Page 7 - Drumul_socialismului_1974_05

!r^BreKts7TKceEi*S83:
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 6 004 9 JOI 2 MAI 1974

— Ia cadrul comisiei pen­ educaţie socialistă — am cău­ — In felul acesta — adau­ tăţenii au avut prilejul să-i
tru răspîndirea cunoştinţelor tat soluţii, modalităţi noi de gă prof. Ioan Groza — au asculte pe comunişti, să se
ştiinţifice îşi desfăşoară acti­ propagandă. loc şi în liceu acţiunile cer­ convingă de seriozitatea cu
vitatea două brigăzi, alcătuite — De pildă... cului, cu diferite clase. care abordează problemele po­
din intelectuali cu profesiuni — Păstrăm o legătură per­ — Am vorbit pînă acum litice concrete ale partidului
diferite. Conform unui pro­ manentă cu directorii cămine­ cu şi despre cadre didactice, nostru, probleme reflectate în „ANONIMI" DE OMENIE
gram, acestea au lunar, chiar lor culturale, cu responsabi­ în această activitate. In oraş specificul activităţii noastre". @ in urma unui accident,
de două ori pe lună, întîlniri lii culturali din unităţile eco­ lucrează şi alţi intelectuali. — Ne-am orientat — rela­ muncitorul Nicolae Burcea,
cu oameni ai muncii din oraş nomice, Ei colectează între­ Bănuim că sînt antrenaţi şi tează Ioan Rădoni — către de la Uzina de preparare a
şi localităţile zonei (prof. bări şi ni le trimit. In func­ ei. minereurilor Teliuc, a suferit
Ioan Groza, responsabilul co­ ţie de acestea pregătim- bri­ — Din păcate, nu aşa stau găsirea unor forme de educa­ leziuni grave. După o luptă
ţie materialist-ştiinţifică mai
misiei pentru răspîndirea cu­ gada. lucrurile — mărturiseşte Pc- convingătoare. Şi, în acest de 8 zile pentru salvarea
noştinţelor ştiinţifice din con­ sens, amintesc demonstraţiile / vieţii acestui muncitor, me- /
siliul local al F.U.S. Haţeg). practice, cu aparate din labo­ ) dicilor de la spitalul Hune- T
— Fiecare organizaţie com­ ( doara le-a rămas o singură ^
ponentă din consiliul local al ratorul şcolii, care au însoţit i şansă — transfuzia unei mari i
expunerile. Explicarea pe viu
Frontului Unităţii Socialiste a fulgerului, a vaporizării, a i cantităţi de sînge. La acest i
Complexitatea sarcinilor eco­ oare, precum şi al altor factori, — adaugă Petre Fărcaşiu, se­ METODE KOI, CU EFICIENTĂ altor fenomene s-a bucurat de ţ apel au răspuns prompt nu ^
nomice, sociale şi edilitar-gos- Ing. GHEORGHE VASIU s-a reuşit ca la aglomeratorul cretar al consiliului local al un larg interes. Dovada : par­ i mai puţin de 27 de salariaţi t
I din uzină, care au donat ’
podăreşti ce stau în faţa Con­ preşedintele Comitetului II să se monteze electrofiltre F.U.S. — are, într-un anume ticiparea de fiecare dată a \ sînge pentru salvarea tova- \
siliului popular al municipiului executiv al Consiliului popular de captare a prafului. De ase­ fel, sarcini specifice în dome­
Hunedoara determină îmbună­ al municipiului Hunedoara menea, s-au montat filtre elec­ niul despre care vorbim. SPORITĂ, IR ACTIVITATEA unui număr mare de oameni. ' răşului lor de muncă. Nu i
Am mai căutat să îmbinăm
tăţirea stilului şi metodelor de trice la cuptoarele Siemens Mar­ In afara temelor de politică acţiunile cu altele : filme, cunoaştem numele acestor ^
muncă ale comitetului executiv. tin nr. 3 şi 4, urmînd ca în generală ale partidului şi sta­ programe artistice. oameni. Sînt 27 de anonimi,
Actul autodepăşirii, în condi­ gajamentul luat în întrecerea trimestrul II al acestui an să tului nostru, problematica dez­ DE RĂSPInDIRE A CD- autori ai unui gest de mare
ţiile actuale, este un act de socialistă, lansată de Consiliul se pună în funcţiune şi la cup­ baterilor, a întîlnirilor se o- — Aş mai putea spune — omenie.
înaltă responsabilitate politică popular al judeţului Bihor, va toarele 5 şi 6, iar la cuptoarelo rientează diferenţiat în func­ intervine Băiuţ Drăghin — că
şi de profund patriotism. Por­ fi realizat înainte de termen. 7 şi 8 în trimestrul IV a.c., la ţie de categoria de public. brigada care activează în ca­ STATISTICA... TALENTULUI
nind de la această convingere, Dorim să facem din Hunedoara cuptoarele 1 şi 2 în trimestrul altul pentru tineret. Două e- KOŞTIKTELOR ŞTIINŢIFICE drul comisiei de răspîndirc a & Din Petroşani, aflăm de
Intr-un fel pentru femei, în
am socotit necesar să ne con­ nu numai un oraş al fontei şi II al anului 1975. Anul trecut cunoştinţelor ştiinţifice e la corespondentul nostru
centrăm eforturile în două di­ oţelului, ci şi ua oraş al flori­ s-a demarat acţiunea înlocuirii xemple: în ianuarie, consiliul completă aproape şi mereu Gh. Bozu că la Casa de
recţii principale : cunoaşterea lor. locomotivelor ou aburi din orăşenesc al sindicatelor a prezentă. Aceasta pentru că • cultură a sindicatelor s-a
cît mai exactă, nemijlocită a O altă formă utilă de cunoaş­ C.S.H., cu locomotive Diesel e- organizat dezbaterea „Popu­ toţi intelectualii din comuna \ deschis în cinstea celei dea
realităţii şi a posibilităţi­ tere a problemelor ce frămîntă lectrice. Este în studiu proble­ larizarea şi respectarea legisla­ — Aş mai adăuga o moda­ tre Fărcaşiu. Medicii sau in­ noastră locuiesc aici. Profe­ ‘ 25-a aniversări a înfiinţării
lor concrete ale municipiului cetăţenii a constituit-o întîlni­ ma epurării la oţelăria electri­ ţiei socialiste privind munca litate (prof. Ioan Glodeanu, ginerii se lasă mai greu an­ sori de diferite discipline, in­ , organizaţiei de pionieri o
nostru şi ridicarea gradului de rile periodice ale deputaţilor cu că, cocserie şi secţia gudroane. femeilor salariate", în februa­ secretarul organizaţiei de par­ trenaţi. Scuza este lipsa de gineri agronomi, medici. 1 expoziţie de fotografii şi '
participare conştientă, angajantă, alegătorii. Dîndu-le un caracter Cu ocazia acestor întîligri rie, la cooperativa „Haţegana", tid din liceu). înscenăm „pro­ timp. In schimb, în acţiunile Neîndoios, Consiliul orăşe­ l artă decorativă. In afara Iu- \
a cetăţenilor la valorificarea a- de lucru, în cadrul acestor ac­ am constatat că în municipiul „Opoziţia dintre morala co­ cese". Să mă explic. Cercul desfăşurate în zonă, în bri­ nesc Haţeg al Frontului Uni­ , crărilor expuse, cercul de li- l
cestora. ţiuni s-a discutat despre modul nostru trebuie să facem mai munistă şi religie", desfăşura­ de ateism din liceu — aşa găzi sînt antrenaţi toţi inte­ tăţii Socialiste, prin comisia \ nogravură de pe lîngă Casa /
In vederea transpunerii în în care deputaţii acţionează în mult în domeniul muncii de e- tă sub egida comitetului oră­ lectualii (ingineri agronomi, sa de răspîndire a cunoştinţe­ I pionierilor din municipiu ex- j
.viaţă a acestor deziderate ma­ direcţia îndeplinirii mandatului ducaţie, deoarece mai sînt unii şenesc de cultură şi educaţie cum a procedat recent la coo­ medici umani şi veterinari) din lor ştiinţifice, manifestă pre­ \ pune o statistică privitoare (
perativa „Haţegana" — îsi
jore, consiliul popular muni­ încredinţat, în direcţia mobili­ cetăţeni care distrug zone verzi socialistă. De fapt, activitatea împarte rolurile pe membri localitatea respectivă. ocupare pentru găsirea în e- i la itinerarul geografic al 1
cipal a încercat, şi în mare zării maselor la înfăptuirea sar­ si corpuri de iluminat, nu păs­ noastră de educaţie materia- şi, în faţa auditoriului, îşi Stăm de vorbă, în comuna ducaţia materialist-ştiinţifică a t expoziţiilor la care au par- ’
măsură a reuşit, să păstreze în cinilor economice şi sociale. trează curăţenia oraşului, arun- list-ştiinţifică se desfăşoară pe Densuş, cu preşedintele consi­ unor forme şi mijloace în sta­ ţ ticipat pionierii petroşăneni ;
permanenţă un dialog cu cetă­ Referirea concretă, critică la cînd hîrtii şi alte obiecte pe baza programului din noiem­ desfăşoară întreaga procedu­ liului comunal al Frontului re să o facă convingătoare, i expoziţia internaţională de la
ţenii municipiului, folosind în munca deputatului, la eficaci­ străzi. Trebuie să arătăm că brie 1971. ră. Modalitatea mi se parc Unităţii Socialiste, tovarăşul de fapt, eficientă. Se cerc în­ > Avignon - Franţa (1971), ex- >
acest sens mai multe forme şi tatea participării acestuia la di­ mai există cetăţeni care nu îşi — Aţi prevăzut expuneri ? dinamică şi atractivă, mai Băiuţ Drăghin, şi cu prof. să din partea factorilor res­ 1 poziţia infanto-juvenilă de la ţ
mijloace. Pornim întotdeauna de verse lucrări edilitar—gospodă­ întreţin apartamentele în care Cum procedaţi ca acestea să-şi convingătoare. Este o con­ Ioan Rădoni, responsabilul co­ ponsabili o înteţirc a efortu­ l Porto Alegre — Brazilia
la premisa că întîlnirile auto­ reşti iniţiate pe plan local, a locuiesc, precum şi zonele din atingă scopul ? fruntare vie, susţinută de ar­ misiei pentru răspîndirea cu­ rilor, în asigurarea unui ca­ , (1972), expoziţia internaţio-
rităţilor locale cu cetăţenii, în ocupat un loc central în ca­ jur. Mai există în municipiu — Le însoţim cu proiecţii, gumente, în care opiniile se noştinţelor ştiinţifice. dru propice desfăşurării acţiu­ 1 nală de la Washington
dialog direct, au un dublu a- drul acestor întî'lniri. Deputaţii clemente ce săvîrşesc acte anti­ filme, diapozitive, mijloace ciocnesc şi din care iese în­ Băiuţ Drăghin : „In afara nilor, la fel cu necesitatea an­ ^ (1974) ş.a. O adevărată sta-
yantaj i pe de o parte, un nu­ au informat cetăţenii despre sociale, împotriva cărora trebu­ auditive. In practica noastră vingătoare, prin forţa adevă­ acţiunilor din planul comisi­ trenării la acestea a tuturor ’ tistică a talentului micilor
măr mare de cetăţeni avînd po­ modul cum s-au rezolvat pro­ ie să întreprindem măsuri mai — intervine prof. Margareta rurilor cu acoperire practică, ei, în problemele de interes intelectualilor. | artişti
sibilitatea să se întîlnească cu punerile făcute de oamenii ferme. Dumitru, preşedintele comite­ concepţia materialistă asupra mai larg am organizat unele
Boi, să-şi spună părerea despre muncii. Spre edificare aş da Din dialogul permanent pe tului orăşenesc de cultură şi lumii. adunări de partid deschise. Ce­ IOAN GABOR J
calitatea muncii prestate în numai un exemplu privind care-1 avem cu cetăţenii oraşu­ RESPONSABILI CU FRU­
toate sectoarele de interes ce­ modul cum s-au rezolvat pro­ lui a ieşit în evidenţă şi nece­ MUSEŢEA © Aşa sînt nu-
s m
tăţenesc, să facă propuneri de punerile referitoare la extinde­ sitatea creării şi dezvoltării u- . iţi de către siderurgişti lu-
îmbunătăţire, iar, pe de altă rea termoficării pe unele străzi nei conştiinţe urbanistice. Noi 1 crătorii din sectorul admi-
parte, pentru noi aceste întâlniri şi circumscripţii din municipiu. ne-am însuşit aceste propuneri, l nistrativ al combinatului hu-
reprezintă o formă operativă Insuşindu-şi aceste propuneri, deoarece ca urmare a dezvol­ / nedorean. Aceasta pentru
de cunoaştere a sugestiilor ma­ consiliul popular a reuşit să tării impetuoase a industfiei 1 că, în timp ce siderurgiştii .'
selor de cetăţeni, de rezolvare satisfacă doleanţele oamenilor, hunedorene populaţia creşte în || dau bătălia pentru mai mult \
eficientă a multor probleme de realizîndu-se introducerea ter­ permanenţă. Acest lucru ne-a , metal, cei de la adminis- l
interes general, posibilitatea de moficării la cele 14 blocuri de condus la luarea unor măsuri 1 trativ se întrec pentru buna ?
a comunica problemele ce tre­ pe străzile Ion Creangă şi ^A- politico-educative care să for­ ţ gospodărire a incintei corn- 1
buie rezolvate. In acest con­ leea Topltorului, precum şi in­ meze noii cetăţeni privind com­ ( binatului, pentru înfrumuse- i
text, consiliul popular a orga­ troducerea gazului natural la portamentul pe stradă, în in­ : BRAD. Mobilizaţi în în- : 1 ţarea lui. lată şi dovada: în *
\ acest an s-au plantat 26 000
nizat consfătuiri pe grupuri de bucătării. Pe Bulevardul 1848, stituţiile de artă şi cultură, în ; trecere în cinstea zilei de 1 ; t de arbori şi arbuşti orna-
străzi, circumscripţii electorale, str. Eliberării, unde mai sînt unităţile de servire a populaţi­ ; Mai, muncitorii de la Fabrica ; 1 mentali, s-au sădit 10 000
pe întreprinderi etc. Ou acest 30 de blocuri ce realizează în­ ei, în diverse alte ocazii. De I de industrie locală Brad şi-au ■ \ flori de sezon şi s-au extins
prilej, oamenii îşi spun părerea călzirea cu lemne, lucrările vor asemenea, am insistat pentru ; sporit eforturile pentru ca I Ţ zonele verzi cu 6 hectare.
deschis despre problemele din începe în acest an, fiind pre­ formarea unei ţinute demne în ; rezultatele lor să fie cît mai ; Işi merită cei de la admi­
diverse domenii de activitate, văzută pentru început suma de relaţiile cu ceilalţi locatari din I rodnice. Astfel, ci se prezin- i nistrativ renumele de res­
fac propuneri, sugerează solu­ un milion lei. blocuri, comportarea în această • tă la sărbătoarea muncii cu \ ponsabili cu frumuseţea I
ţii şi căi practice de rezolvare Obişnuim să ne ducem şi să mare colectivitate umană. Un i realizări de seamă. Produc- ;
a multora dintre problemele ce discutăm cu oamenii în muni­ accent deosebit am pus pe c- ţia globală este cu 10,57 Ia •
privesc viaţa socială şi edilitar- cipiu, în unităţi, fără o anu­ ducaţia civică, juridică şi sani­ ; sută mai mare faţă de pre- : COMERŢUL © Pregătiri
gospodărească a municipiului. mită ordine de zi. Periodic, tară, antrenînd în acest sens j vederi, producţia marfă cu j intense la pădurea Bejan,
Modalitatea aceasta practică de membrii comitetului executiv un număr însemnat de medici : 14,21 la sută, iar producţia ; acolo unde ies de obicei de-
lucru a dat un impuls şi uni­ cuprind 5-6 unităţi. Oamenii ri­ şi jurişti. I marfă vîndută şi încasată cu : / venii la iarbă verde. Caba-
tăţilor şi sectoarelor de activi­ dică şi dezbat probleme. Ce se Cu toate acestea, trebuie să i 12,92 la sută. > na a fost pusă la punct, zo-
tate ale consiliului popular mu­ poate, rezolvăm pe loc, folosind apreciem că în acest domeniu j In acest an au fost asimi- ; ţ na din jur e iluminată „a
nicipal, care se ocupă cu mai totodată prilejul de a explica există încă foarte multe nea­ j late 7 produse noi şi s-au I l giorno", iar I.C.S.A.P. Deva
multă operativitate de rezolva­ si principalele aspecte ale poli­ junsuri. Mai există încă multe i îşi amenajează aici pivniţă \
rea problemelor cetăţeneşti. Ast­ ticii partidului şi statului nos­ cazuri de abateri de la norme­ produs suplimentar însemna- j \ pentru gheaţă astfel ca be- l
fel, în ultimii doi ani s-au fă­ tru, principalele orientări date le de. convieţuire socială, dintre ; te cantităţi de confecţii me- ; l rea servită la Bejan să fie /
i talicc, garnituri mobilă şi j
cut 861 propuneri ce intră în de comitetul municipal de partid care as remarca unele certuri 1 mereu rece de la gheaţă, ţ
competenţa organelor munici­ pentru dezvoltarea economică şi repetate între locatarii din une­ : materiale de construcţii, în ? 1 Se pregătesc, pentru a- i
le blocuri, atitudini huliganice
pale, rezolvîndu-se un număr socială, căile de rezolvare a pe stradă şi în localuri publice, j condiţiile creşterii productivi- ; | propiatul sezon, şi patru că- t
de 860. problemelor ridicate. comportări necivilizate în sălile ; tăţii muncii cu 15 la sută. s 1
■ suţe camping.
Propunerile făcute de cetăţeni Sînt cazuri care necesită co­ de spectacole ş.a.
în vederea organizării unor laborarea mai multor factori In activitatea noastră vom \ !
locuri de recreere, de reparare sau avizul unor specialişti în căuta ca unele deficienţe din i LOCUINŢA © In anul a
şi modernizare a străzilor, de rezolvarea unor probleme ridi­ munca de educaţie să fie în­ ; cesta, 300 de familii au în- ţ
înfrumuseţare a oraşului au cate de oamenii muncii. In a- lăturate, intensificînd în acest ţ cheiat contracte pentru con- (
devenit azi realităţi. Astfel de semenea situaţii, am trecut la scop toate formele şi mijloace­ \ struirea de apartamente }
exemple sînt multe. Aş cita nu­ rezolvarea lor cu ajutorul insti­ le muncii politice şi cultural- I n aceste însorite zile pentru că este considerată ca Sînt caracteristice unor de­ să-l facă astfel ca să devi­ , proprietate personală. 1 7 4 1
de primăvară, cei două
mai cîteva : amenajarea zonei tuţiilor, organelor municipale educative ce le avem la îndc- milioane de pionieri ai un dat primordial al concep­ sene lipsa de ostentaţie, dis­ nă frumos. Ei pot să simpli­ ) dintre aceştia şi-au văzut i
de agrement de la pădurea Chi- de specialitate, a unităţilor co­ mînă. ţării sărbătoresc vîrsta de ar­ ţiei. Afişele expuse, utilizînd creţia, elementele imagistice fice, să redea contrastul din­ i deja visul împlinit. De ose- i
zid, modernizarea străzii Brazi­ merciale şi cooperatiste etc., Experienţa noastră ne-a de­ gint a organizaţiei lor, bucu­ caracterele literare şi elemen­ populare, simbolica faptelor, tre obiecte, deseori mecanice, i menea, 100 de familii au în- '
lor, amenajarea locurilor de urmărind îndeaproape ce s-a monstrat că aceste contacte ne­ riile şi sperpnţele împlinite, tele figurative, evită aglome­ directă, nemetaforică, în al­ şi formele vii, cu imaginaţia ( cheiaj contracte pentru a-şi l
joacă pentru copii, terenuri de rezolvat, după care am dat răs­ mijlocite cu realitatea, cu viaţa, străduinţa şi entuziasmul a- rările inutile şi ating scopul tele accentul cade în mod ingenuităţii lor, să-şi organi­ ■ cumpăra cu credit de la ^
sport etc. Demn de remarcat punsuri oamenilor fie direct, fie şi-au demonstrat utilitatea. Por­ dunate în cei douăzeci şi de semnalare, virtute esenţia­ declarat pe acele forme ca­ zeze cum doresc dimensiunile stat apartamentul pe ca-
este faptul că cetăţenii nu fac prin intermediul deputaţilor, nind de la această constatare, cinci de ani de la înfiinţarea lă a acestui gen atît de le­ pabile să şocheze, să contra­ tablourilor, să-şi aleagă sim­ re-l ocupă din fondul exis­
numai propuneri, ci participă despre modalitatea de înfăptuire vom extinde şi în viitor dialo­ primelor detaşamente de pio­ gat de eveniment. Desenele, rieze, să forţeze comunicarea. bolistica culorilor şi jocul li­ tent de locuinţe.
în majoritate, activ, prin acţi­ a problemelor ridicate. In acest gul permanent cu cetăţenii ora­ nieri din România. aparţinînd pionierilor din Ha­ Unele refuză ordonarea uni­ niilor.
uni de masă, la acţiunile edili- sens, aş reliefa modul cum s-a şului, pentru a cunoaşte cît mai Toate acestea, fără să cu­
tar-gospodăreşti. Numai de la acţionat şi se acţionează pentru bine realităţile cotidiene, pen­ Cu acest prilej, organizată noască, poate, ce este arta STRADA q In sărbătoare,
începutul anului si pînă în pre­ demararea uneia din cele mai tru a lua asemenea măsuri ca­ de Consiliul judeţean Hune­ minimală, structurile primare, strada are totdeauna un aer
doara al Organizaţiei pionie­
zent s-a realizat un volum de frecvente probleme ridicate de re să ducă la satisfacerea în rilor, s-a deschis o interesan­ echilibrul subtil de aplauri tineresc, respiră prospeţime.
Ieri strada avea o notă în
lucrări în valoare de peste 15 cetăţenii oraşului — poluarea. cît mai mare măsură a nevoi­ tă expoziţie în holul cinema­ Reflecţii într-o (culoarea folosită numai pen­ plus de prospeţime. Ieşiseră
milioane lei. Prin aceste reali­ Cu sprijinul combinatului side­ lor oamenilor muncii din ora­ tografului „Arta" din Deva. tru obiecte), şi de forme care micuţii de la grădiniţe şi că­
se rotesc în spaţiu (aib-ne-
zări, avem convingerea că an- rurgic, al forurilor sale superi­ şul siderurgiştilor. O expoziţie de grup poate gru, plante, personaje, forme mine cu steguleţe şi cu cîn-
fi, în chip firesc, manifesta­ vii). Dar nouă ne face plă­ ţece. Şi împreună, cîntecul
rea individualităţilor creatoa­ expoziţie cere să întîlnim în această îngînat şi steguleţele agita­
ha parcuri şi zone verzi. Ce­ re care compun grupul, dar expoziţie candoarea şi aspi­ te^ către fiecare cunoscut
întrecerea pentru tăţenii din satul Vica au par­ poate fi şi expresia unei a- raţiile copilăriei. dădeau străzii un aer ju-
ticipat si la construcţia maga­ titudini, a unei anumite înţe­ Am putea semnala, cu ris­ venii. N-am rezistat tentaţiei
consemna
de-a
această
zinului, obiectiv la care în pre­ legeri a creaţiei şi a muncii. cul subiectivităţii, dintre pro­ ţ frumoasă impresie lăsată de
înfrumuseţarea satelor zent se fac lucrările de tencu­ Accepţia pe care o primeşte ţeg, Petroşani, Peţrila, Vul­ versului, sentimentul liniştitor misiunile ţinerelor talente : ^ copii.
i ieli interioare şi se montează în acest fel „grupul" evolu­ can, Uricani urmăresc cîteva al abstracţiei, iar rigiditatea „Anul viitorului", al lui An­
Animatorii întrecerii patrioti­ un volum mult mai mare de uşile şi ferestrele. ează spre „grupare", spre a- tendinţe, fiind diferenţiate du­ poate fi umanizată de conso­ tal Tiberiu din Petrila, peisa­ i
derenţa la o participare ar­
ce pentru executarea lucrărilor lucrări decît cel prevăzut ini­ In fruntea acţiunilor iniţiate tistică stimulată de un pro­ pă modalitatea de angajare nanţele cromatice ce deschid jul de iarnă al Claudiei Glo­ i REFLECTOR © Posesorul
de gospodărire şi înfrumuseţare ţial. Valoric, pînă în prezent, de comitetul comunal de partid gram artistic sau un eveni­ directă, personală, a dialo­ posibilităţi de „lectură" mai deanu din Haţeg şi desenele ţ autoturismului „Dacia 1100"
în tuş ale lui Mircea Moldo-
a comunei sînt comuniştii şi s-au făcut lucrări cu caracter şi consiliul popular s-au situat ment.- Acest din urmă caz îl gului cu universul, prin cu­ captivante. van şi ale Emiliei Beligan din cu nr. de înmatriculare 1-HD-
deputaţii din fiecare sat. Fieca­ cdilitar-gospodărcsc în valoare Gheorghe Bulgăr, secretarul or­ reprezintă expunerea colecti- riozitatea „totului" sau a „in­ Punctul de confluenţă al Petroşani. 1519 îşi spală în repetate
re localitate, fiecare circumscrip­ de peste 260 000 lei, faţă de ganizaţiei de partid şi deputat .vă de afişe, grafică şi desen, dividualului" (cu lumea lui spiritualităţilor şi capacităţilor rînduri maşina cu apă po-
ţie electorală are programul 323 300 lei, cît prevede angaja­ din satul Boiu de Sus, Tranda­ prin care pionierii judeţului interioară şi perfecţiunea ex­ micilor artişti este prezenţa Frumoasa iniţiativă a pio­ ^ tabilă la garajul Institutu-
său propriu de lucrări — ne mentul comunei pe 1974. In ca­ fir Costea, deputat din Cărmă­ celebrează jubileul sfertului terioară). nierilor şi a profesorilor lor ' lui judeţean de proiectări.
relata tovarăşul Emil Brînda, drul acestor acţiuni s-au con­ zăneşti, Virgil Andrica, secreta­ de veac. Lucrările lor sînt Impulsul aprofundării raţio­ siluetei umane, văzută ca vine în momentul în care op­ Şi nu este singurul. Acest
timismul şi priceperea noastră
rul organizaţiei de partid şi
secretarul comitetului de partid, struit 5 podeţe în satele Boiu deputat din Boiu de Jos, Dra- extrem de diverse, dovedind nale a lumii, a reproducerii parte integrantă dintr-o lume ţ lucru este însă interzis. De
i ce aici se risipeşte apa po- \
primarul comunei Gurasada. de Sus, Boiu de Jos şi Vica, supunerea selectivă în faţa unei părţi din multiplicitatea echilibrată. Copiii pot să mă­ se adună pentru a sărbători
s-au făcut lucrări de întreţineri gomir Iacob, secretarul organi­ în acest an măreţe jubilee, la . tabilă pentru spălatul auto- l
Oamenii, cunoscînd ce au de şi reparaţii pe 15 km de dru­ zaţiei de partid şi deputat din solicitărilor realităţii. Pentru existenţelor naturale supune rească de mai multe ori o care tinerele generaţii îşi a- ) \ ,
\ turismelor ?
făcut, iar munca fiind bine or­ Vica, Ioachim Codrean, secre­ sensibilităţii, tentativei de a floare, o mînă, fără să ştie
muri comunale şi locale în sa­ fiecqre, importanţa temei este duc participarea.
ganizată pe fiecare şantier de tele Dănuleşti, Boiu de Jos, Boiu tarul organizaţiei de bază şi hotărîtoare, alegerea ei ne- apropia adevărul şi unui anu­ că pictorul n-u trebuie să re­
muncă patriotică, s-a reuşit ca de Sus şi Cărmăzăneşti, s-au deputat din Dănuleşti, precum filnd niciodată indiferentă, me mod de a-l exprima. producă un lucru frumos, ci SANDA AZIMIOARA | PEISAJ CU CAI Şl CU... )
ţ TÎLC © La prima vedere ca- '
multe lucrări să fie devansate plantat 300 pomi şi s-au făcut şi mulţi alţi cetăţeni din satele ( zul s-ar părea că nu se în- ^
şi să se execute în acest fel lucrări de întreţinere pe 1,5 comunei.
, cadrează la rubrică. Dar, ţ
I despre ce e vorba ? In li- J
^ vada 'intensivă a C.A.P. To- \
teşti am observat nişte cai l
Important sector de activita­ nea, prin generalizarea mecani­ care păşunau în voie. Ce-şi i
1 rujuuuu ni vuie,
te al economiei naţionale, in­ zării încărcării, mecanizarea ’i zic cooperatorii? Caii sînt ai 1
dustria extractivă din ţara transportului la nivel de aba­ noştri, livada de asemenea.
noastră se află în plină dezvol­ taj, ca urmare a schimburilor Ce păşunau ? Iarbă este be­
tare şi modernizare, contri­ de experienţă, productivitatea rechet, că au avut grijă
buind direct la creşterea con­ a crescut de la 3 la 6 tone/post. cooperatorii să nu facă să­
tinuă a bazei energetice şi de Aplicarea metodei de exploa­ pături în jurul pomilor pe
materii prime. In etapa actua­ tare cu surpare în subetaje la toată suprafaţa. Situaţia în­
lă, această problemă capătă noi coordonată principală a creşterii productivităţii muncii stocul Meteşan de la E.M. 7.1at- deamnă totuşi la serioase
dimensiuni, dat fiind dinamis­ na, tot ca efect al proiectelor reflecţii I
mul dezvoltării multilaterale a de absolvire a cursurilor dc
societăţii noastre socialiste. To­ perfecţionare a dus la o creş­
varăşul Nicolae Ceauşescu, re- vîrf, care a fost programat rîndul participanţilor, se vor Prin stabilirea normativului tere a productivităţii de la 3,5 ULTIMA ORĂ 0 in cam­
a procedeelor tehnologice mo­ crările elaborate de participanţi la 6 tone/post.
ferindu-se la această problemă, derne, de organizarea ştiinţifică la programele de perfecţionare conştient, a condus la asigura­ menţine şi în viitor. de maiştri de preparare la I.M. pania agricolă de primăva­
arăta că pentru asigurarea dez­ a tuturor compartimentelor de pentru care eficienţa economi­ rea personalului perfecţionai în In general, atît în cadrul cen­ Baia de Arieş, ca efect al unui Exemplele se pot enumera în ră, inclusiv la semănatul po­
voltării economico-sociale a activitate. O contribuţie de sea­ că a devenit postulatul proble­ limitele necesităţilor reale şi la tralei cît şi în unităţile subordo­ studiu întocmit de un cursant, continuare, dar concludent este rumbului, mecanizatorul Ion ,
României, se va acorda o deo­ mă o are în forţa de muncă de mei abordate au fost aplicate crearea unui fond de salariaţi nate am căutat să folosim cele s a obţinut o eficienţă anuală faptul că la unităţile la care ţ Munte, de la C.A.P. Ţebea, a ^
r
sebită atenţie lărgirii bazei e- care dispunem şi a cărei struc­ sau îşi aşteaptă aplicarea în capabili să perfecţioneze pe mai potrivite forme de perfec­ de 5 000 lei. Aplicînd metoda există preocupare pentru apli­ \ constituit o adevărată reve- ^
nergetice şi de materii prime. tură calitativă s-a îmbunătăţit practică. alţii în viitorul apropiat. ţionare, în funcţie de scopul drumului critic la graficul de carea problemelor studiate se
Vor fi intensificate prospecţiu­ simţitor în ultimii ani. O ata­ Sursele de informare privind Din experienţa anterioară în urmărit şi de nivelul de pregă­ execuţie pentru valorificarea u- obţin şi rezultate. Considerăm ^ laţie pentru întreg colectivul l
re concluzie ne conduce la criteriile ce au stat la funda­ domeniul specializării s-a pro­ tire al salariaţilor. Cunoaşterea nui zăcămînt dc sulf s-a preli­ că efortul tuturor factorilor va 1 de muncă al S.M.A. Baia ^
nile geologice pe întregul cu­ iectat o cuprindere medie pe minat o economie de 50 milioa­
prins al ţării în vederea iden­ ideea că asistăm la un stadiu mentarea planului de pregătire forme de perfecţionare a per­ în întregime a eficienţei pro­ ne lei faţă de studiul tehnico- fi încununat de succes, putînd de Criş. A oferit un verita­
tificării de noi zăcăminte. O corespunzător de profesionaliza­ au oferit posibilitatea atît co­ sonalului. Se remarcă pregăti­ gramelor de perfecţionare este economic. astfel contribui prin această ac­ bil exemplu de felul cum s
sarcină importantă este elabo­ re a personalului şi mai cu sea­ misiei de calificare şi de perfec­ rea muncitorilor prin instruire uneori anevoioasă, deoarece e- tivitate la ridicarea nivelului I trebuie să-şi facă datoria un
rarea de tehnologii de exploa­ mă a celui din activitatea de ţionare, cît şi compartimentu­ fcctcle perfecţionării nu şe văd îmbunătăţirea tehnologiilor de pregătire al personalului din
mecanizator, fiind stimat şi
bază. lui de învăţămînt să contureze la locul de muncă sub contro­ imediat, ci numai după o anu­ de lucru a dus, bineînţeles, la industria extractivă, ramura \ _ ...........................-........... . , \
tare şi prelucrare, care să per­ Practica a confirmat utilita­ cerinţele generale în perfecţio­ lul şefului direct, cadrele medii mită perioadă dc timp. Dc ase­ creşterea productivităţii muncii. ^ apreciat ca atare de către ţ T
mită folosirea cît mai eficien­ tea perfecţionării pregătirii pro­ narea pregătirii profesionale, fiind pregătite prin programe menea, posibilitatea de urmări­ Prin introducerea metodei dc minereurilor, realizînd astfel
tă a tuturor resurselor existen­ personale cu verificarea perio­ importantele sarcini ce ne re­ ţ cooperato 1
fesionale. Influenţa ei se re­ precum şi ritmul mediu de cu­ re a eficienţei în numeroase ca­ exploatare cu banc subminat vin în actuala etapă de con­
te în ţară, inclusiv a celor cu simte favorabil în creşterea prindere a personalului, care dică a cunoştinţelor şi instrui­ zuri este dificilă, întrucît la la I.M. Bălan s-a obţinut o \
conţinut de substanţe utile re­ productivităţii mupeii, în inten­ este 18,5 la sută anual. Pentru re la locul de muncă sub con­ realizarea lor mai concură şi creştere a productivităţii de 2,5 struire a societăţii socialiste (
dus. sitatea preocupărilor pentru anul 1972, acest ritm a fost su­ trolul şefului direct, cadrele cu alţi factori, greu de urmărit. tone/post, aproape dublă faţă multilateral dezvoltate. REPORTER ^
In acest context, ritmul de modernizarea unităţilor exis­ pradimensionat, deoarece prio­ pregătire superioară au fost o- Cu toate acestea, datorită ac­ de metoda clasica, iar extinde­
creştere al producţiei globale tente, în promovarea tehnicii rităţile din industria extractivă rientate spre programele _ per­ tivităţii de perfecţionare se pot rea metodei de exploatare cu Ing. IOAN DINEŞ \
sonale cu verificarea periodică
din industria extractivă a fost şi tehnologiilor noi de extrac­ şi îndeosebi intrarea în func­ evidenţia o serie de aspecte ce înmagazinare şi panouri scurte, preşedintele Comisiei de
favorizat dc promovarea^ pe ţie şi preparare, în organizarea ţiune a unor obiective noi au a cunoştinţelor şi cursuri de au avut o influenţă favorabila la E. M. Hcrja-Maramureş, a perfecţionare a pregătirii
scară largă a progresului teh­ ştiinţifică a producţiei şi^ creş­ impus cuprinderea unui număr perfecţionare. Aceste forme, în asupra activităţii unităţilor permis reducerea preţului de profesionale a salariaţilor
noastre.
nic, de introducerea susţinută terea disciplinei în muncă. Lu­ mai mare de lucrători. Acest urma testărilor întreprinse în cost cu 52 lei/tonă. De aseme­ din cadrul C.M. Deva