Page 9 - Drumul_socialismului_1974_05
P. 9
TOVARĂŞUL MCOLAE CEAUŞESCU
Proletari din toate firile, unlfl-va
A PRMIT DELEOATiA ECONOMICĂ
Olt REPUBLICA ARABĂ SIRIANĂ
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu, Emil Drăgănescu, Gheor- chel Abdalah, adjunct al minis
secretar general al Partidului ghe Rădulescu, Cornel Burtică, trului agriculturii şi reformei
Comifnist Român, preşedintele Vasile Patilineţ, Ion Păţan, agrare, dr. Abdalah Al Azmeh,
Republicii Socialiste România, a Gbeorghe Oprea, Bujor Almă- adjunct al ministrului economi
primit, joi la amiază, delega şan, Angclo Miculescu, Emilian ei şi comerţului exterior, de cei
ţia economică guvernamentală Manciur, ambasadorul Români lalţi membri ai delegaţiei, pre
din Republica Arabă Siriană, ei în Siria, şi Viorel Covrig, cum şi de Mubsen Sayadi, în
condusă de Muhamad Haydar, şeful Agenţiei economice româ sărcinat cu afaceri ad-interim
vicepremier pentru probleme e- ne la Damasc. al Republicii Arabe Siriene la
conomice în guvernul sirian, ca Viccpremierul sirian a fost
re face o vizită în ţara noas insoţit de Mustafa Al Hal- Bucureşti.
tră. laj, ministru de stat pentru
La primire au luat parte E- problemele planificării, Chtiui
mil Bodnaraş, Manea Mancs- Seif o, ministrul industriei, Mi- (Continuare In pag. a IV-a)
ANUL XXVI Nr. 6 005 VINERI 3 MAI 1974 4 PAGINI - 30 BANI
’”nra,va 7 oast tovarăşului
Nicolae Ceauşescu
iW:
In anu! XXX ol Eliberării şi Congresului al Xl-lea al P.C.R. Stimate tovarăşe vicepremier, ţinut — împreuna cu tovărăşii extinderea colaborării genera
Stimaţi tovarăşi, noştri — în realizarea unor a- le, în întărirea relaţiilor de
prietenie dintre popoarele noas
corduri în mai multe domenii
Aş dori să exprim încă o da
RITMURI ÎNALTE IN ÎNTRECEREA SOCIAUSTA tă satisfacţia mea. a conducerii de activitate. De aceea, consi că vizita delegaţiei dumneavoas
tre. De aceea, se poate spune
der că vizita delegaţiei dum
partidului şi statului nostru pen
tru relaţiile bune dintre Româ neavoastră se va încheia cu re tră contribuie şi la dezvoltarea
pentru realizarea cincinalului înainte de termen popoarele noastre. zultate deosebit de bune. Veţi laborare pe toate planurile din
relaţiilor dc prietenie şi de co
nia şi Siria, dintre partidele şi
putea deci raporta preşedintelui
Vizita delegaţiei dumnea dumneavoastră, tovarăşul Asşacl. tre popoarele noastre.
voastră în România în vederea că în România aţi reuşit să îmi amintesc cu multă plă
concretizării şi dezvoltării înţe obţineţi rezultate bune. Din cere de vizita în ţara dumnea
voastră, dc convorbirile avute
La şantierul nr. 2 al T.C, Deva legerilor realizate îri Siria cu partea mea v-aş ruga să-i trans cu preşedintele Assad, cu alţi
miteţi că vom face totul pen
prilejul vizitei noastre şi al
No! succese convorbirilor avute cu tovară tru ca înţelegerile realizate în tovarăşi. Ştiu că poporul sirian
şul Assad, are o importanţă deo timpul vizitei în Siria, cele de are dc făcut încă faţă unor si
înregistrate de sebită pentru promovarea în- finitivate şi dezvoltate la Bucu tuaţii grele. Sprijinim pe deplin
BĂRBĂTEASCĂ DISPUTĂ PENTRU tr-un ritm mai rapid a colabo reşti dc delegaţia dumneavoas lupta sa pentru a obţine o pa
ce dreaptă şi trainică, care sa
tră, să fie realizate în cele mai
slderurglştll
rării economice şi tehnico-ştiin
ţifice dintre România şi Siria. bune condiţiuni. Desigur, rela
de la I.V. Sintcm deosebit de satisfăcuţi ţiile economice reprezintă un
de rezultatele pe care le-aţi ob factor dc mare importanţă în (Continuare In pag. a IV-a)
CALAN. Pînă în prezent,
destoinicul colectiv de la în
treprinderea „Victoria" Că-
Ctnd spre sfirşitul anului trecut colectivul Şantierului nr. 2 lan a realizat o producţie
*1 T.C. Deva a aflat ci *re pentru 1974 un plan sporit cu globală suplimentară de 3,8 Şedinţa guvernului
c rea 60-70 la suta, mulţi dintre constructorii şantierului ne-au milioane lei — sporul de
spus ! producţie fiind obţinut pe
seama creşterii productivită
— In sflrşit avem sarcini pe măsura puterilor şi posibilităţi Republicii Socialiste România
lor noastre. Este un plan posibil de realizat şi vom demon ţii muncii cu 280 lei pe sa
stra că putem face n-ai mult. lariat. S-au produs peste
prevederi 963 tone fontă,
Intr-un anume fel aceste cuvinte — rostite la adunarea de
imsare a cifrelor de plan — constituiau încă de pe atunci un 267 tone utilaj de turnare In ziua de 1 Mai a avut loc la ministere, centrale, întreprin In continuare s-a dezbătut
veritabil angajament. pentru oţelării, piese de şedinţa guvernului, care a ana deri şi consilii populare pentru şi aprobat- programul pentru
încadrarea strictă în normele
lizat modul cum se realizează
Cu timpul ambiţia exprimata lapidar a prins contururi mai schimb în valoare de peste măsurile cu privire la dezvol de consum planificate, recupe pregătirea şi desfăşurarea în bu
ne condiţiuni a activităţii tu
precise, in „lista* angajamentului luat în întrecere pentru '74 2 milioane lei, şi s-au obţi rarea resurselor energetice, ristice din sezonul 1974.
făcîndu-şi loc numeroase obiective şi nu dintre cele mai uşoa nut beneficii suplimentare in tarea bazei energetice si gospo creşterea randamentelor în uti
re. No o să insistăm asupra tuturor. Ne vom referi doarHa valoare de peste 1,1 milioa dărirea raţională a combusti lizarea- acestora şi înlăturarea De asemenea, guvernul a a-
miniere
atelierul
munci
„capitolul" ce vizează scurtarea duratei de execuţie şi deci pu ne lei. ale Tn comunistului ( întreprinderii Boilriii (în Barza, faptele de exem bilului şi energiei şi a hotărit risipei de energie de orice fel. nalizat rezultatele preliminare
imagine)
constituie
andin
nerea în funcţiune înainte de termen a noilor capacităţi con ple pentru toţi ceilalţi muncitori. o serie de acţiuni imediate pen Guvernul a examinat, dc ase pe primele 4 luni ale acestui
struite. Foto : gh. imparat tru respectarea riguroasă a De menea, stadiul îndeplinirii pro an şi a stabilit acţiunile ce tre
_ — Primele 6 bale de la ferma avicolă de la Lesnie 1» vom cretului Consiliului dc Stat. gramului de optimizare a trans buie întreprinse pentrtl înde
finaliza cu două luni înainte d* termen — spune angajamentul. Au fost stabilite măsurile porturilor pe cale ferată, auto plinirea şi depăşirea sarcinilor
In cinstea zilei de 1 Mai colectivul de constructori dintre concrete ce trebuie întreprinse şi fluvial. de plan.
care nu putem omite pe dulgherul Mihai Turbuţ, bcronistul
Emil Dngurcanu, electricianul Dumitru Uica, muncitorul Avon Randamente înalte in abataje Aglomerat peste prevederi
Marian — cu formaţiile lor — au raportat : ferma a intrat
în recepţie ro 66 zile mai devreme. Şi la celelalte hale .se în
registrează un avans in execuţie de peste o lună şi jumătate. Petrila. fi Colectivul mineresc din cadrul Hunedoara. Muncitorii şi specialiştii fa Campania agricolă de primăvară
— La ferma nr. 1. ue la Rălata (S bale — n.n.), vom obţine sectorului 111 al minei Petrila, caic a bricii dc aglomerare nr. 2, de la Combi
în primele 4 luni dus '74 un avans de 10 zile — se arată în înregistrat în cinstea sărbătorii de 1 Mai natul siderurgic Hunedoara, prin măsurile
angajament. succese deosebite in muncă, continuă in luate pentru creşterea indicilor de utilizare
aceste zile să obţină noi plusuri de produc a maşinilor au sporit producţia cu 16 tone în perimetrul consiliului intercooperatist Dobra
$i constructori destoinici cum sînt zidarii lui Florea Rărbu-
Iescu, izolatorii lui Gneorghe Tiba, instalatorii lui Aron Florea ţie concretizată în importante cantităţi de de aglomerat pc salariat. Ca urmare, pro
şi ele-tricienn lui Matei Asner şi-au onorat cuvîntul încă în cărbune realizate peste prevederi. Brigăzile ducţia suplimentară, dc la începutul anului
zilele premergătoare zilei de 1 Mai. conduse de Florea Mionici şi Vasile I-Icr- piua în prezent, sc ridică la aproape 17 000 ritmul immmRH
— î.a ţesătoria dc mătase vom realiza în primul trimestru neanu, au extras suplimentar de la începu tone aglomerat autofondant, livrat secţiilor
2.4 Ia sulă din planul anual. tul Junii cu 2,2 la sută mai mult cărbune furnale. In acelaşi timp, datorită preocupă
declt-prevedea preliminarul. - - • rilor, dc creştere a productivităţii muncii
Am putea continua — urmînd aceeaşi filieră a Onorării an si' de economisire a cocsului şi energiei e-
gajamentelor — cu alte aspecte. Esenţial rămîne însă pildui Aceste realizări meritorii sînt rodul mun lectricc, s-au obţinut economii în valoare de PORUMBULUI JRLBUIE SPORUL
torul exemplu pe care îl dau zi de zi cei care au dat naştere cii pline de abnegaţie şi dăruire desfăşurată trei sferturi dc milion lei.
încă din anul trecut unei însufleţitoare iniţiative. pe frontul cărbunelui, folosirii din plin a In întrecerea care sc desfăşoară în cinstea
— Realizările bune obţinute sînt dovadă grăitoare a am timpului de lucru şi a utilajelor aflate în celor două mari evenimente din acest an In cadrul consiliului inter na într-un tinîp foarte scurt. cîte am aflat, discuitul îl efec
biţiei noastre de-a ne măsura forţele cu timpul — ne spunea dotarea brigăzilor. Ca urmare a acestor cooperatist Dobra, acţiunea dc Sint posibilităţi în acest sens. tua un mecanizator practicant.
inginerul Dan Cazan, şeful şantierului. Dorim, în acest pen preocupări, randamentele în abataje au jubiliar — a XXX-a aniversare a Eliberării însămînţare a porumbului se Pe ce temei facem această afir Era bine dacă îl urmărea cine
ultim an al cincinalului cînd întreaga ţară va fi martoră la crescut cu peste 4 la sută. fapt ce a in patriei şi Congresul al Xl-lea al partidului desfăşoară mulţumitor. Dacă maţie ? va din cadrul cooperativei agri
două mari evenimente de o deosebită semnificaţie, să ne men fluenţat pozitiv asupra productivităţii mun — se evidenţiază aglomeratoriştii : Gheor- toţi specialiştii, salariaţii consi Zilele trecute, am vizitat cî cole să vadă cum lucrează. In
ţinem titlul de fruntaşi pe trust, să ne aducem modesta contri cii la nivelul sectorului, care a sporit cu ghe Dincă, Păun Călin, Andrei Botes, Ma liilor populare, preşedinţii coo teva unităţi agricole din raza privinţa afirmaţiei preşedinte
buţie la înfăptuirea marilor deziderate naţionale. 9 la sută în. luna mai. tei Knuf, Petru Văleanu, Emil Drăgan, Du perativelor agricole, ar dovedi de activitate a comunelor Lă- lui că se va termina însămînţa
mitru A vădane şi Ioan Moldovan.
ILIE COJOCARU însă mai mult interes faţă de pugiti de Jos şi Dobra. Iată ce tul într-o zi bună de lucru,
nici că se poate lua în seamă.
această acţiune, campania de am constatat. Poate într-o zi lunara... !
însămînţări s-ar putea ternii- La C.A.P. Teiu s-au însămîn-
ţat 43 de hectare, pînă în ziua La sediul C.A.P. Lăpuşnic,
cînd noi am vizitat unitatea, i-am întîlnit în după-amiaza a-
Mineriii f lin Valea Jiului transpun exemplar A « din suprafaţa de 93 hectare Radu Ticuşan şi brigadierul de
celeiaşi zile pe inginerul şef
in vi iată măsurile
cîte au planificate pentru aceas
Popularizarea legislaţiei- tă cultură. In cîmp i-am întîl- la cultura mare, Gheorghe Boie.
nit pe inginerul şef al coope
„Am venit să servim masa" —
stabilite i e conducerea partidului pentru dezvoltarea rativei, Mircca Jivan, pe meca şi-a motivat prezenţa la biroul
nizatorii Iosif Simoc — care lu
o activitate cu profund crează pe semănătoarea S.P.C.-6 inginerului şef.
— Mecanizatorii care lucrea
si perfecţionarea producţiei carbonifere ză pe semănătoare, la discuit şi
şi I.iviu Lăslău, pc agregatul de
* discuit. Pc preşedintele coope la arat, au servit masa ?
rativei, Iosif Semăn, l-am vă
caracter educativ zut la champingul „Dumbră- — Ei mănîncă în cîmp.
De ce numai ei trebuie să
viţa", cinstindu-se cu nişte ce
Rezonanţa afirmării In cadrul preocupărilor ge trale şi locale, pentru aplica spus că nu are nici un motiv tul şi brigadierul de la cultu
tăţeni. Printre altele, el ne-a
mănîncc în cîmp ? Specialis
nerale pentru perfecţionarea rea corectă a legislaţiei, pen desfăşurării organizate a ac de îngrijorare în privinţa în- ra mare de ce nu fac acelaşi
ţiunilor de popularizare a le
activităţii în toate domeniile tru educarea cetăţenilor în gislaţiei, potrivit căruia, con sămînţării. „Terminăm într-o lucru ? Şi prezenţa lor' este ne
energiilor vieţii sociale, partidul şi sta spiritul respectului faţă de siliile populare, comitetele lor zi bună". Cînd l-am întrebat cesară fără pauză în cîmp !
prevederile legale. Documen
lul nostru au adoptat măsuri
executive, toate unităţile so
Mai ales că odată cu semăna
ce suprafaţă este de însămînţat
dc o excepţională însemnă
tele Plenarei C.C. al P.C.R.
tate pentru întărirea conti din 3—5 noiembrie 1971, sub cialiste sînt obligate să asigu şi cît s-a realizat pînă acum, tul se administrează şi îngrăşă
re, fiecare în raza sa de acti
minte chimice, se ară, se dis-
ne-a dat nişte date cam ana
Nicicînd pe parcursul ac 3 cicluri în plus. Productivita re pentru a face faţă sarcinilor nuă a ordinii de drept socia liniind importanţa pe care o vitate, măsuri corespunzătoa poda. In nici un caz, nu s-au cuie. Mecanizatorii care deser-
tualului cincinal, Valea Jiului tea muncii am ridicat-o pînă la viitoare". liste. I.egile statului nostru are întărirea legalităţii în re pentru pregătirea temeini potrivit cu cele primite dc la vesc această cooperativă agri-
nu s-a prezentat cu realizări 9,5—10 tone de cărbune pe Vcspasian Catană, miner şef exprimă voinţa şi interesele condiţiile făuririi societăţii că a personalului în atribu inginerul şef. Nu era rău dacă cola, merită laude. Directorul
de valoarea şi semnificaţia ce post, iar planul l-am depăşit de brigadă la E.M. Vulcan : întregului popor, servesc în socialiste multilateral dezvol ţiile căruia intră aplicarea le şi preşedintele acestei coopera
lor înregistrate în acest an ju lună de lună. Numai în acest „Dacă din momentul aplicării tăririi ’ orânduirii socialiste şi tate, au evidenţiat nccesita- gilor, precum şi pentru asigu N. PANA1TESCU
bila r. an am dat în plus aproape măsurilor stabilite de condu rarea cunoaşterii de către în tive agricole sta în cîmp lingă
Comuniştii, toţi minerii din 1 200 tone de cărbune. Eficien cerea partidului şi pînă acum tregul personal a organelor tractoarele care lucrau pentru
Valea Jiului sînt unanimi în ţa actualului program se vede am reuşit să măresc randamen şi organizaţiilor socialiste, a însămînţatul porumbului. Din (Continuare in pag. a ll-a)
aprecierea că redresarea rapidă nu numai la mine, ci în întrea tul la 10 tone pe post, să con prevederilor legale cc îi sînt
a extracţiei şi sporirea susţinu ga mină. Altfel nici nu s-ar tribui, alături de celelalte 60 aplicabile.
tă a producţiei carbonifere este putea explica de ce colectivul dc brigăzi la depăşirea planului Desigur, atribuţia organiză
urmarea directă, nemijlocită a nostru a săltat de la restanţele pe exploatare cu peste 20 000 rii şi coordonării acţiunilor
pentru popularizarea legisla
aplicării ferme în viaţă a mă mari de anul trecut la peste tone, aceasta se datorează con
surilor stabilite de conducerea 8 000 tone cărbune extras su diţiilor bune dc lucru ce ne înfloririi patriei, creşterii tea adoptării unor măsuri ho- ţiei de interes general în rîn-
dttl maselor largi de cetăţeni
partidului, a preţioaselor indi plimentar în acest an". sînt asigurate. Avem acum la continue a bunăstării celor ce tărîte pentru înlăturarea lip din fiecare unitate adminis-
caţii date de tovarăşul Nicolae Jug. Carol Schreter, directo mină formaţii de lucru omo muncesc, asigură manifestarea surilor care s-au manifestat trativ rcritorială revine consi
T
Ceauşescu, privind perfecţio rul E.M. Uricani : „Măsurile gene, stabile, există un raport liberă a aptitudinilor şi capa în domeniul aplicării legisla liilor populare, judeţean, mu
narea activităţii economice, stabilite de conducerea parti optim între muncitorii direct cităţii creatoare a fiecărui ce ţiei, pentru realizarea unei te nicipale, orăşeneşti şi comu
dezvoltarea şi modernizarea dului au vizat în mod expres productivi şi cei de la deser tăţean în viaţa politică, eco meinice însuşiri a prevederi nale. Coordonarea acţiunii
producţiei, îmbunătăţirea con exploatarea noastră, unde s-au vire, nu ducem lipsă dc mate nomică şi social-culturală. A- lor acesteia de către toţi cei pentru popularizarea legisla
tinuă a condiţiilor de muncă semnalat mari nereguli în or riale, iar utilajele sînt reparate ceasta explică noua atitudine ce au sarcini în aplicarea ei, ţiei se desfăşoară pe baza ţi
şi viaţă ale minerilor. ganizarea şi conducerea pro şi întreţinute la timp. Aceasta faţă de lege a cetăţenilor, precum şi pentru asigurarea nui program anual, care este
creşterea conştiinţei, a înalte
unei largi cunoaşteri a preve
Asupra multitudinii aspecte ducţiei, în asigurarea securită face ca fiecare brigadă să-şi mereu îmbunătăţit şi comple
lor legate dc munca din acest ţii muncii. Muncitorii şi spe realizeze şi să-şi depăşească lor răspunderi şi îndatoriri ce derilor legale de interes gene tat cu acte normative noi a-
an a colectivelor din Valea Jiu cialiştii noştri, care şi-au în sarcinile, ceea ce are ca efect le revin faţă de societatea so- ral, de către toţi cetăţenii.
lui s-au pronunţat numeroşi suşit în totalitate ' măsurile cîştiguri ridicate pentru lieca- • cialistă, în dezvoltarea sa In acest context a fost a- VICTOR COCA
mineri, în cadrul unei largi dis preconizate, s-au angajat cu Ito- re miner. Spre exemplu, la mi multilaterală, i doptat Decretul nr. 468, din secretarul
cuţii colective organizată re tărîre la materializarea lor. In ne în brigada oamenii cîştigă Preocuparea permanentă 20 decembrie 1971, privind u- Comitetului executiv
cent de redacţia ziarului nos tr-un scurt răstimp am reuşit cîte 180 şi chiar peste 200 lei pentru întărirea legalităţii so nele măsuri de îmbunătăţire al Consiliului popular
tru. Consemnăm dintre acestea să punem ordine în întreţine pe şut, iar pe exploatare, cîş- cialiste a contribuit la spori a activităţii de aplicare şi de al judeţului Hunedoara l.a C.A.P. Leşnic. Oclavian Barza, şeful secţiei <ie mecaniza
cîteva puncte de vedere : rea lucrărilor miniere şi a căi AL. VALERIU rea răspunderii organelor şi popularizare a legislaţiei, care re, în vederea terminării într-un timp cît mal scurt a semăna
Aurel Cristea, miner şef de lor de transport, să îmbunătă organizaţiilor socialiste, cen- a creat cadrul juridic propice (Continuare in pag. o 3-a) tului, lucrează şi el cu o maşină S.P.C.-6. Ziua de l Mai a fost
întimpinată şl aici cu lucrările de însămînţări încheiate.
b'igadă la E.M. Aninoasa : ţim aprovizionarea locurilor de (Continuar* in pag, o ll-a)
„După părerea mea, ca un om muncă, să intensificăm lucră
care poartă în spate 25 de ani rile de deschideri şi pregătiri
şi, în final, să creştem consi
de conducere a unei brigăzi, derabil producţia şi producti r
cel mai mare lucru care s-a cialistă care deţin cu TROFEE IN CONSTRUCŢIE cării satelor Ccrteju de loare de peste 125 000 lei.
realizat prin măsurile luate de vitatea muncii. 3 725 DE PURTĂTOR! consecvenţă, cu cinste, de STUDENJEŞTl UN NOU MAGAZIN Jos şi Coaja. In acest scop Realizarea este rodul mun
conducerea partidului, este pro Acestea nu sînt simple afir CONSECVENŢI la începutul cincinalului şi SĂTESC s-au procurat pe plan lo cii cooperatorilor Francisc
cal 1 50(1 bucăţi stîlpi pen
gramul de muncă de 5 zile pe maţii. La ora actuală, faţă de Al STELUŢEI PURPURII pînă In prezent, acest Succesele de prestigiu TYIT» T A tru linia dc joasă tensi Macra, Ion Ardcleanu,
titlu de onoare.
Festivalul
na
săptămînă a cîte 8 ore. Eu perioada anterioară trecerii la obţinute al la artei studenţeşti In satul Telu, a Început une, iar gropile pentru Anton Ungur. Macra Fran
ţional
unui
magazin
Acum
l-am susţinut de la bun înce aplicarea măsurilor stabilite, tierul de două zile, la Şan Z CINE ŞTIE, de formaţiile folclorice stu construirea întreaga lucrare se plantarea acestora s-au să cisc Codrea şl alţii.
pat in cea mai mare par
sătesc.
construcţii
nr.
put, pentru că am fost con mina realizează constant o pro din Deva a avut loc de CIŞTIGA denţeşti hmiedorcne „Po- realizează prin muncă vo- te. Contribuţia cetăţenilor
din
şi
rctroşanl
ştient că din acest program a- ducţie mai mare cu circa 400 cernarea diplomei de şan pclnlcul'.' din Hunedoara an luntar-patriotică. Demn de la electrificarea celor pa VREMEA
„Rusca"
aniversării
In
cinslea
a
mate
remarcat
veam să cîştigăm cu toţii. A- tone zilnic, c.u un spor de ran tier fruntaş pe trust pen KW de ani de la naşterea fost completate de ceie O ZI rialele este că şi înălţării tru sate depăşeşte 1200 000
necesare
anul
tru
activitatea
lei.
din
ccasta pentru că, în noile con dament în abataje de 700 kg de 1975 şi, totodată, a insig lui Avram lancu, craiul înregistrate in confruntări construcţiei respective s-au
de
diţii, întrevedeam posibilitatea cărbune pe post. Deosebit de nelor de fruntaş In între munţilor, Comitetul orăşe de aceeaşi amploare forma procurat tot prin contri
nesc al U.T.C. Brad organi
şl
către
cincclubul
harnici
organizării temeinice * muncii, concludente sînt creşterile înre cere celor mal Evenimentul zează mllne, la ora 10. ţia de muzică uşoară din buţia In bani a cetăţeni PESTE 125 000 LEI
lor.
constructori.
folosirea deplină a timpului de gistrate în primul trimestru s-a detaşat prin cadrul so In sala cinematografului Petroşani. Astfel, la Cluj, DIN ACTIVITĂŢILE
lînărul
al
un
lucru, întărirea disciplinei, res din acest an, comparativ cu a- lemn în care a avut loc : „Steaua roşie" din ştie, oraş, clştl- denţilor clnecluh Petroşani stu a LUCRĂRI PENTRU ANEXE
concurs
din
„Cine
pectarea ciclului dc extracţie cceaşi perioadă a anului trecut. şedinţa de activului al comite gă“ pe tema „Viata, lupta obţinut diploma de lau ELECTRIFICAREA
tului
şantie
partid
şi, de bună scamă, creşterea In acest an, productivitatea rului şi apropierea sărbă şi faptele lui Avram lan reat cu filmul „FIII soare Un Important sector de
de
randamentelor. torii muncii. cu". X r or concura tineri lui" realizat Bogolu, studenţii I SATELOR venituri băneşti pentru
Vladimir
salariaţi de . la I.M. Bar
Iosif
Acum, după aproape 6 luni muncii în abataje este mai ma ' CRI fruntaşi în întrece za, Fabrica dc industrie llrausz şl Robcrt Czlhtila, ALTA La Începutul lunii apri cooperatorii din Sllvaş îl
activităţile
Mit,
de la aplicarea noului program, re cu 37,4 la sută, iar produc re avem în ! jndeţ ? evidenţa locală, U.U.M.R. Crişcior, iar la Bucureşti, solista lie a.c. s-au aprins becu constituie industriale. Pînă a-
nexe
a-
multe
mii
In
prof.
Examinator,
te confirmă întru totul previ ţia cu 27 la sută. Volumul lu Consiliului judeţean al I.T.A. Golcea. După con Rodica de Giosan. acompani rile în satele Visca şi Va cum, unitatea a valorifi
Poenil,
lea
Vorta.
comuna
ată
formaţia
Ionel
„Dia
ziunile. Pot spune că în cc crărilor de pregătiri s-a majo sindicatelor slnt. 5 725 de curs va rula filmul „A- mantele negre", a cucerit Acum se pregătesc condi cat produse -- fascine,
f triveşte brigada mea, am rea- rat cu 75 la sută, fapt ce *- fruntaşi în întrecerea so vram lancu". aceeaşi distincţie. ţiile In vederea electrifi mături şt coşuri — in va
testă că în prezent avem asi
izat în fiecare lună în abata
jul frontal în care lucrăm cîte gurate capacităţi corespunzătoa
/