Page 10 - Drumul_socialismului_1974_06

tanţă din mai şi să continuăm
astfel să rotunjim depăşirea pe
care am acumulat-o în primele
patru luni ale anului". NAŢIONALIZAREA — PAS HOTÂRlTOR
„METRONOMUL PRODUCŢIEI" v
AŞTEAPTA RĂSPUNS ŞI DE LA
ioi o restanţă la nici un sortiment! IN NUMĂRUL UNITĂŢI VIZATE SPRE INDUSTRIALIZAREA SOCIALISTA
CELELALTE
ANTERIOR
AL
ZIARULUL PRINTRE CARE
I.U.M.
LF.E.T.
DEVA,
PETRO­
(Urmare din pag. 1) înregistrăm o rămînere în urmă ŞANI. I.A.S. SIMBRIA, I.C. ORA.Ş-
de 95 mp covoare. Am luat Se împlinesc ozi 26 de ani de cînd eroica noastră clasă munci­
„Restanţa pe care o amintea „Me­ totuşi măsuri ca planul semestrial TIE, I.M.M.R. SIMBRIA, „VIDRA" toare, organizată şi condusă de partidul său comunist, a dat lovi­
tronomul" din 4 iunie 1974 pro­ la acest sortiment să fie îndepli­ ORAŞTIE ETC.
vine din cauza neacoperirii cu nit. In luna mai avem o rămî­ tura de graţie marii burghezii, naţionalizînd principalele mijloace de
comenzi pentru sortimentul cilindri nere în urmă şi la produsul 0 zi pe lună cu energie producţie şi luînd astfel în propriile mîini destinele economiei ro­
de laminor. Deşi s-au luat măsuri cărămizi — de 58 000 bucăţi echi­ mâneşti. Acest act revoluţionar de covîrşitoare însemnătate pentru
pentru obţinerea unor comenzi su­ valente — dar pe ansamblul pri­ electrică economisită dezvoltarea industriei noastre a urmat cursul firesc al istoriei miş­
plimentare şi pentru livrarea In melor 5 luni figurăm cu o depă­ cării muncitoreşti din România, consolidînd izbînzile ce i-au pre­
avans a unor piese pentru repa­ şire de plan de peste 221 000 bu­ mers : victoria insurecţiei naţionale antifasciste armate de la 23
Paralel cu activitatea rod­
raţia capitală a furnalului nr. 1 de căţi. Restanţa faţă de sarcinile nică pe care o desfăşoară în August 1944, instaurarea primului guvern democratic — la 6 Martie
la C. S. Galaţi, nu avem deocam­ de plan ale lunii mai provine abataje, pentru a extrage mi­ 1945, abolirea monarhiei şi instaurarea Republicii — la 30 Decem­
dată posibilităţi ca pină la sfîr- numai de la Fabrica de cărămizi nereu mai mult ţi mai bun,
şitul semestrului sau anului să Vaţa, unde, din cauza timpului atît de necesar industriei si­ brie 1947, preluarea deplină a puterii politice de către clasa mun­
recuperăm rămînerea în urmă. nefavorabil, capacitatea de uscare derurgice, colectivele de mun­ citoare.
lată de ce, pentru ca cel puţin a cărămizilor nu a făcut faţă. Naţionalizînd marea industrie — fabricile, uzinele, minele, so­
planul valoric să nu fie afectat, Dar am luat măsuri pentru rezol­ că de la E.M. Ghelar se pre­ cietăţile de transport şi bancare —, clasa muncitoare de la noi a
ocupă în ritm susţinut de e-
am hotărit să depăşim planul la varea acestui aspect. Astfel, prin conomisirea materiilor prime devenit pentru prima dată în istoria sa%>roprietar şî producător al
toate celelalte sortimente solicitate folosirea intensivă a uscătoareior şi materialelor, a combustibi­ bunurilor materiale, caracteristică esenţială a planificării şi dez­
de economia naţională. In acest artificiale am redus ciclul de us­ lilor şi energiei electrice. Du­
sens am trecut şi la o repartizare care de la 60 ore la sub 40 ore, pă consultări şi analize temei­ voltării economiei, a construcţiei socialiste în ţara noastră. Partidul
judicioasă a forţei de muncă, am fapt ce . va permite uscarea pe nice, minerii de aici au ajuns Comunist Român şi-a afirmat astfel încă o dată capacitalea de
luat măsuri pentru creşterea in­ această cale. a unui număr mai la hotărîrea de a-.şi organiza mobilizare şi acţiune, unind în jurul său toate forţele progresiste ale
dicilor intensivi şi extensivi în mare de cărămizi. Totodată, am în aşa fel producţia incit pla­ naţiunii în lupta pentru progres şi dezvoltare, pentru edificarea so­
vederea obţinerii unei producţii trecut la introducerea cărămizi­ nul unei zile pe lună să-l cietăţii socialiste.
suplimentare cit mai mari la cele­ lor în cuptoare de ardere, cu o realizeze cu energie electrică De mai bine de un pătrar de veac, muncitorimea din ţara noas­
lalte sortimente de maşini şi uti­ umiditate ceva mai ridicată, cu economisită. Pentru a-şi res­
laje pentru industria metalurgică". prelungirea perioadei de preîn- pecta hotărîrea, toţi muncito­ tră parcurge un drum glorios de împliniri pe frontul muncii cvîn-
Si ÎNTREPRINDEREA jude­ călzire, pentru asigurarea unei rii acţionează cu chibzuinţă şi tate, afirmîndu-şi plenar talentul şi responsabilitatea, dăruirea şi
ţeană DE INDUSTRIE LOCALA calităţi corespunzătoare a acestor răspundere, obţinînd aceleaşi devotamentul patriotic, situînd România în rîndul ţărilor aflate în
a răspuns • „Metronomului". Ing. materiale de construcţii. Sperăm bune rezultate în abataje, dar plin avînt economic, cu o industrie armonios dezvoltata, modernă.
Petru Prodan, directorul între­ ca în acest fel şi, bineînţeles şi In acest detaşament puternic şi entuziast este înregimentată plenar
prinderii, ne explică : „Deşi pe dacă timpul va fi favorabil, cu un consum redus de ener­ şi muncitorimea hunedoreană, avîndu-i in frunte pe comunişti, care,
cinci luni avem realizări de an­ pînă la sîrşitul lunii iulie să re­ gie elpctrică. în adine de mină sau pe platforma fierbinte a metalului, în păduri
samblu bune, trebuie arătat că cuperăm cele 58 000 bucăţi res­
falnice şi pe schele, în 'cetăţi de lumină şi la războiul de ţesut, pre­
tutindeni face dovada talentului şi abnegaţiei, obţinînd realizări
spectaculoase, de neimaginat acum 26—30 de ani.
Astăzi, judeţul Hunedoara realizează 5 la sută din producţia
'7' : industrială a întregii ţări, situîndu-se din acest punct de vedere pe
locul JV. Ocupă, de asemenea, primul loc la producţia de oţel, cocs
şi laminate, iacul ll Ia fontă şi cărbune, locul 11-1 la energie electri­
că. in 1948, minele Văii Jiului aveau o capacitate de producţie de
1,4 milioane tone de cărbune, azi ea depăşeşte 8 milioane de tone.
In 1948, în judeţul*' Hunedoara se extrăgeau 100 mii tone minereu
M vfy ..; m % $*; de fier, în 1974 volumul producţiei întrece 2 milioane de tone. Nu­
1 > mai într-un singur an — în 1973 — judeţul Hunedoara^ a înregistrat
•• "• -i -V s/'/? ş/jfe o producţie industrială de 20 de ori mai mare decît întreaga ţara
în anul naţionalizării. în anii construcţiei socialiste, statul a învestit
pentru ridicarea potenţialului economic al judeţului nostru 34 mi­
liarde lei, adică 4,6 la ’sută din totalul investiţiilor ţării, 3/4 fiind fo­
losite în domeniul industrializării.
în acest cincinal, judeţul Hunedoara, integrat plenar în vostul f
program al accelerării industrializării româneşti, se va racorda la \
pulsul economiei naţionale cu noi capacităţi de producţie. t
ACŢIUNEA „D S£
AteJierul de reduclori dc la F.l.L. Or^Şoic. Strungarul Teodor Halga £izează numai lucrări tic
bună calitate. Tată-1 strunjind carcase pentru reductori. Foto : VIRGIL ONOIU
(Urmare din pag. 1) a deşeurilor de hîrtie, iar
J.C.S.Â.P. Hunedoara — între­
prindere, de asemenea, cu mari
prinderii — de 2 000 tone deşeuri posibilităţi — ne-a dat următo­
reporterul ndştru iri 1 post fix sută din planul anual ia produc­ de hîrtie — am realizat de la în­ rul răspuns lâ comanda noastră:
ţia
lapte-marfă.
de
Faţă
de
ceputul anului aproape 800 tone.
situaţia necorespunzătoare de la Menţionez că din această canti­ „Vă restituim alăturat contractul
Jeledinţi şi Mărtineşti s-au sta­ tate, 450 tone sînt provenite din pentru livrarea deşeurilor de
MĂSURILt SĂ flf APUCAU! sectorul socialist (de ia diferite hîrtie pe anul 1974, nesemnat, pe
bilit următoarele măsuri : să fie
motiv că nu avem posibilitate
realizate grabnic toate cumpă­
întreprinderi
instituţii),
şi
mai
rările, animalelor celor mai pro­ mult de 250 tone au fost predate de recuperare şi predare". In
Săptămîna trecută, reporterul să facem ? Insistăm în conti­ ductive (lotizate) să li se a- de către populaţie, iar restul s-a schimb, rezultate deosebit de bu­
în post fix a vizat ca unităţi nuare pentru a primi repartiţie sigure cca mai bună păşune, colectat şi predat de către şcoli ne au „Avicola" Mintia, care a
predat în acest an 46 tone, din
cu restanţe la producţia de lapte- de învalit, ne preocupăm de zilnic din conducerile celor şi organizaţiile de tineret.
marfă COOPERATIVELE AGRI­ organizarea judicioasă a muncii două unităţi să participe cineva — In ce măsură sînteţi spriji­ planul de 60 tone, • Direcţia co­
COLE DIN BERIU, MARTI- şi supravegherea programului de la programul de lucru al fer­ niţi de către întreprinderi ? mercială judeţeană (12 tone pre­
date faţă de planul anual de
NE.ŞTI ŞI JELEDCNŢL Ce ne lucru în tabăra de vară organi­ melor, păşunatul să înceapă di­ — întreprinderile au planuri de
răspund factorii competenţi ? zată pentru vaci". mineaţa mai devreme, să fie recuperare a deşeurilor de hîr­ 11,5 tone), I.F.A. „Viscoza" Lu-
peni (6 tone faţă de 5 tone cît
Ioan Manolescu, inginer şef la Alexandru Zudor, preşedinte­ suplimentate raţiile la vacile cu tie, iar noi avem încheiate con­ prevedea planul). Şcoala genera­
C.A.P. Beriu : „Intr-adevăr, avem le C.A.P. Jeledinţi : „Avem producţii ridicate, să se urmă­ tracte cu ele. Dar nu cu toate. lă nr. 4 Deva (3,3 tone faţă de
un minus de peste 19 000 litri, condiţii ca în această lună să rească zilnic producţia pc loturi, Din cei 247 de furnizori, cu care planul de 600 kg). Bine acţionea­
restanţa reprezentînd mai mult recuperăm circa 1 200 1 din res­ recoltatul furajelor să se facă trebuia să încheiem contracte în ză, în mediul sătesc, cooperaţia
de 40 la sută din planul pe cinci tanţa de 9 000. Stăm rău cu operativ, înlăturind orice risipă". acest an, doar 214 ne-au trimis de consum. Insuficient interes
luni. Cauzele ? Am putea livra cumpărările, din planul de 59 Aşadar, cauzele minusurilor confirmările. Unităţi mari, ca se depune însă în unele şcoii, la
zilnic 800 litri, faţă de 240 cit capete bovine avind procurate acumulate se cunosc şi s-au sta­ C.C. Petroşaiii şi C.S. Hunedoara, nivelul unor asociaţii dc loca­
predăm acum în medie, dar ne abia 7. Ne străduim şi cred eă bilit măsuri de recuperare. care au planuri de 58 tone, res­ tari şi, repet, în unele unităţi e-
lipseşte inlavitul pentru viţei. vom reuşi să onorăm în totali­ Aşteptăm, deci, materializarea pectiv 38 tone, nu au răspuns conomice. In ultimele 2 duminici,
Nici păşunea nu este de o cali­ tate obligaţiile contractuale". în practică a intenţiilor. Vom încă la comenzile noastre, deşi in judeţ au fost organizate am­
tate corespunzătoare. In plus, Ioan Slovenschi, primarul co­ consemna cu plăcere revirimen­ au colectat şi predat mari can­ ple acţiuni tinereşti de colecta­
tul, respectiv eficienţa măsuri­
ploile abundente au făcut ca o munei Mărtineşti: ,.In cinci luni, tităţi de deşeuri (27 tone, res­ re a deşeurilor de hîrtie, cu care
parte din ea să stea mult* timp . cooperativa agricolă din Mărti­ lor preconizate a se aplica. pectiv 21 tone). Un sprijin in­ prilej s-au colectat aproape 50
acoperită de apă. Ce ne gîndim neşti n-a îndeplinit nici 25 ia N. TÎRCOB suficient primim de la T.C. Deva de tone.
şi -Vidra" Orăştie — unităţi cu — Ce măsuri preconizaţi pen­
tru intensificarea acestei impota
mari posibilităţi de recuperare
tante acţiuni de colectare şi va­
lorificare a deşeurilor de lurtie ?
— în primul rînd, trebuie să
ne organizăm şi noi, ca între­
Consumatorii aşteaptă legume, explică de ce la produsele spa­ prindere, mai bine munca, ţinînd
cont că nu dispunem de o do­
nac, salată şi ceapă cooperativa
agricolă din Rapoltu Mare se tare tehnică corespunzătoare a-
prezintă cu o restanţă de peste cestei campanii. In trimestrul III
nu justificări 50 de procente. De asemenea, nerante, pe care le vom plasa în
a.e., vom dispune de 16 tonete iti­
faţă de plan sînt doar simbo­
lice cantităţile de salată şi cea­ diferite localităţi (cartiere) . ale
pă livrate de C.A.P. Geoagiu şi judeţului, în care sa fie depuse
In judeţul nostru se consumă zilnic;* în medie, peste 40 000 kg ferit ferma cooperativei agrico­ Pricaz. O situaţie aparte se deşeurile de hîrtie. Avem pro­
legume. Fireşte, cea mai mare parte din această cantitate se pro­ le din Rapoltu Mare, care, în semnalează la C.A.P. Orăştie, misiunea că vom mai primi în
duce pe plan local, existînd doar cîteva sortimente la care nece­ săptămîna trecută, deşi a. avut unitate care a depăşit simţitor acest an cîteva mijloace de trans­
sarul se acoperă prin mutaţii din alte judeţe. Pentru aproviziona­ grafic să predea 10 tone ceapă planul de livrare la sortimentul port şi o presă mecanică pentru
rea ritmică a pieţelor cu legume proaspete, in vederea satisface­ şi spanac, pînă vineri nu livra­ ridichi, dar acest plus nu poate balotarea deşeurilor. De aseme­
rii cerinţelor consumatorilor, în cooperativele agricole s-au între­ se din produsele respective de­ compensa minusurile existente nea, vrem să confecţionăm, cu
prins o serie de acţiuni privind dezvoltarea bazei tehnico-materia- cît 250 kg (?). în acelaşi inter­ la spanac (13 tone), ceapă ver­ sprijinul consiliilor populare şi
le a fermelor cu acest profil, iar aplicarea acordului global sti­ val de timp, cooperativa agri­ de (15 tone). al asociaţiilor de locatari, nişte
mulează interesul şi răspunderea cooperatorilor faţă de soarta colă . din Simeria a rămas în cutii, pe care să le instalăm în
producţiei. restanţă cu peste 5 000 kg legu­ înţelegând că onorarea con­ cartiere, în locurile de depozita­
Urmărind modul cum se înde­ tone. Cîteva aspecte sînt me, iar cooperativa agricolă din tractelor şi a graficelor de li­ re a gunoiului menajer, şi în
plinesc obligaţiile la fondul de edificatoare în privinţa res- Băcia nu a îndeplinit nici ju­ vrare a legumelor nu este o care să se pună numai deşeurile
stat, se constată însă o serie de tanţierilor. Cooperativele agri­ mătate din prevederile graficu­ sarcină facultativă, organizaţii­ de hîrtie. Apelăm însă la spriji­
le de partid din C.A.P. şi con­
rămîneri în urmă, deficienţele cole din Deva, Sîntandrei, Ra- lui încheiat cu C.L.F. Din con­ nul mai substanţial al şcolilor,
manifestate în activitatea de re­ poltu Mare, Geoagiu şi Aurel statările făcute în teren rezul­ siliile de conducere au obliga­ ca în» perioada care a mai rămas
coltare şi valorificare a legu­ Vlaîcu — unităţi cu o pondere tă că există o bună producţie ţia de căpetenie să se preocupe pînă la vacanţa de vară — dar
melor resimţindu-se acut şi prin însemnată în constituirea fon­ care, valorificată eficient, ar cu maximă răspundere de pro­ şi în vacanţă — să organizeze ac­
golurile existente în aprovizio­ dului de stat — nu şi-au ono­ permite o aprovizionare satisfă­ ducerea şi livrarea legumelor ţiuni de colectare a deşeurilor de
narea unităţilor de desfacere a rat obligaţiile contractuale afe­ cătoare a consumatorilor. Con­ în cantităţile şi sortimentele hîrtie cu pionierii şi elevii ; de
produselor respective. Faţă dc rente perioadei amintite nici în trar oricăror aşteptări optimiste planificate, numai astfel putîn- asemenea, să se depună mai mult
prevederile planului, cantitatea proporţie de 50 la sută. Un e- însă, produsele stau şi se de- du-se asigura o aprovizionare interes şi în mediul sătesc ; să
de legume livrată de C.A.P,, pî­ xemplu semnificativ de felul preciază In cîmp, şefii fermelor cît mai bună a populaţiei. nu mai avem probleme cu trans­
nă la începutul decadei trecute, cum nu trebuie să procedeze „motivind" că nu au suficiente portul din partea C.F.R.-ului, iar
a fost mai mică cu 175 un producător de legume l-a o- forţe pentru recoltare. Aşa se T. NICOLAE noi — I.P.A. Deva — să ne fa­
cem mai bine datoria.