
i 9 milioane lei, au îndeplinit lumii, fără deosebire de orîn- democratice în viaţa interna­ toare înfăptuirii grandiosului tivul Fabricii de industrie zilei de 1 Mai să fie supe­ pentru montajul utilajelor şi de sărbătoare. Pe şantiere
i planul productivităţii muncii duirea lor socială. ţională. program al făuririi societăţii locală Orăştie, alcătuit din rioare celor din ajunul săr­ la staţia de ventilaţie. ca peste tot, braţe destoinice
\ în proporţie de 102 la sută, Vizitele efectuate de tovară­ Avînd sentimentul mîndriei socialiste multilateral dezvol oameni minunaţi, oameni la bătorii. Pe şantierul noii case de au mai pus o cărămidă la
l dînd peste plan 1 000 tone şul Nicolae Ceauşescu într-un faţă de ascensiunea vertigi­ tate pe pămîntul României. care frămintările, căutările şi Cei peste 1150 de con­ cultură din Deva şi la blo­ marele edificiu al aspiraţii­
J bentonită, 750 000 bucăţi că- realizările fac să se vadă structori de la şantierul cul 4 de pe strada Lenin lor noastre comuniste. Între­
\ rămidă dialit, 55 tone con- hărnicia şi responsabilitatea, T.C.M.M. Petroşani n-au întîlnim constructorii şantie­ cerea cu timpul continuă
4 serve din carne şi alte pro- Artiştii amatori omagiază pasiunea şi măiestria profe­ încetat o clipă activitatea rului nr. 1 al T.C. Deva. să-şi lase amprente vizibile
, duse. In întrecerea socialistă sională, fermitatea şi entu­ pentru finalizarea şi pune­ Mozaicarul Alexandru Cîr- asupra cărora ne simţim da­
1 desfăşurată în cinstea zilei de ziasmul în muncă. rea în funcţiune a unor noi stei, zidarii Ilie Mihai, Ioan tori să revenim.
ţ 1 Mai, dintre unităţile muni- Aceste calităţi, afirmate şi
i cipiului s-au evidenţiat cu sărbătoarea muncii verificate faptic în cele o
1 deosebire întreprinderea pen- mie de zile trecute din a-
ţ tru materiale de construcţii, cest cincinal, capătă o stră­
11
i întreprinderea clectrocentrale ; La entuziasta serbare popu­ programului realizată înseamnă lui român, pionieria, ca formă lucire aparte în această pri­ Jiicul continuu Hudnicia muncii
1 fabrica de industrie locală şi lară de la sala „Arta" din De­ dezvoltarea cuceririlor revolu­ de activitate socială a copiilor, mă zi de mai a anului jubi­
ţ tipografia. va, sutele de participanţi au ţiei şi ale construcţiei socialiste, contribuie la completarea, pe liar 1974.
I Pentru realizările deosebite fost martorii unei noi şi reu­ înseamnă progres, civilizaţie, căi specifice, a instrucţiei şi e- — Cinstim sărbătoarea
/ obţinute de către colectivele şite desfăşurări de talent şi bunăstare. ducaţiei ce se desfăşoară în muncii din acest an rapor-
ţ de muncă din judeţul nostru, frumuseţe, actorii — care pen­ Corul cadrelor didactice al timpul procesului de învăţă­ tînd partidului că inuncito ui dăruirii din adincuri
l în care se încorporează şi rc- tru aceste clipe şi-au schimbat sirţdicatului învăţămînt Deva mînt, pregătindu-i pe elevi
I zultatele importante înregis- salopeta sau uniformele şcolare a interpretat „Partid, pe tine pentru muncă şi viaţă în so­
1 trate de oamenii 'muncii din cu haine potrivite pentru sce­ te cîntăm", „Patrie, pămînt de cietate. (Urmare din pag. I) (Urmare din pag. I)
i municipiul Deva, în cinstea nă — şi-au etalat talentul şi aur" şi „1 Mai“, compoziţii ce De un binemeritat succes s-au
} zilei de 1 Mai, vorbitorul a emoţiile, delectînd privitorii cu au adus pe scenă mesajul cîn- bucurat membrii tarafului (di­ De Mai Dop şi Francisc Simo a dat peste plan ducerea de partid şi de stat, de a satisface
1 adresat, în numele biroului interpretări de bună calitate. tecului patriotic, totdeauna cu rijor Lazăr Bolcu) şi soliştii de 25 tone fontă. Furnaliştii secţiei a Il-a nu în condiţii tot mai bune necesităţile ener­
/ Comitetului judeţean de partid adînci rezonanţe în inima as­ muzică populară ai Casei de s-au lăsat mai prejos. Au realizat suplimen­ getice ale ţării.
1 şi al Comitetului exqcutiv al Arta, ştiinţa şi cultura aduc cultătorilor. In anii orînduirii cultură din- Brad — Maria Mă- tar pe primele 4 luni 6 150 tone fontă, La Aninoasa aceeaşi emulaţie. încă de la
ţ Consiliului popular judeţean, o contribuţie de mare impor­ socialiste literatura şi arta au runţ (Rapolt), Muntean Drn- Intîi au economisit 930 tone cocs. Schimbul con­ intrarea în schimb minerii din brigada lui
; cele mai călduroase felicitări tanţă la opera de edificare a cunoscut o continuă înflorire; gan (Deva), Elena Zăhuţ şi dus de inginerul Constantin Buzea a trans­ Gheorghe Munteanu s-au angajat să-şi de­
I tuturor oamenilor muncii de noii orînduiri sociale, la îm­ au fost făurite numeroase ope­ Eugen Oprea (Brad) — care au format această zi a muncii într-una a rod­ păşească sarcinile de plan cu cel puţin 100
\ pe meleagurile judeţului nos- bogăţirea vieţii spirituale a po­ re de valoare, care, exprirmnd venit la Deva . cu minunatele niciei. Prinzîndu-se în întrecere, Gheorghe tone cărbune. Ortacii săi, printre care a-
l tru — muncitorilor, lucrato- porului, la mersul înainte al în mod artistic viaţa bogată şi melodii de pe valea Mureşului ’75 Schncl, Remus Hrişcu, Ion Andreica, Vasile mintim pe Constantin Tiţă, Ioan Carp,
; rilor de pe ogoare, intelectua- patriei noastre pe calea pro­ munca avîntată a poporului, a- şi din Apuseni, precum şi talen­ Burciu, întregul colectiv, au realizat în Gheorghe Pandaciuc, au muncit cu mulr
4 Iilor, elevilor şi studenţilor gresului şi civilizaţiei. Am cita duc o contribuţie de seamă la taţii dansatori ai Clubului sin­ noaptea de 1 Mai cu 115 tone fontă mai spor, reuşind să atingă în abatajul frontal
î — pentţu frumoasele reali- în acest sens prezenţa recitato­ dezvoltarea culturii ţării, la for­ dicatelor din Deva, liceului pe­ mult faţă de prevederi. Ştafeta a fost pre­ unde lucrează productivităţi ce au depăşit
I zări obţinute, urări de noi rilor, care prin rostirea unor marea conştiinţei socialiste a o- dagogic, liceului nr. 2 şi de la luată şi de schimbul A, condus de ingine­ 11 tone pe post.
ţ succese pe linia înfăptuirii vibrante versuri, au adus un mului nou. Oamenii de artă, Casa pionierilor din Deva, pre­ rii noştri, în frunte cu co­ rul Nicolae Vonica. Cu 110 tone în plus ...Sintetizînd ştirile primite din Valea Jiu­
i marilor sarcini puse de partid omagiu patriei şi partidului. fără deosebire de naţionalitate, miaţi deseori la festivaluri ju­ muniştii, lucrează începînd se mîndresc Lucian Ionescu Alexandru Hăj- lui, putem spune ca la fiecare exploatare
I în faţa întregului popor. Poemele, scrise de cunoscuţi au­ sînt participanţi activi, alături deţene şi naţionale. A fost o de astăzi în contul lunii mai dăţeanu, Nicolae Gros, Mihai Piocher. minieră s-a muncit cu spor, într-un cuvînt,
tori contemporani şi hunedoreni,
1 In continuare, vorbitorul a exprimau ideea că oamenii de întregul popor, la opera de nouă dovadă că lăcaşurile de a anului 1975 — ne comu­ Pe platforma oţelăriei nr. 2, la cuptorul încă din prima zi fiecare colectiv de muncă
ţ spus : Anul jubiliar 1974 va muncii hunedoreni întîmpină construire a societăţii socialiste. cultură, cluburile şi căminele nică cu justificată mîndrie 6, Ioan Cloşcă, prim-topitor, relata : a reuşit să atingă producţii mult superioa­
. trebui să consemneze noi şi cel de-al 84-lea 1 Mai mobi­ Orchestra de acordeoane a culturale desfăşoară o activita­ tovarăşul Nicolae Andrei, se­ re realizărilor anterioare.
1 însemnate fapte de muncă. lizaţi cu toate forţele în acţiu­ Casei pionierilor din Deva, di­ te cultural-artistică multilatera­ cretarul comitetului de partid _ — Eu şi cu Cristea Sîrb, Pascalis Kekeş Ghelar. La ieşirea din primul schimb al
4 Eforturile oamenilor muncii nea generală condusă de parti­ rijată de prof. Mircea Oltea- lă, cuprind mii de oameni, în din fabrică. şi Ştefan Cărabă am cinstit Ziua muncii zilei de ieri, minerii din brigăzile conduse
i din industrie trebuie îndrep- dul comunist pentru îndeplini­ nu, a ţinut să reamintească deosebi tineret, contribuind în „De Mai Intîi '75" — iată prin fapte. In schimbul de noapte am rea­ de Iordache Scînteie, Gheorghe Braşoveanu,
î \
1 tate spre îndeplinirea exem- rea cincinalului înainte de ter­ spectatorilor faptul că organi­ mod activ la educaţia socialistă o admirabilă raportare la e- lizat şarja 201088-89, cu o oră mai devre­ Constantin Trifan au putut raporta depă­
^ piară a sarcinilor de plan şi men, că fiecare cetăţean al zaţia purtătorilor cravatelor a maselor, la răspîndirca cultu­ talonul hărniciei muncito­ me. Lucru ce ne-a permis să obţinem la şirea sarcinilor de plan cu 5 la sută. Este
i a angajamentelor asumate în Hunedoarei, fiecare om al 'mun­ roşii cu tricolor a împlinit re­ rii şi ştiinţei. reşti, iată un minunat răs­ acest început de lună încă 50 de tone de un succes care dovedeşte încă o dată pri­
) întrecerea socialistă pentru cii se simte angajat în opera cent un sfert de veac de la în­ Fanfara sindicatelor din De­ puns dat de colectivul de metal pe lîngă 1 830 date de la începutul ceperea acestor destoinici şefi de brigadă.
i realizarea cincinalului înainte generală, se simte o verigă a temeiere. Chemată să contribuie va, acompaniată de întreaga a- la F.I.L. Orăştie, acum la 1 anului. Nici ortacii lui Nicolae Coman de Ia in­
1 de termen. mecanismului social complex. la formarea profilului etic şi sistenţă, cu cîntecul „1 Mai", a Mai 1974, chemării secreta­ Cu realizări de seamă au sărbătorit a- vestiţii nu au rămas mai prejos. Ei sînt
) Călăuza de zi cu zi „a acti- Aportul fiecăruia este o contri­ cetăţenesc al copiilor, la culti­ încheiat această frumoasă du- rului general al partidului de ceastă zi a lui Armindeni si schimbul in­ conştienţi de misiunea pe care o au la
4 vităţii fiecărui lucrător de pe buţie în îndeplinirea programu­ varea patriotismului şi interna­ pă-amiază. a îndeplini cincinalul înain­ ginerului Anton Popa, care a dat peste plan pregătirea în avans a noilor capacităţi de
i ogoare trebuie să fie progra- lui elaborat fa cel de-al X-lea ţionalismului socialist, al res­ te de termen. 150 tone de oţel. Cel mai bine s-au pre­ producţie, fiind hotărîţi ca în luna mai
1 mul atotcuprinzător trasat prin Congres al Partidului Comunist pectului pentru muncă, pentru LAURENJIU VISK1 — Cine sînt semnatarii zentat echipele de la cuptoarele 1 şi 7, să-şi amplifice realizările.
ţ cuvîntarea tovarăşului Nicolae Rămân. Fiecare prevedere a eforturile creatoare ale poporu­ CAROL DROZD acestui răspuns, creatorii a- conduse de prim-topitorii Gheorghe Bărbuş După cum ne informa tovarăşul Doru
t Ceauşescu la Consfătuirea pe vansului de un an în înde­ şi Ioan Brozban. Toma, preşedintele comitetului sindicatului
1 ţară a cadrelor de conducere plinirea cincinalului ? Dincolo, la cuptoarele oţelăriei electrice, pe exploatare, numeroşi mineri au partici­
ţ din unităţile agricole, pentru în dimineaţa zilei de 1 Mai munca era în pat ieri după-amiază la o acţiune de muncă
l trecerea la o agricultură in- — Toţi comuniştii, toţi toi. Echipa prim-topitorului Ştefan Popescu voluntară pentru amenajarea unei baze
/ tensivă, de înalta productivi- muncitorii fabricii ! — vine •— care a elaborat peste prevederi în cin­ sportive, care va fi inaugurată sîmbătă, 4
\ tate. cu promptitudine răspunsul. stea sărbătorii muncii mai mult de 360 mai.
Dar mai cu scamă, cei mai
Paralel cu preocuparea pen­ înaintaţi dintre oamenii îna­ tone de oţel special — încărca cuptorul nr. Deva. Abatajele minelor Deva şi Mun-
tru utilizarea cît mai eficien­ intaţi pe caic îi avem — 1 de 20 tone. cel au produs din plin. La uzina de prepa­
tă a fondurilor destinate dez­ Eugen Chirilă, Alexandru „Azi vom da 5-6 tone de oţel special în rare s-a prelucrat normal întreaga canti­
voltării economico-sociale, e- Munteanu, Nicolae T ghe, plus" — ne spunea prim-topitorul . Grigore tate de minereu provenită din subteran.
e
forturilor constructorilor şi ale Mihai Grancea, Ion Homo- Coroboianu şi Dumitru Bilavu, urmărind Daca Ia finele lunii aprilie într-o singură
celorlalţi specialişti trebuie rodcann, Ioan Bristan, Ion atent procesul dc elaborare, aprobă din „zi dc producţie mărită" s-au dat peste
în-dreptatie spre construirea Cărăban, Cornel Sturza, Cor­ priviri. Se gîndesc că numai realizînd zi plan 1 000 tone minereu la mina Deva şi
şi darea în funcţiune Ia ter­ de zi o producţie suplimentară, oţelarii au 905 tone la Muncel, minerii din brigăzile
nel Boroniţchi, Traian Mi-
menele prevăzute a tuturor huţ, Ion Susan şi mulţi alţii. putut elabora peste plan în primele 4 luni conduse dc Iulian Doţa, Petru Groza, Ion
obiectivelor de investiţii şi a- ale anului 4 500 tone de oţeluri speciale, Malea, Zoltan Vad, Constantin Militaru,
tingerea într-un termen cît Pe aceşti comunişti. pe lot ei au asimilat 3 noi mărci de oţel, s-a Costică Dragomir si Gheorghe Bulai au de­
mai scurt a indicatorilor teh- întregul colectiv ne bizuim reuşit elaborarea oţelului inoxidabil prin clanşat o adevărată întrecere încă din pri­
nico-economici proiectaţi. în hotărîrea noastră de a metoda retopirii deşeurilor aliate, care vor ma zi a lunii mai pentru realizarea în con­
raporta conducerii partidu­
Oamenilor de ştiinţă, artă lui, tovarăşului Nicolae aduce secţiei economii anuale de peste 2 tinuare a unor producţii record.
şi cultură, din învăţămînt şi Ceauşescu, îndeplinirea planu­ milioane lei. ...Angajare minerească pe toate frontu­
cercetare le revine sarcina de lui cincinal Ia toţi indicato­ Cu fapte de abnegaţie şi entuziasm în rile. Hotărîre deplină ca acolo în adîncuri
a contribui cu toată capaci­ rii, în cinstea celei de a muncă a fost întîmpinat 1 Mai şi de mun­ de unde se scot atîtea carate de bogăţii,
tatea lor de muncă creatoare, XXX-a aniversări a Eliberă­ citorii secţiei bluming-semifabricate. Angaja­ munca să însemne principalul deziderat în
pricepere şi energie, la ridica­ rii patriei. realizarea unor succese deosebite, închinate
rea pe noi trepte a ştiinţei, mentul asumat în cinstea acestei sărbători celor două mari evenimente din viaţa ţării
artei, învăţămîntului şi cul­ — 8 000 tone laminate blumuri şi ţagle — — a XXX-a aniversare a Eliberării patriei
turii româneşti. AL. VALERIU a fost depăşit cu 862 tone. şi Congresul al Xl-lea al partidului.
Toate energiile creatoare
ale oamenilor muncii de la
oraşe şi late trebuie să fie ™T !"
mobilizate pentru obţinerea
de noi şi strălucite succese în
înfăptuirea politicii partidu­ Vorbesc.,. Record al
lui, pentru înflorirea şi mai 5 milioane ouă
puternică a naţiunii noastre
socialiste, pentru făurirea so­ ceferiştilor peste prevederi
cietăţii socialiste multilateral i
dezvoltate în scumpa noastră doar faptele
patrie. sfmerienl I.A.S. Avicola Mintia. Co­
Referindu-se, în cuvîntul lectivul de muncitori, ingineri
său, la politica externă a parti­ Cind a fost numit şef de un adevărat act de patrio­ şi tehnicieni al acestei uni­
dului şi statului nostru, vorbi­ secţie la oţelăria electrică, tism. Inginerul Ilie Marines­ Recent, ceferiştii staţiei Si- tăţi este cunoscut şi apre­
torul a arătat că la temelia inginerul llie Marinescu şi-a cu ştia că patria are nevoie ineria-triaj au înregistrat un ciat ca un colectiv harnic şi
politicii sale externe partidul spus „dacă mi se încredin­ de oţel, mai mult şi mai adevărat record Ia descompu- priceput care, datorită stră­
şi statul nostru pun in mod ţează această funcţie trebu­ bun, de aceea i-a fost greu nerca-compunerea şi expedi­ daniilor depuse pentru a rea­
constant dezvoltarea prieteni­ Artiştii amatori — aşa cum sc vede şl din aceste imagini — au prezentat un bogat şl variat ie să muncesc cu toată pa­ să găsească clipe de răgaz ţia trenurilor. După cum ne liza cincinalul în patru ani
ei şi colaborării multilaterale program artistic. Foto : VIRGIL ONOXU siunea şi dăruirea". Şi, in­ în acele momente. Zile şi si jumătate, onorîndu-şi e-
____I tr-adevăr, se apreciază de nopţi stătea în faţa cuptoa­ informează tovarăşul Gheor­ xemplar sarcinile an de an
către întregul colectiv că a ghe Miron, secretarul organi­ a reuşit s-o ia înaintea tim­
relor şi mînca doar pe apu­ pului. Avansul înregistrat
muncit cum se cuvine. cate, câutînd mereu soluţii zaţiei de partid nr. 3 din pînă acum la producţia de
Apărind pentru prima da­ tehnice de redresare a mun­ staţie, în tura de serviciu ouă este de 16 milioane bu­
CAMPANIA A61CQLĂ DE PRIMĂVARA tă în secţia oţelărie electri­ cii. condusă de Ioan Junie au căţi, reprezentînd 102 zile,
că în calitate de şef de sec­
— Da, îşi aminteşte oţe-
ţie, în urmă cu 13 ani, o larul Gheorghe Obîrşa, to­ fost descompuse 40 trenuri, la marfă, de 150 zile, iar la
beneficii de 508 zile. Faţă de
animaţie puternică se iscase varăşul inginer Marinescu expediate 43 şi tranzitate 15. sarcinile de plan pe primele
(Urmare din pag. I) şi răspunderea lor pentru a ob­ Cooperativele agricole din stimulator pentru menţinerea în rîndul colectivului de o- era în permanenţă între La stabilirea acestui record 4 luni din acest an s-au li­
ţine în acest an recolte cît mai Vata de Jos, Ţebea, Rişca, permanentă a lanurilor în ţelari, Pînă atunci toţi ingi­ noi. Nu ştiu cînd se mai închinat zilei de 1 Mai — vrat suplimentar 5 milioane
bogate Ia toate culturile. Lunca Moţilor, Brad, Zdrapţi, stare curată de buruieni şi în nerii care veniseră în aceas­
rumbului. Mecanizatorii Gheor- Mesteacăn şi Birtin şi-au rea­ vederea obţinerii unor pro­ odihnea. De multe ori mîn­ 98 trenuri intrate şi ieşite ouă, înregistrîndu-se o depă­
ghe Vlăsceanu, Ioan Făţan şi lizat exemplar planul la cul­ ducţii record la hectar. tă secţie purtau halate cu­ ca stînd în picioare, în fa­ din staţie — a contribuit în­ şire de 2 519 000 lei la pro­
Grigore Bozga, împreună cu Io- STRĂDANII ÎNCUNUNATE tura amintită. Succesul este Cu un bilanţ meritoriu se rate, cravate şi căşti al­ ţa cuptorului. tregul colectiv al turei, din ducţia globală, de 4,5 mili­
sif Duma şi Simion Munteanu, DE SUCCES expresia concretă a eforturilor prezintă la această dată şi bastre. El însă, îmbrăcat cu Munca neobosită, pasiu­ oane lei la producţia marfă
brigadieri de cîmp, Gheorghe Măreaţa sărbătoare a oame­ depuse de mecanizatori şi co­ unităţile din cadrul consiliu­ salopetă, cu cască de protec­ nea şi hotărîrea energică cu care se evidenţiază şefii de vînduvă şi încasată. Angaia
Crişan, Ioan Pascotescu, Gheor­ operatori pentru a organiza lui intercooperatist Hunedoa­ ţie ca toţi oţelarii şi cu care a acţionat ing. Mari­ manevră Traian Drăghicescu mentele anuale, datorită de­
ghe Moga, Petre Muntean, coo­ nilor muncii — ziua de 1 Mai temeinic munca, pentru a fo­ ra. Printre primele coopera­ sticla de cobalt agăţată de nescu au însemnat un im­ şi Traian Stănilă, impiegaţii păşirilor înregistrate, au fost
peratori care asigurau trans­ — a fost întîmpinată cu rea­ losi la întreaga capacitate tive agricole care au realizat ea, stătea ore în şir în mij­ bold pentru întreg colecti­ de mişcare Romulus Găman revăzute şi majorate, Din
portul şi alimenarea cu sămîn- lizări meritorii şi de către u- utilajele din dotare şi a utili­ locul oţelarilor, dădea indi­ vul secţiei şi au condus în rîndurile colectivului sc evi­
ţă a semănătorilor, precum şi nităţile agricole cooperatiste za eficient timpul bun de semănatul pe toate suprafe­ caţii (uneori chiar efectua final la realizări, aş putea şi Nicolae Guşat, manevran- denţiază muncitoarele Maria
planificate amintim
ţele
pe
prepararea soluţiei de ierbieida- din raza consiliului intercoo- lucru în cîmp. Interlocutorul cele din Zlaşti, Răcăştie, Hăş- anumite operaţii) şi astfel spune, remarcabile. In anul ţii Laslo Arghelean şi Gheor­ Chifor, Ana Rad, Raveca
re, executau lucrările aşa cum peratist Brad. Preşedintele a ţinut să evidenţieze pe cîţi- dat, T'eliuc, Cinciş şi Izvoa­ trăia împreună cu aceştia 1973 secţia oţelărie electri­ ghe Andrica, precum şi aca­
prevăd tehnologiile de lucru. consiliului şi directorul S.M.A. marea epopee a fabricării Manolache, Ana I.ang, Clara
Baia de Criş, ing. Vasile Si- va dintre autorii rezultatului rele. că şi-a depăşit sarcinile de rii Gheorghe Panţiuruc şi
In toate unităţile agricole so­ minie, ne-a informat că se­ amintit. Este vorba despre De asemenea, merită să fie oţelului. plan la toţi indicatorii, ob- Nemeş, mecanicul Ioan Albii
cialiste, în ziua de 1 Mai s-a mecanizatorii Petru Neagu, evidenţiate rezultatele înre­ In una din zile l-am în­ ţinînd importante economii Valentina Popescu. şi alţii.
muncit cu hărnicie pentru spo­ mănatul porumbului s-a în­ Teodor Pană, Timofte Floca, gistrate de cooperativele agri­ trebat : de materii prime şi mate­
rirea rodniciei ogoarelor, ţăra­ cheiat pe toate suprafeţele Ion Achim, Gheorghe Damian, cole din raza S.M.A. Cîrneşti — Vă mai amintiţi, tova­ riale.
nii cooperatori şi mecanizato­ unde lucrarea respectivă s-a Ion Munte, Ion Henţu, Ni­ care, cu excepţia a trei uni­ răşe inginer, de primele zile
In anul acesta, colectivul
rii dovedind încă o dată grija putut efectua mecanizat. colae Culda, Petru Başa, Io­ tăţi — respectiv C.A.P. To- în care deţineaţi funcţia de de aici se menţine lună
nel Drăgoi, Ion Sima — să-i teşti, Sarmizegetusa şi Rîu de şef de secţie ? de lună fruntaş în întrece­ I--------
amintim doar pe cîţiva din­ Mori — au terminat semăna­ — Da, îmi amintesc, a
F tre ei. încadrarea semănatu­ tul porumbului pe suprafeţe­ fost greu la început. Aveam rea socialistă. In primul tri­
mestru şi-a realizat planul
lui în epoca optimă şi respec­ le prevăzute. începutul lunii greutăţi mari în special la
tarea tehnologiilor de lucru mai a găsit o serie de alte sectorul întreţinere. Aveam în proporţie de 106,79 la Cheltuielile de producţie —
imni stabilite reprezintă factori de­ cooperative agricole cu semă­ staţionări de agregate. To­ fruntea clasamentului în­
sută, fapt ce l-a situat în
cisivi în ansamblul măsurilor
natul aproape de finalizare,
iniţiate pentru obţinerea unor în 1-2 zile bune de lucru în varăşii de la acest sector re­ trecerii socialiste din C.S.H. sub nivelul planificat
clamau
de
greutăţi
greu
producţii sporite de porumb cîmp şi acestea avînd posibi­ depăşit. L-am rugat pe inginerul
la hectar. In privinţa cali­ litatea să îndeplinească în to­ — Şi cum aţi reuşit să le Marinescu să-mi vorbească
tăţii, este demn de reţinut că talitate sarcinile ce le-au re­ depăşiţi ?, nu mi-am putut despre el. Cu modestia ca-
specialiştii şi preşedinţii din venit privind însămînţarea reţine curiozitatea. re-l caracterizează mi-a Preocupările colectivului de Ia „Marmura" Simeria pentru
C.A.P. nu au admis nici un porumbului. Asemenea situ­ — Simplu, am împărţit răspuns: realizarea exemplară a sarcinilor cantitative se conjugă fruc­
rabat. aţii se întîlnesc la C.A.P. Geo- responsabilităţile pe oameni — Despre mine mai pu­ tuos cu acţiunile de sporire a eficienţei economice. Acestea au
Concomitent cu mobilizarea agiu, Turdaş, Spini, Orăşti- (fiecare trebuia să ştie pre­ ţin, despre EI mai muft. în vedere în mod deosebit val orificarea superioară a materiei
forţelor la încheierea semă­ oara de Sus, Peştişu Mare şi cis ce are de făcut). Am Acest „EI" înseamnă, de prime, reducerea consumurilor specifice şi a pierderilor tehno­
natului, o parte din forţele altele. format un colectiv tehnic fapt, colectivul de aici: o- logice, eliminarea stocurilor su pranormative, eliminarea chel­
disponibile au fost concentra­ Acum, cînd numeroase uti­ de îndrumare şi control din ţelari, lăcătuşi şi electri­
te la efectuarea lucrărilor de laje au devenit disponibile, care n-au lipsit inginerul cieni. Despre fiecare mi-a tuielilor neeconomicoase.
întreţinere a culturilor de ce­ este posibil să fie concentra­ Popovici Adrian, n-au lipsit vorbit cu pasiune, numai Urmarea acestor acţiuni desfăşurate cu insistenţă o con­
despre el nici un cuvînt.
Giurcă
maiştrii
principali
reale păioase de toamnă. A- te importante forţe şi în uni­ Florian, Avramescu Nicolae. Mi-am dat seama■ că este stituie continua reducere a costurilor producţiei. De la înce­
cum, în fiecare unitate se tăţile care mai au rămîneri Crişan Cornel şi Ma'tei inutil să-i mai pun aseme­ putul anului şi pînă acum, cheltuielile planificate la 1 000 lei
urmăreşte stadiul de dezvol­ în urmă, ajutîndu-le ca şi Ioan, cu experienţa lor de nea întrebări. Asemenea producţie marfă au fost reduse cu 31,6 lei, iar cele materiale
tare a culturilor prăşitoare acestea să încheie, pînă la mulţi ani de muncă. oameni nu vorbesc despre cu 1,5 lei. Aceste reduceri au permis colectivului ca în cinstea
pentru a putea interveni o- sfîrşitul săptămînii, semănatul Simplu... Simplu doar în ei. Vorbesc... doar faptele! zilei de 1 Mai să înscrie pe graficul întrecerii economi Ia pre­
perativ, cînd este nevoie, cu porumbului. Se vor crea ast­ vorbe. în fapte acest „sim­ ţul de cost în valoare de peste 70 000 lei.
lucrările de prăşit, angajarea fel premise favorabile ca pro­ plu'" a însemnat muncă, CONSTANTIN GRECU
:
Mecanizatorul Gheorghe Vlăs ceanu îns&mînţează ultimele oţelar - C.S.H.
suprafeţe cu porumb la C.A.P. Silva?. Inginerul şef, aşa cum suprafeţelor în acord global ducţiile prevăzute să fie rea­ muncă asiduă. A însemnat
se vede tn fotografie, face o scurtă verificare a duzelor dispozi­ lizate în mod exemplar.
tivului de lerblcldare. constituind un puternic factor