Page 13 - Drumul_socialismului_1974_06
P. 13
m Nr. 6 012 • MARJI 11 IUNIE 1974
Pog. S
tăxnîna■ la ^
I TINE R AR
HUNEB.OREAN
iRŢI, 11 IUNIE Universitatea Tv. ; 15,00 Fami se pregăteşte pentru
leşcoală ; 10,00 Curs lia ; 19,25 1001 de seri: „Piti
germană ; 10,30 Curs cul din ceas" ; 19,30 Telejur
franceză ; 11,00 Film nal; La cotele anului XXX ; eel mai minim bilanţ al său!
„Sindbad marinarul" ; 20,00 Seară pentru tineret: De
rs de limba rusă ; joi pînă joi ; 20,05 întinereşte
0 Curs de limba en- uzina ; 20,20 La revedere şcoa mincrul-monmncnt priveşte de
un metru pătrat de zonă verde. că este mereu la zi cu îndepli
,30 Telex ; 17,35 Vir- lă, bine te-am găsit vacanţă ; parte in zare, peste crestele Lucram 12-14 orc la mină. Ora
iculei. Magazin de 20,43 Tinerii anului ’74 in dia munţilor din faţă. Încruntat, în şul a început să reînvie prin nirea şi întrecerea planului, a
inemntografică ; 18,20 log cu tinerii anului ’44 ; 21,00 crezător. Lingă el o văduvă de 1949—1950. Pe măsura creşterii angajamentelor. Comuniştii • Ni-
ei; 18,25 Legile ţării Aţi întrebat, vă răspundem ; colae Sirbu, Dumitru Rosoiu,
noastre ! ; 18,35 Lec- 21,12 Ritmuri tinereşti : 21,25 miner. Plinsă, dar nu înfrintă. producţiei de cărbune a crescut Maria Vlădulescu, Pataki Susa-
Im picioarele lor un miner că
viaţa oamenilor !
•ntru lucrătorii din a- Mai aveţi o întrebare ? Ex zut. Unul dintre mulţii mineri na, Iosif Iacob, Aron Fencea,
; 19,20 1001 de seri. plozia demografică ; 22,05 Sur S 1 ce şi-au dat viaţa pentru drep Maria ' Staiculescu sint promoto
34 de circiumi erau înainte la rii depăşirii zilnice a recorduri
lin ceas" ; 19,30 Tele- prize pe micul ecran : 22,15 tatea şi adevărul ce-l trăim as Lupani. Poşta se aducea de la lor. /
a cotele anului XXX; 24 de ore. tăzi. Lingă monumentul-simbol Petroşani. Poştaşul suna din
.ista economică T'v. ; VINERI, 14 IUNIE sint păstrate ceas de ceas clipe
frunte-i clasa munci- da pioasă reculegere. irimbiţă şi aduna lumea. Nici 12 000 000 lei este valoarea hăr
16,00—17,00 Tcleşcoală; 17,30
oectacol literar-muzi- Emisiune în limba germană : un spital, nu drumuri pietruite, niciei muncii patriotice închina
•afic dedicat Zilei de Am ajuns in oraşul nou Lu nu asfalt, Aproape 6 000 de a- te înfrumuseţării şi bunei gos-
20,50 Seară de lea- 19,10 Tragerea Loto ; 19,20 peni. Reporterul de acum parlamente s-au construit la podăriri a oraşului, muncă efec
10 Lupeni. In blocuri moderne, in
cescu", de Camil Pe- 10(11 de seri : „Piticul din ani a scris : „Blocuri cu 2, 3, 4 tr-o tuată in acest an. Eleonorc.
aleasă
). Adaptarea pentru ceas" ; 19,30 Telejurnal; 20,00 niveluri, magazine comerciale Locuinţe linie arhitecturală. Barh, Irma Crainic, Aron Cris-
România — Anul XXX. Revis
e şi regia artistică tă social-politică ' Tv. ; 20,35 au fost ridicate peste tot". As particulare mai bine tea, Gheorglie Filip, Ana Cher-
ipescu. In rolul titu- i Coborim din maşină la capă- tăzi au crescut aici blocuri mo de 200. Populaţia oraşului are la teş, Cornel Vasian — sint doar
andru Repan ; 22,20 Publicitate ; 20,40 Film artis îndemină 125 de unităţi comer ciţiva dintre deputaţii şi cetăţe»
tic: „întoarcere in timp" .Pro l tul străzii Calea Vulcanului. A- derne cu 11 niveluri. Este o a- ciale şi prestatoare de servicii, nii oraşului, adevăraţi anima
ducţie a studiourilor de tele ? vem in faţă Lupeniul, oraşul- (levărată mare de blocuri noi, 3 300 abonamente la radio, peste tori ai şantierelor frumosului.
ICURI, 12 IUNIE viziune din Riga ; 22,15 24 de \ erou de la 1929. Ne încearcă un înconjurate de pomi, verdeaţă şi 5100 televizoare. Depunători
ore. i sentiment de regret: venim prea flori. In locul fostelor barăci permanenţi la C.E.C. — jumă De sus, din cartierul Braia,
bum şcolar ; 10,00 1 rar la Lupani ! Complexitatea din colonii sint astăzi cartiere tate din cei 33 000 de locuitori. privim oraşul. Viaţa lui de azi
limba engleză ; 10,30 SIMBATA, 15 IUNIE i vieţii lui poate fi scrisă numai le : Vîscoza I, II şi III, Braia I Valoarea mărfurilor vindute în este un tumult, asemenea unui i
limba rusă ; ll’oo } de un cronicar ce trăieşte zi de şi II, Tudor Vladimirescu, In 1973 a trecut de 202 milioane lei. stup. Frumuseţile lui nu le poţi
peliculei. Magazin de 9,00 O viaţă pentru o idee : ) zi aici. construcţie te află cartierul cel Pentru copiii minerilor s-au topi în privire. Cu ■ ochii minţii ■
cinematografică ; 11,45 Alexandru Borza ; 9,30 Film mai nou — Braia IV. construit şcoli, creşe şi grădini vedem bărbaţii lui — minerii —
rii — legile noastre ! serial (reluare). „17 clipe ale \ Ne oprim lingă un cârd de ţe. Un spital nou, policlinică şi acolo in adîncuri, de unde aduc
unei primăveri" ; 10,40 Muzică
■ muncitoresc al ac- populară ; 11,00 Telecinemate- l copii ce se joacă zgomotos. Nu Victor Braşovean a venit la maternitate. In care muncesc 48 afară lumină. Există o simetrie
economico-sociale : } ne bagă in seamă. „Cum ie Lupeni în anul 1936. Aici a de medici, asistente ţi surori,
ilioteca pentru toţi. ca (reluare) ; 17,45 Telex; 17,50 ţ cheamă pe tine ?“ — il între- crescut şi a văzut oraşul cres- veghează la sănătatea şi viaţa perfectă Intre hărnicia lor şi co
Din ţările socialiste ; 18.00 Ca
t ; 16,00 Curs de Um leidoscop cultural-artistic; 18,20 i băm pe un băieţel blond. „Da- cind. De mulţi ani este vicepre oamenilor. Oraşul are 61 hecta tele de confort şi civilizaţie in
ană : 10,30—17,00 Curs i nici" — ne spune. „Unde-i tă- şedintele consiliului popular al re de spaţii şi zone verzi, mii care trăiesc. Sărbătoarea de la
i , fr o-cc/ă ; 17,30 Tc- Glasul tinereţii ; 18,45 Teatru l ticul tău ?“. „La şut. E miner". oraşului. de pomi şi flori, 2 locuri de a- 23 August şi al Xl-lea Congres
5 Micii meşteri mari; de poezie : „La Steaua". Emi I „Tu ce te faci cind vei fi ma- — Lupeniul era un oraş de grement — adevăraţi „plămini" al Partidului Comunist Român
Mureş şi pe Tîrnave; siune literar-muzicală inspira ţ re ?“. „Ce vreau !“. colonii minereşti — işi amin de oxigen. vor aduce străluciri noi vieţii
volan.’. Emisiune pen- tă de versurile lui Mihai Emi- teşte. Cu citeva mii de locui Lupeniului, a oamenilor lui !
ucătorii auto ; 18,30 nescu, de la a cărui moarte ^ La poarta casei cu nr. 47, din tori. Predominau barăcile, cir- Viscoza •— o altă unitate cu
ial pentru copii : se împlinesc 85 de ani ; 39,05 4 strada 23 August, stăm de vor- ciumile şi prăvălioarele. Nici Nici tradiţie in hărnicia muncitoreas- GH. I. NEGREA
tradiţie in hărnicia muncitoreas
p 18,55 Tragerea pro- Interpreţi de folclor. „Eu-s ! bă cu minerul-pensionar Vaier
; 19,05 „Tribuna Tv.“: din Ţara Moţilor" ; 19,20 1001 ţ Bistrian. A lucrat 35 de ani in mm f
r A-:.-AA ■
's<i aAAAAAŞ.AAA:.,.
■ A 3.
[ de seri; „Piticul din de seri; „Piticul din ceas" ; t mină. De 17 ani este pensionar. : :AiAAA:îAAA3iA«îiţ'4 ?A 4 A: AA;4S?^ÂAAK4Ai:%AAAAiSA:s ■ C l';' -AAA.-AI .«ÎAAAA
1
(,30 Telejurnal. La co~ 19,30 Telejurnal. La cotele a- i Vorbim despre oraşul de ieri şi * ; r ' . ,• r
:
lui XXX ; 20,00 Be- nului XXX ; 20,00 Cîntecul •) despre cel de azi. i A A A Avi A A A A;;; A;. Al*' 'i' AĂA AA:i AAa A A i ' ■
săptămînii. „Asta-i ţ/.ra mea
, ■
■50,15 Telecinemateca. t — Munceam din noapte în «?>:■ •VVCv'EV • ■ Ts A, •• ;A ; • • . C - V VV-. X, •• -. -r „ V- : - A;:^iiAli|
*> % ,
, r .s.
•» N
•. ,
' < ■'
ari vedete : Jean Ga- cea minunată" ; 20,05 Tele- noapte — ne. povesteşte. Du-
edea Nazzari, Alain enciclopedia: Pictura şi taine \ ceam o viaţă şubredă. Trăiam
■ino Ventura în „Cla- le ei. Ipoteze. Fotoreporter. i în coloniile minereşti, un fel
icnîlor" ; 22,15 24 de Breviar ; 20,50 Film serial: * de barăci■-■ sărăcăcioase. Minerii
Madigan: „Fundătura" ; 22,00 \ se stingeau din viaţă de tineri.
Telejurnal. Sport ; 22,20 Sesiu
ne la... estradă. „Examen" i Puţini ajungeau la pensie. Ora-
ÎOÎ, 13 IUNIE ) şui ? Cum vă spuneam : colo-
muzical-distractiv susţinut de
7,00 ®Tcleşcoală; 17,30 ansamblul de estradă al Ca l nie de mineri. Astăzi ? Uita-
‘ ţi-vă l Şi ne arată larg cu mina
7,35 Teleglob. Kuweit; sei de cultură a studenţilor
roencielopedia ; 18,25 din Centrul universitar Cluj. ţ către noul Lupeni..
\ Urcăm cu emoţie cele 13 trep-
ihema programului Televiziunii pentru s tc care duc spre monumentul
minerilor
ridicat
1
memoria
in
duminică si luni ^ căzuţi in august — 1929. Pe a-
i cest loc a curs sîngele minerilor
UNICA, IC IUNIE blicitate ; 21,50 Frumuseţii ta * împuşcaţi bestial de armata as-
le — muzică uşoară ; 22,15 Te l muţită de patroni. Cu lampa pe
escliidcrea Emisiunii, lejurnal ; 22,20 Duminica spor } piept, desculţ, cu pumnii strînşi,
cti pentru toţi ; 8,40 tivă. Lupeni — vedere din cartierul Braia. Foto : V1RGIL ONOIU
s roşii. Ediţie specia-
de primăveri" ; 9,35 LUNI, 17 IUNIE
rial „Daktari" ; 10,00
luhii ; 11,15 Ce ştim şi . 16,30 Emisiune în limba ma
ştim despre... ; 11,45 ghiară ; 18,40 Muzică populară; ,S
; i muzicii ; 12,30 De 19,00 Avanpremiera săptămî
istriei. Emisiune con- nii ; 19,05 Muzică populară ; Semnal |t
Zilei aviaţiei R.S.R. ; 19,20 1001 de seri. „Calimero" ;
mm duminical ; 15.00 19.30 Telejurnal. La cotele a- I
sportiv ; 16,20 Dru- nului XXX ; 20,00 Panoramic Organ m
istorie : Zidurile dorn- ştiinţific ; 20,30 „Voci tinere". !.c|e Os ce unele magazine săteşti sint GESTUL o Eram intr-una ţi
3 Făgăraşului ; 16,40 Oîntece ale zilelor noastre ; dintre zile în cabinetul de lu-7
ial: „37 clipe ale unei 20,40 Roman foileton: „Jurna cru al doctorului Nicolae Flo-\
i" (episodul 9) : 18,00 lul doctorului Sinley" ; 21,35 drepf să refină cenuşăresele depozitelor de aprovizionare? rea, de la Spitalul rural dini
bun continuă. Trans- Revista literar-artistică Tv. ; © La Deva, în Piaţa Libertă i Baia de Criş. Consulta cu a-,V
dircctă de la Hune- 22,15 24 de ore. ţii, deasupra magazinului de (tenţie pe fiecare bolnav, mi-i
19,00 Lumea copiilor ; textile, există un turn în care In viaţa satului, magazinul să zitei noastre, altele de mai mult i.nute în şir, încuraja, vorbea/
ejurnal. Săptămîna po a fost fixat şi locul pentru două tesc este o prezenţă notabilă, care timp. Lipsesc în general drojdia, (părinteşte cu- omul suferind.î,
lenul şi internaţională orologii. Timpul care s-a scurs influenţează pozitiv nivelul de trai cacao, condimentele — piper, boia, 1 Apoi, se adresa sorel ; „Să aii
1
ini : 20,00 Avanpremie- *} Pentru duminică şi luni, al cetăţenilor, satisfacerea cerinţe foi de dafin —, compoturi, con grijă de omul acesta ca
5 Film artistic : „Prin- programul Televiziunii se „a lucrat" fără milă bietele cea lor locuitorilor. La magazinul să serve de peşte ieftine, dulceaţă, s din cap Cuvintele a-«~
ochii
sornice. Punerea lor în funcţiune
orilor" — producţie a află în curs de ■ defini ar fi nu numai utilă, dar şi este tesc, fiecare cumpărător trebuie ciocolată (de nici un fel), suc \
cestea le spune pentru fieca-ţ
lor engleze ; 21,45 Pu tivare. tică. Cine le dă funcţionalitatea să găsească marfa necesară activi şi pastă de roşii etc. re om. ^
de odinioară ? ® In numărul tăţii zilnice din fiecare gospodărie, — Noi aprovizionăm cu alimen s
trecut al ziarului nostru criti să nu fie pus în situaţia de a tele necesare şi 50-60 muncitori \ FIRMA o La Cooperativa v
ZBATERE PUBLICĂ ; Proiectul Legii privind sistematiza- cam slaba aprovizionare a bufe merge la oraş peijtru alimente sau forestieri — sublinia Alexandru meşteşugărească „Mureşul" din?
tului „Rapid" din Orăştie şi fap alte produse pe care trebuie să le Măgureanu, preşedintele cooperati \ Deva (de pe bulevardul Dr. \
ritoriului şi localităţilor urbane şi rurale găsească în magazinul sătesc. Am vei de consum din Bretea Română. Petru Groza) citim pe o fir-i
tul că pe pereţii localului sint a-
vizitat mai multe magazine să
\
\ fişate , lot felul de interdicţii. teşti. In multe am găsit ordine, Cu toate insistenţele noastre, nu mă că : „Atelierul de pictură!
etc.“.l
firme
tablouri,
execută
primim marfa solicitată de ei.
Dacă in vitrină au mai apărut
\
irine şi btsiă gospodărire a 2-3 sortimente de alimenta, pînă curăţenie şi o bună aprovizionare. Muncitorii forestieri solicită mult Dacă execută şi etc., atunci ?
acum responsabilul Gheorglie Surprinde, totuşi, faptul că un conservele de peşte la un preţ e bine. Mai bine ar fi insă ţ
să-şi execute propria firmă I
Dunu nu o mişcat nici un deget însemnat număr de magazine, mai accesibil — cu 3,35 lei, 3,75 ^ oa-şl dACLULC ţJL \J)JL J.CL lilXJ
terenurilor pentru construcţii pentru „toaleta“ localului. Poate unele chiar' de la centrul de co lei, 4,20 lei, 4,30 lei etc. — dar nu ţ după toate legile reclamei. i. ■ 1
il ajută cineva. © Şi fiindcă mună, duc lipsă de mărfuri care ni se trimit. Se mai întîmplă şi
s
atizarea teritoriului şi o fabrică de legume şi fructe, veni vorba de igiena şi „faţa" lo în mod normal trebuie să se gă altceva. Una se comandă, alta pri \ I IVVvIjij 1 UI>Ij1v- _L IM1U î
de liunedoreni au asistat, în ţ
taţilor trebuie să asi- o distilerie de rachiuri, sere calului, o altă mostră de negli sească şi în rafturi. De ce a- mim. De exemplu, magazinul din sala „Constructorul" din loca-j
mai \
aşa cum prevede pro- legumicole, fabrici de cheres jenţă am găsit-o la bufetul „Pie ceastă situaţie ? Nu este marfă Bretea Română avea aţă- în stoc. litate, la procesul public înj
a lege supus dezbate tea şi cărămizi, atelier meca troasa" din Deva. Aici. pe pe în depozite, sau nu se interesează Dar I.C.R.T.I. Deva ne-a cadrul căruia au fost judecaţii
re — restrîngerea pe- nic pentru reparaţii utilaje şi reţi, sint tot felul de afişe vechi gestionarul, conducerea cooperati trimis. In plus am mai primit, \ şi condamnaţi la pedepse pri-j
Ji construibil al loca- autovehicule etc., precum şi care dau un aspect neplăcut. vei de buna aprovizionare ? Si fără să comandăm, cordoane din vative de libertate între 2 anîlţ
şi folosirea mai judi- a dezvoltării celor existente i Toate se referă la lucrătorii din tuaţia este aceeaşi la mai multe P.V.C. O comandă pentru len \ şi 5 ani infractorii Sabău Ghe-ţ
în scopuri productive, 3 ferme I.A.S. pentru creşte comerţ cam pe tema aceasta : comune. Noi ne-am oprit la un jerie de corp pentru femei rfe-a
ui funciar, opinau in- rea porcilor, 3 C.A.P., staţiu „Lucrători ! Asiguraţi spălarea singur exemplu : Cooperativa fost onorată, dar întregul sorti \ za, Constantin Bădescu, Ioan >
Vaţa si Anghel Scutaru. în a-^
rii noştri, tovarăşii nea experimentală agricolă, corectă a vaselor, tacimurilor şi de consum Bretea Română. Aici, ment a avut o singură talie ! Or, \ nul 1973 ei au comis unele /
1UC1UMAN, primarul S.M.A. şi atelierele de produc- farfuriilor" şi o excepţie : „Pă la centrul de comună, există un în comună, nu toate femeile au \ scandaluri, furturi, tîlhării, pe i
Geoagiu, preşedintele • ţie-prestaţii. O dezvoltare con rinţi — vreţi să faceţi o bucurie magazin sătesc şi un bufet. Dar aceeaşi talie. care legea nu le poate tolera. (
ui local al Frontului tinuă cunoaşte staţiunea bal copiilor ? Mergeţi la cofetărie !“ cooperativa de consum are deschi Dacă I.C.R.T.I. Deva onorează \ Cei 4 sînt în continuare im-;
Socialiste, şi AUREL neoclimaterică Geoagiu - Băi, Asta da reclamă comercială ! Pe se magazine şi în satele comunei, comenzile şi mal trimite şi în plus, preună, dar au luat altă des- i
E, vicepreşedinte al . unde, la sfîrşitul acestui an, cind o reclamă la obiect, care să — Covragiu, Băţălar, Gînţaga, să scape de stocuri, depozitul ali tinaţie decît... drumul mare. t
ii popular. Proiectul se va da în folosinţă un com îndemne clienţii la consumarea Vîlcele, Ocolişu Mare, Plopi, mentar din Haţeg nu onorează
— spuneau dînşii — plex sanatorial c.u 250 locuri unor produse ale „casei" ? Să Un Bretea Streiului, Ruşi etc. Deci, întotdeauna în întegime comenzile ULTIMA ORA © ...Aflăm că
dine şi disciplină în şi noi spaţii de cazare. paradox al aprovizionării. La sta o largă reţea comercială, care lansate de magazinele săteşti. Nu gestionarul Ioan Poienar ş:
terenurilor pentru In legătură cu prevederile ţia PECO din Hunedoara nu se trebuie să dispună de un bogat sînt suficiente mărfuri în depo vînzătoarea Rafila Poienar,
:ii şi obligă persoane- proiectului de lege, cetăţenii găseşte uleiul 20 W 40 necesar fond de marfă. zit ? Dornici să aflăm răspuns de la magazinul sătesc din
şi juridice la înca- au formulat şi unele propu autoturismelor Dacia 1 300. ^ 'Vin La magazinul de centru — Bre la această întrebare, ne-am adre Săeărîmb, aplică o „metodă"
n perimetrul construi neri. Pe întregul traseu tu oamenii la revizii din tot jude tea Romănă — îl aşteptăm la sat tovarăşului lulin Albulescu, nouă în relaţiile cu cumpără
ţi Iar respectarea dis- ristic Gelmar — Geoagiu-Băi. ţul — fiindcă numai Autoser- ora 17,00 pe responsabilul Ion şeful depozitului alimentar al torii : servesc numai pe cine
în construcţii, s-a propus să se construiască vice-ul din Hunedoara poate exe Comşa, care a întîrziat jumătate cooperativei zonale Haţeg. De la vor. Pe unii nu-i servesc în
a Geoagiu — viitor numai locuinţe cu 1-2 nivele, cuta reviziile — şi trebuie să de oră de la program. dînsul am aflat că în depozit ruptul capului. în schimb ii
urban de polarizare Iar această obligativitate . să meargă la staţiile PECO din De — De două ori pe lună vine există 65 330 kg drojdie de bere, ciomăgese. Aşa au procedat
unalâ — are elabo- fie inclusă la art. 18, pentru va unde se găseşte din abunden maşina cu marfă la centru. De 14100 buc. plicuri piper, 2 000 kg recent cu Maria şi Ionel Po
iţa de sistematizare şi toate traseele turistice. ţă. E greu să se aprovizioneze aici o trimitem spre magazinele boia de ardei, 7 235 plicuri ardei pa. Maria Popa s-a ales şi cu
urea vetrelor de sat. Interlocutorii şi-au exprimat staţia din Hunedoara ? Să La săteşti cu mijloace proprii — ne iute, 4 936 pachete cu cacao, sute un certificat medical — nr.
u etapă, pînă în 1980, deplinul acord cu proiectul de Brad, in centrul vechi, în faţa spunea gestionarul I. Comşa. In de conserve din peşte cu preţuri
re a dezvoltării eco- lege, apreciind că prin adop magazinului de încălţăminte, o general, comenzile ne sînt onorate. între 3,35 — 4,65 lei, ciocolată 281 — de pe urma bătăii pri
ociale, populaţia loca- tarea sa se va asigura o dez groapă mare pune la grea încer Avem însă şi comenzi neonorate. şi bomboane din ciocolată (14 700 mite de la gestionarul Poie
eoagiu va creşte de voltare şi mai puternică eco- care telescoapele şi pivotii maşi Sînt mărfuri de strictă necesitate kg) şi /niilte alte produse ■ din nar. Dar cum oricare ciomag
cit este în prezent, la nomico-socială a localităţilor nilor. Unii zic că dacă erau 2 pe care noi uneori nu le avem. cele care în magazine se găsesc are două capete, să vedem
(n perspectivă la 5 500. rurale, că în acest fel se vor gropi, demult erau astupate. Dar Oamenii trebuie să ia autobuzul... mai rar sau deloc. oine-1 „întoarce". împotriva
ca urmare a ampla- micşora treptat deosebirile dacă e numai una, nu merită de şi să facă cumpărături la Haţeg. SABIN CERBU bătăuşilor, fireşte !
ir noi unităţi de pro- dintre oraş şi sat. ranjul. Nu ştim dacă şi edilii o- Intr-adevăr, multe din produ
industrial-agrară ca i N. BADIU raşului sînt de aceeaşi părere. sele căutate lipseau şi la data vi PETRE FĂRCASIU