Page 12 - Drumul_socialismului_1974_06

DRUMUL SOCIALISMUL*
Pag. 4
rama

H U N E D O A R A L A O R A A N I V E R S A R I L O R

9.00
dc lira
dc lini
CUVÎNTUL PARTIDULUI artistic
16,00 >
16,30—1
Ele*ă;’
FAPT ÎMPLINIT stele i
cultură
Publici
— legi
Hotăriţi să transpună neabătut ire patriotică. La capitolul reali­ a muncii siderurgiştilor hunedo- ţii Tvx
in viaţă prevederile Congresului zărilor suplimentare pe cele 5 luni reng este un fapt cotidian împlinit griculti
al X-lea şi Conferinţei Naţio­ ale anului se înscrie, în primul cu maximă precizie şi înaltă res­ «Piticul
nale ale partidului nostru, din rînd, o producţie marfă vindută ponsabilitate. Să mai rămînem jurnal.
iulie 1972, preţioasele recoman­ şi încasată in valoare de 121 mi­ puţin în" perimetrul statisticii şi să 20,00 1
dări şi indicaţii date de secretarul lioane lei, ce-şi are corespon­ consemnăm că, la nivelul acestui 20.20 Ii
general al P.C.R., tovarăşul dent concret, fizic, în 10 700 tone an jubiliar, C. S. Hunedoara rea­ toane.
Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vi­ de cocs metalurgic, 11 200 tone de lizează producţia anului 1943 — eai-coYi
zitei făcute in judeţul nostru şi fontă,. 37 000 tone de oţel Mârtin an de vîrf al combinatului dina­ I. .' luni
1
în combinatul hunedorean în toam­ şi electric, 22 600 tone de lami­ intea Eliberării patriei — după tru: «I
na anului 1972, siderurgişlii înre­ nate finite, aproape 40 000 tone cum urmează : în ,mai puţin de trescu
gistrează succese remarcabile în de aglomerat feros. 7 zile la fontă, în 6 zile la lami­ televizi
întreaga lor activitate. In toate Eficienţa activităţii economice nate finite, în 5 zile la oţel. Pro­ Horea
uzinele, secţiile, laboratoarele, din această perioadă este expri­ ducţia de fontă din luna mai a. c, Drumul metalului porneşte din abataje Jar Al
atelierele, la toate echipele, pe mată prin valoarea beneficiilor echivalează întreaga producţie de 24 dc c
toate schimburile, munca este suplimentare, a căror valoare se fontă a anului 1953, cea de oţel
temeinic organizată şi condusă, ridică la 75 milioane lei. o depăşeşte pe cea de oţel a Uneltele de muncă şi armele de luptă ale strămoşilor noştri, ' Ml
ceea ce permite continuitate şi In vederea satisfacerii tot anului 1957, iar cea de laminate care ne-au plămădit neamul pe aceste meleaguri hunedorene, erau 9.00
eficienţă producţiei de metal, pe mai depline a nevoilor şi exigen­ este mai mare cu 3 000 de tone din metal, ascuns în adîncurile munţilor Poiana Ruscăi, în boga­ (urs <
care ţara îl reclamă cu acuitate. ţelor mereu sporite ale economiei decît cea de laminate a anului tele minereuri de fier de aici. Deci, Înainte de a fi oţelul şi îna­ (urs c
Toţi cei aproape 20 000 de sala­ naţionale, în consonanţă cu sarci­ 1960. inte de a fi fonta, pe pămîntul Hunedoarei a fost minereul de Vîrstele
riaţi ai marelui combinat, în nile trasate de conducerea parti­ Sint cifre de arhivă dar care fier. înainte de a fi siderurgişlii, aici au fost minerii. Ei sint şi cultură
frunte cu puternica sa organiza­ dului şi statului nostru, au fost aruncă raze de strălucire asupra azi in Poiana Ruscăi şi desfăşoară o muncă eroică în adîncuri de Legile
ţie de partid — ce numără mai luate măsuri pentru continua per­ muncii pasionante şi entuziaste a mină pentru a aduce la ziuă minereul de fier — hrana indispensa­ Control
mult de 7 200 de membri — des­ fecţionare a tehnologiilor de fa­ oamenilor, cifre care relevă fără bilă a furnalelor. Drumul metalului porneşte aşadar din abataje t.ivităţii
făşoară larg întrecerea socia­ bricaţie, creşterea calităţii pro­ putinţă de tăgadă drumul ascen­ şi parcurge o filieră complexă pînă ajunge încorporat în bunu­ II, 55 I
listă în acest an jubiliar cu hotâ- duselor şi a gamei sortimentale dent al Combinatului siderurgic rile materiale finite. Ion Pi!
rîrea fermă, unanimă, de realiza­ cu caracteristici superioare. S-a Hunedoara, al metalului româ­ Primele atestări ale meşteşugului fierului în judeţul nostru da­ bn ger
re a cincinalului înainte de ter­ prevăzut ca în ultimul an al a- nesc, al industriei noastre socia­ tează de acum 220 de ani. Dar prelucrarea fierului se practică aici d< lini
men. cestui cincinal, ponderea oţeluri­ liste, condusă cu clarviziune şi din vremuri imemoriale. înaintaşii au transmis din generaţie în lex ; 1!
Bilanţul încheiat pe cele 5 luni lor aliate să reprezinte 10 la sută tenacitate de partid. Acest drum generaţie meşteşugul extracţiei şi prelucrării fierului, pe care con­ 17,55 P
din acest an vorbeşte elocvent in producţia totală de oţel a com­ este continuat în ritmuri mai temporanii noştri l-au şlefuit pînă la nivelul artei adevărate. Din NU 5 L
despre talentul, hărnicia şi abne­ binatului. Constatăm însă cu sa­ rapide în acest an, în înlîmpina- labirinturile subterane de la Teliuc şi Gheiar se extrag azi zeci tru CO
gaţia acestui destoinic detaşa­ tisfacţie că această sarcină a fost rea celei de a XXX-a aniversări de mii de tone de minereu de fier. Nu întîmplător s-a construit Fi I m j!
ment de muncă din prima şi cea devansată cu mult Prin pricepe­ a Eliberării patriei şi a Congresu­ acum 90 de ani, la Hunedoara, primul furnal, din trupul căruia a «Georg
mai mare Cetate de foc româ­ re, hărnicie şi dăruire, siderur- lui al Xl-lea al partidului. Side- crescut falnicul combinat siderurgic de azi. Exista in preajmă, în noexpn
nească. El înglobează realizări giştii hunedoreni realizează de pe rurgiştii hunedoreni adaugă şi Poiana Ruscăi, hrană din belşug pentru furnale. Tocmai de aceea, 19.20 li
şi depăşiri de plan substanţiale, acum peste 10 la sută oţeluri două aniversări proprii, pe care le aniversările de azi ale Hunedoarei nu sint numai ale siderurgiş­ ceas" ;
la toţi indicatorii, dovedind încă aliate în producţia totală de oţel vor trăi în curînd şi pentru care tilor, ci şi ale minerilor — detaşament la fel de puternic şi des­ tele a
o dată că cel de al treilea loc I a combinatului. Şi încă o re­ se pregătesc intens : 220 de ani toinic, care explorează şi aduce la ziuă, fără contenire, hrană pen­ flcctor
consecutiv ocupat în marea între­ marcă semnificativă i întreaga de siderurgie pe aceste locuri şi tru furnale.-In rîndul acestor oameni harnici şi curajoşi, care co­ Ciclul
cere socialistă pe anul 1973, între producţie suplimentară de oţel 90 de ani de ia punerea în func­ boară zilnic în galeriile Teliucului şi Gheţarului, se află mineri bin, /
unităţile industriale similare din realizată de la începutul acestui ţiune a primului furnal la Hu- ca Ioan M. Popa, Gheorghe Iacob, Emilian Bălan, Ioan Muican, Delora,
ţară, precum şi „Ordinul Muncii" an s-a obţinut pe seama oţelurilor nedoara. Alexandru Pop, Vasile Bularda, Vasile Platon, Gheorghe Cocioa­ nui si
clasa I — obţinut, de asemenea, de calitate şi aliate. IONEL CÎNDEA bă — mina Teliuc, Constantin Trifan, Gheorghe Braşoveanu, Du­ ore.
de trei ori consecutiv, in ultimii Cuvîntui partidului — de a da' iocţiitorul secretarului mitru Pînzaru, Nistor Dodu, Ioan Furdui, Teodor Blaga, Vasile
trei ani — se află in posesia unor ţării metal mai mult, mai bun, comişelului de partid Dîngă — mina Gheiar.
meseriaşi de înaltă clasă şi dăru­ mai ieftin — este o permanenţă ai C.S. Hunedoara Drumul metalului porneşte din abataje... 16,00
Telex ;
17,55 i.
OţeîarH în N PRIMELE RlNOURI ALE HĂRNICIE! I
replică directă
Dl
La Hunedoara, oamenii caută
mereu şi găsesc mereu noi jorme 8,30
metode, soluţii de organizare a Gimnn
nimicii, de uşurare a efortului fi- Gravai
ztc, de perfecţionare a producţiei, lă «2
de sporire a eficienţei economice. Mp Film
Aşa s-a ajuns azi la gradul înalt
de dezvoltare a secţiilor, la vo­ Viaţa
lumul crescut al producţiei de me­ ce m
tal, la calitaieS superioară a aces­ lîucur:
tuia. Aşa Sjt/tu născut un mare nu­ strajă
măr de iniţiative, care se aplică sacrali
creator in fluxurile tehnologice, 13,00
ajutmdu-i pe oameni în muncă Magnz
contribuind la sporurile de pro­ murii
ducţie ce se obfin in fiecare lună. neşti
Una dintre aceste iniţiative se Film
intitulează : „Două tone da oţel primă
m plus pe fiecare schimb", lan­ Cel n
sată în primăvara anului trecut de misiiu
prim-iopitorul Ioan Băncescu, de doara
la cuptorul 1 al O.S.M. II. Iniţia­ 19.30 *
tiva a stirnit interes şi entuziasm, litică
colectivului de aici dindu-i-se nu- în im
mele de „Cuptorul tineretului“ ră ; 2
prin faptul că era deservit în ma­ ţul i
joritate de către tineri. Apoi i s-a studio
găsit un alt nume : „Cuptorul cc- ALEXANDRU BUCUR, ' prirn- VICTOR PETROESC, maistru Ing. EUGEN GALBENUŞA, şe­ IOAN OŢOIU, şef de echipă la
ior trei B“, după numele şefilor topitor la furnalul 6 t Cînd am principal la O.S.M. II ; La fine­ ful secţiei furnale I t Pe măsura secţia cocsificare : De un sfert
de schimb, prim-topitorii : Băn­ venit eu aici, acum 22 de ani, le acestui cincinal, adică la anul, intrării în funcţiune a furnalelor de veac lucrez în combinat, de IN
cescu Ioan, Bucur Cornel şi Băr- tocmai se dăduse în funcţiune fur­ împlinesc două decenii de cind de mare capacitate, moderne, 19 ani numai aici la uzina cocso-
buş Gheorghe. nalul 6, primul furnal modern — sint oţelar la C.S. Hunedoara. vechile furnale au ieşit din circu­ chimică — prima uzină din ţară ren
Preluînd ^ experienţa în pricepe­ de 450 mc —, proiectat şi realizat La O.S.M. II lucrez de 9 ani. Noi, itul productiv. Furnalele 1 şi 3 de o asemenea capacitate. Misiu­
re şi hărnicie de la cei care i-au de specialişti români. De atunci care sîntem toată ziua pe plat­ au fost casate, 2 este oprit in con­ nea noastră este să preparăm
învăţat meserie — muncitori ve­ numai la „6“ am lucrat; s-a per­ formă, aproape că nu sesizăm servare, singur 4 — dintre furna­ cocş pentru furnale şi cu cit îl
terani, căliţi în mulţi ani la fla- fecţionat mult, e mai uşor şi mai noul, spectaculosul în muncă, în lele vechi, do mică capacitate — facem mai bun, cu atît iese şi
cara şi temperatura metalului plăcut să munceşti acum la el, producţie, pe care, de fapt, tot aflîndu-ie încă în exploatare. fonta mai bună. E drept că lucrul
fluid cei trei B“ au hotărit să iar condiţiile de muncă şi de noi îl realizăm. S-ar putea însă Dar cu toate că în secţia I avem s-a perfecţionat mult, dar depin
desfăşoare o pasionantă întrece­ viaţă sint azi incomparabile cu vorbi de introducerea oxigenului furnale mici şi mijlocii, ne stră­ de de noi, oamenii, cum exploa­
re cu colegii de la celelalte 7 cup­ cele de atunci. Sîntem mîndri că în procesul elaborării, de diversi­ duim şi reuşim să obţinem re­ tăm instalaţiile, cum îngrijim a-
toare de la O.S.M. II, să se în­ in acest an combinatul împlineşte ficarea mărcilor de oţel, de îm­ zultate comparative cu ale fur­ gregatele, pentru ca să nu avem Şist
cadreze lună de lună, zi de zi bunătăţirea calităţii, de forţa şi nalelor de mare capacitate. Am­ probleme cu calitatea. Cu planul a loc
în coordonatele iniţiativei, pen­ 90 de ani de existenţă, care este, coeziunea colectivului, de rezul­ prentele tehnicii moderne sint stăm bine: îl realizăm ritmic, lună .gure
tru a elabora oţel mai mult şi mai în^ prunul rînd, sărbătoarea noas­ tatele deosebite din acest an iu- tot mai vizibile şi în secţia noas­ de lună, zi de zi. Ba chiar îl şi iectul
bun, preluînd totodată şi cealaltă tră, a furnaliştilor. biliar. tră. depăşim. Şi acum avem depăşiri. rii pi
iniţiativă lansată la O.S.M.: „Toa­ rimet
tă producţia suplimentară de” me­ lităţil
tal să fie realizată cu combusti­ cioasf
bil economisit". Organizindu-şi te- 17 milioane tone de otel » cea. 400 de tractoare. Aceste re­ intîlnire cu scriitorii mm, turnătorie, bluming,■■ cocsifi­ a fon
nale, O.S.M. 11, laminorul de 800
terloc
zultate sint cu atît mai meritorii
meinic munca pe schimb. astfel
I incit fiecare echipă să preia lu­ ani de la intrarea in funcţiune a dacă ţinem cont că normele pla­ lejul aniversării a 90 de ani de mînii trecute a fost deschisă şi comut
IOAN
care, linia fină, direcţia mecanică,
Luna trecută s-au împlinit 15
nificate în acest an sint mult mai
Mîine, la Hunedoara, cu pri­
aglomeratorul 11, în cursul săptă-
Consi
Unită
crul din mers, cu toate condiţiile primelor trei cuptoare din etapa reduse faţă de acelea din 1973. la punerea în funcţiune a pri­ microcanlina de la secţia I f urnale. Z AII/
I, a O.S.M. II, cărora îe-au urmat,
pregălile, respeclîiid cu rigurozi­ îrv scurt timp, altele cinci. Erau Producţia anului 1959 mului furnal şi a 220 de ani de consii
tate reţetele de elaborare, cei trei cuptoare de 200 tone, cale mai siderurgie hunedoreană, un Angajamentul anual de lc
| ,,B“, împreună cu colegii cu care mari din ţară la vremea respec­ în numai 49 de zile grup de scriitori din Bucureşti
pune
lucrează, reuşesc să se încadreze tivă. In acest an, moder­ i şi Cluj se vor întîlni cu munci­ a fost dublat folosi
în limitele iniţiativelor, obţinînd na oţelărie hunedorcană a produs In 1959 — anul intrării în func­ torii combinatului siderurgic. consti
rezultate deosebite în întrecere. peste 17 milioana tone de metal, ţiune a O.S.M. II, cu trei' cuptoa­ Scriitorii — Nina Cassian, Tibe- Muncind cu deosebită abnega­ le fi:
De la începutul anului, ei au ela­ în mai mult de 100 de mărci. re de 200 tone — s-a realizat aici riu Utan,- Vasile Rebreanu, Va­ ţie şi dăruire patriotică, colectivul drare
I borat suplimentar sarcinilor de sile Nicorovici, Miron Scoro- O.S.M. II a realizat suplimentar bil, t
plan la zi mai mult de 2 700 tone 400 de tractoare o cantitate de oţel de 96 de ori bete, Petre Dragu ş.a. — vor o- sarcinilor de plan la zi mai mult ciplin
Î | de oţel Martin. mai mare decît în 1943, la oţe- feri autografe. de 30 000 tone de oţel, depăşind Con
i In replică direct cu ei, cu cei din metal economisit lăria veche — anul de vîrf al u- cu 10 000 tone angajametilul a- centri
I din toate schimburile de la ce- zinei hunedorene dinaintea Elibe­ I nual. Aceasta a făcut ca în inlim- intere
jj lelalte cuploare, prim-topitorii rării patriei. La nivelul anului A zecea microcantină pinarea marilor evenimente poli­ rată
£ Ionlache Barbu, de Va cuptorul 5, Ampla acţiune de economisire a perirr
p schimbul A, Cloşcă Ioan, de la metalului_ i-a angajat masiv la 1974, producţia de oţel a anului Pentru asigurarea unei hrane tice ale anului şi a aniversărilor In p
| cuptorul 6, schimbul C, şi Deac chibzuinţă pe siderurgiştii hune­ 1959, de la O.S.M. II, se elabo­ calde salariaţilor, in pauza de ma­ combinatului, destoinicul nucleu
s Nicolae,. de la cuptorul 8, schim­ doreni, pe oţelari şi laminalori rează, în cele 8 cuptoare, în nu­ să, conducerea C.S. Hunedoara a de muncă de aici, in frunte cu ca u
nomi<
bul B, menţin pasul cadenţai al îndeosebi. De la începutul acestui hotărit şi a trecut la amenaja­ comuniştii, să-şi dubleze angaja­ lităţii
întrecerii, duhorind, la un loc, de an, ei au reuşit să economiseas­ mai 49 de zile. Evoluţia în timp rea unor microcantine în secţiile mentul anual la 40 000 tone de la 3 0
la începutul anului, aproape 6 000 că mai mult de ÎS 000 tone de C.S. Hunedoara este concluden­ mari ale combinatului. După mi- oţel. Angajamentul se înfăptuieş­ 4 000
tone de oţel suplimentar, aproape metal — echivalentul realizării a tă şi prin această comparaţie. crocantinele de la secţiile II fur- te cu fiecare zi.
a cincea parte din planul total al Aceac
secţiei. sării
ducţit