Page 16 - Drumul_socialismului_1974_06
P. 16
Proîefarl cftn foafe tarile, unlf!-vă !
ANUL XXVI
Nr. 6 013
MARŢI 18 IUNÎE
1974
8 PAGÎN5 -
50 BAN!
! HUNEDOARA LA ORA ANIVERSĂRILOR |
XXX ani de Ia Bllberare XX-lea al P.C.K.
^ In acest an, în care au loc evenimente cu semnificaţii deosebite ţ
i pentru ţara noastră — a XXX-a aniversare a Eliberării patriei şi ţ
* Congresul al Xl-lca al partidului — Hunedoara sărbătoreşte şi * Economia rîndul colectivelor frun an se cifrează la pes I.F.A. „Vîscoza' Lu
ţ două evenimente proprii : împlinirea a 220 de ani do atestare do- l taşe pe bazinul car te 125 milioane lei. peni, unde planul pe
? cumentară a siderurgiei pe aceste locuri şi 90 de ani do la pu- I judeţului a bonifer al Văii Jiului, Sporurile în produse semestrul I al anului
) nerea în funcţiune a primului furnal în oraşul do pe Cerna. j obţinînd rezultate bu fizice reprezintă: 11 500 va fi depăşit cu un
l Abnegaţia şi hărnicia, devotamentul şi înalta răspundere patrio- t îndeplinit planul ne în muncă. In aceas tone de cocs, 12 000 to milion lei.
i tică, dorinţa do a transpune neabătut în viaţă prevederile Con- *
l greşului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, în- l semestrial la tă lună, ei au extras ne de fontă, 40 000 to
drumurile şi indicaţiile date cu diferite prilejuri de secretarul 1 export mai mult de 1 000 to ne de oţel, 25 000 tone Realizări la toţi
ţ general al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ccauşescu, i-au însufleţit deo- j ne de cărbune peste de laminate.
i potrivă în muncă pe mineri şi siderurgişti, în liotărîrca unanimă, i In întîmpinarea ce sarcinile de plan, ur- indicatorii
i fermă, de realizare a cincinalului înainte de termen. ' lor două mari eveni cînd plusul acumulat Deşi condiţiile clima
l In cinstea acestor aniversări au fost iniţiate şi organizate un | mente ale anului — a de la începutul anului Constructorii tice din ultima vreme
l mare număr de acţiuni, atît în activitatea productivă, cît şi pe plan i XXX-a aniversare a la 9 700 tone. De re
1 cdilitar-gospodărcsc, manifestări culturale şi sportive, concursuri ) Eliberării patriei şi în devans au impietat asupra
t radiodifuzate gen „Cine ştie, cîştigă", simpozioane, au fost des- 1 Congresul ai Xl-lca al marcat că planul se bunului mers al pro
> chise expoziţii care prezintă în cifre şi imagini evoluţia siderur- ’ partidului — economia realizează ritmic, zi de Constructorii de la ducţiei, colectivul de
t giei hunedorene şi a municipiului Hunedoara. Toate pregătirile \ judeţului Hunedoara ra zi, şi că toate sectoa Şantierul nr. 2 „Valea muncă al întreprinderii
! au ajuns în faza finală, momentul jubiliar urmînd să aibă loc la i rele au planul îndepli Jiului" al T.C. Deva „Marmura" Simeria a
ţ sfîrsitul acestei săptămîni. i portează un succes de nit. In agenda hărni accelerează lucrările la reuşit să-şi realizeze
i IN PAGINILE 4-5 ALE ZIARULUI NOSTRU DE AZI PREZEN- l prestigiu : îndeplinirea ciei sînt înscrise, în blocurile P4, din Pe-
/ TAM CITEVA SECVENŢE DIN MUNCA EROICA A SIDERUR- / sarcinilor de plan la sarcinile de plan la zt
l OIŞTILOR SI MINERILOR, DIN EVOLUŢIA COMBINATULUI V export cu 20 de zile ordine, sectoarele 11, trila, şi R1 — cu 100 la toţi indicatorii eco
i
ţ SI ORAŞULUI HUNEDOARA. ^ mai devreme. în pe III şi I, iar dintre bri garsoniere — din Aero nomici, la toate sorti
găzi se evidenţiază ce port VI, pe care le mentele, obţinînd ciiiar
rioada scursă de la în
ceputul anului, judeţul le conduse de Traian vor termina la sfîrşi- unele depăşiri. De la
Săptămîna care a trecut a Pop, Noghi Gavrilă, tul acestei luni. Zilele începutul anului a fost
marcat un eveniment deosebit Hunedoara a livrat Ia Ion Sultan, Gheorghe trecute a fost predat realizată o producţie
tn viaţa şcolii. S-a încheiat a- export produse supli Scorpie. blocul LI, cu 78 apar globală suplimentară de
nul de invăţămînt 1973—1974 ! mentare în valoare de tamente, de la Lupcni. peste un milion lei,
Evenimentul — gustat cu a- peste 30 milioane lei
ceeaşi emoţie şi bucurie de valută. O contribuţie Pînă la 1 iulie vor mai s-au livrat la export
toate generaţiile — a cuprins deosebită la acest suc Producţie fi predate blocurile produse in valoare de
manifestări tipice unei aseme ces au adus-o C.S. suplimentară de A3-A4, cu cîte 65 a- 328 000 lei valută pes
nea zile : tradiţionalul discurs Hunedoara, I.F.E.T. şi partamente fiecare, de te sarcinile de plan, a
al directorului şcolii, acorda 125 milioane iei la Vulcan, Bl, cu 00 fost obţinut un spor
rea premiilor celor victorioşi I.M.C. Deva. apartamente, de la de peste 500 mp de
în competiţia muncii şi inteli Toate . Producţia marfă vîn- „Vîscoza" Lupeni, şi C3, placaj finit. Colectivul
genţei, florile oferite cu dra dută şi încasată obţi
goste cadrelor didactice — ele- sectoarele la tot cu 60 apartamente, de aici este , hotărît
nută de C.S. Hunedoa de la Uricani. Se află, să-şi sporească succe
plan ra suplimentar sarci de asemenea, în stadiu sele în cinstea celor
Minerii de la Uri-
nilor de plan pe pe
Preiudfu la vacanţa cani se situează in rioada scursă din acest înaintat lucrările de două mari evenimente
extindere si reutilare a
politice ale anului.
mare
o
Consfătuire
Oln experienţa întreprinderilor fruntaşe
vii, părinţii acestora, învăţă
torii şi profesorii împărtăşind tehnico-ştlinţlflcă
laolaltă satisfacţia încheierii
unei perioade de muncă şi în Un avans de aproape 6 luni m In zilele de 12—13 iunie a.c. a
văţătură. avut loc la Deva consfătuirea teh-
Anul care s-a încheiat poa mco-ştiinţifică pe tema i „Atra
te fi considerat un an al ca gerea în circuitul economic a noi
lităţii învăţămîntului de toate realizarea cincinalului zăcăminte de substanţe minerale
gradele. S-a învăţat mai bine, Continuăm în acest nu utile şi valorificarea superioară a
s-a lucrat mai cu spor în ate- măr ciclul de reportaje celor aflate în exploatare". La lu
iierele-şcoală, procesul instruc — Pentru rezultatele deosebite Ne răspunde >ng. Liviu Cucu, crări au participat cadre de con
tiv s-a desfăşurat sub genericul închinate aniversării Re obţinute în 1971, I.M.C. Deva a directorul întreprinderii de ma ducere şi specialişti dintr-un ma
modernizării. publicii. ocupat locul II în întrecerea so teriale de construcţii Deva : re număr de întreprinderi, com
Dar sfirşitul anului şcolar cialistă cu unităţi similare din — Intr-adevăr şi in primul rind binate, centrale, institute de cer
înseamnă totodată şi un debut întreaga ţară, decernîndu-i-se „Or aş situa forţa unită de acţiune şi cetare şi proiectare din ţară, a-
al vacanţei de vară. De la an Citiţi în pagina a â-a re- dinul Muncii" clasa a ll-a. Stea mobilizare a colectivului, îndru parţinînd Ministerului Minelor,
la an se remarcă efortul fac gul roşu şi Diploma de unitate mat permanent şi competent de Petrolului şi Geologiei, precum
torilor educaţionali de a în reportajul. fruntaşă pe ramură, iar pentru organizaţia de partid. Deşi tineri, şi din cadrul C.N.I.T. — secţia
tocmi un program de vacanţă activitatea spornică din 1973 a oamenii noştri s-au format re mine-geologie.
cît mai amplu şi complex, pen fost onorată din nou cu Steagul pede, din mers, au înţeles că e Au fost prezentate 22 de comu
tru a cuprinde în desfăşurarea Petroşani : Noua em roşu şi Diploma de unitate frun de datoria lor să răspundă tutu nicări, deosebit de interesante, ca
sa majoritatea elevilor. Răs taşă pe ţară. Aceste succese pla ror chemărilor, tuturor nevoilor re s-au referit la problemele şi
foind deci programul actualei blemă — CULTURĂ sează întreprinderea dumnea producţiei. Ei s-au perfecţionat posibilităţile de valorificare su
vacanţe întocmit de Comanda voastră în rîndul celor puternice odată cu fabrica. Intre măsurile perioară a substanţelor minerale
mentul judeţean te surprinde ŞI PROGRES. din ţară, o onorează şi totodată tehnice şi de organizare a mun utile şi a resurselor de energie
o obligă. Ele au desigur explica cii care au asigurat continuitate primară — solide şi fluide — a-
(Continuare în pag. a 3-a) ţii clare, concrete. şi eficienţă activităţii aş aminti flaţe în exploatare, la modali
cîteva : pregătirea amănunţită a tăţile de punere în valoare a noi
producţiei fiecărei luni — pe ba rezerve de materii prime mine
za unui plan operativ lunar, cu rale şi ia promovarea unor teh
nologii moderne de exploatare şi
O CERINŢĂ IDE PK1N ORDIN PENTRU) PRIMARUL COMUNE» prinzând toţi indicatorii econo prelucrare, pentru asigurarea e-
mici, toate necesităţile întreprin
derii — cu 20 de zile înainte şi conomiei naţionale cu cantităţi
aducerea lui la cunoştinţa tuturor sporite de hidrocarburi şi sub
Cunoaşterea temeinică a realităţii factorilor răspunzători de realiza stanţe minerale şi de calitate su
perioară. S-au purtat apoi discu
rea sarcinilor de plan. Urmărirea
riguroasă, zilnică, pe fiecare ţii vii, antrenante, fructuoase. A
• Sătenii — coautori ai deciziilor consiliilor populare vin în calitate de conducător al schimb şi formaţie de lucru, a fost un schimb de experienţă in
a Citi locuitori, tot atiţia gospodari comunei, dar şi ca cetăţean, ca îndeplinirii planului ; organizarea teresant, o utilă confruntare de
• Comuna, satul — oglinda fidelă a chipului gospodarilor săi locuitor. Aceste lucruri — spunea unor operative zilnice cu condu opinii asupra unei probleme —
« Deputaţii — prezenţi acolo unde se decide şi se înfăptuieşte EMIL BRÎNDA, primarul comu cerile compartimentelor de mun lărgirea bazei de materii prime
nei Gurasada — eu le am mereu minerale şi de resurse energetice
dezvoltarea economico-sorială a satului în atenţie. Pentru a face faţă că, stabilirea oportună a unor — de covîrşitoare însemnătate pri
• Toate cîte le facem, le facem pentru noi şi pentru urmaşii noştri. măsuri, acordarea imediată a vind dinamica mineritului, petro
N. BADMJ lului şi geologiei în ţara noastră
Pentru a putea îndeplini în cele organizator, propagandist şi agi DUMITRU GHEONEA în aceşti ani de mers viguros pe
mai bune condiţii atribuţiile şl tator. Ei trebuie să-şi îndepli drumul edificării societăţii socia
răspunderile ce-i revin, primarul nească nu numai sarcinile ce-i re (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 2-a) liste multilateral dezvoltate.
— figura reprezentativă a comu
nei — trebuie să cunoască totul,
să coordoneze cu competenţă şi
autoritate activitatea din toate S-AU DESCHIS oale „Kupta“ de fiert sub presiu
domeniile. Aceasta impune ca el ŞANTIERELE TINERETULUI ne din import, vase emailate
să fie un om multilateral, să cu sortimente diferite, articole de
noască oamenii, legile, să fie plin plajă şi pescuit.
Tinerii utecişti din Hunedoara,
de iniţiativă, întreprinzător, bun Deva, Petroşani, din celelalte o- gumicole. La Petroşani, tinerii teresant între scriitori, artişti şi PRODUSE PENTRU POPULAŢIE
raşe, au inaugurat ieri şantierele muncesc la amenajarea bazei siderurgişti, aceştia din urmă o-
de muncă patriotică, pe care vor sportive de la I. M. Petroşani. ferindu-ie (primilor materie pri La magazinul Fabricii de indus
munci în perioada vacanţei de mă pentru lucrările lor viitoare. trie locală din Orăştie cetăţenii
vară. Iată cîteva dintre locurile ÎNTÎLNIRE CU SCRIITORI SI găsesc o gamă largă de produse
în interiorii unde au fost amplasate asemenea ARTIŞTI MĂRFURI NOI ÎN MAGAZINE — armături metalice pentru con
strucţii
locuinţe
şantiere : Pentru tinerii din Hu
de
individuale,
nedoara : la construirea conduc Peste 200 de siderurgişti s-au în- In magazinele de specialitate cîrlige pentru scocuri, brăţări pen
ziarului tei de apă de Ia Uîu Bărbat, cen tîlnit săptămîna trecută. Ia clu din Deva, Petroşani, Hunedoara şi tru instalaţii sanitare (50 de ti
trul de calcul al C.S.H., centrul
alte oraşe, au intrat noi produse
şurubelniţe
puri),
men
multiple,
bul „Siderurgistul" cu poeta Nina
civic al Hunedoarei, baza turistică
ghine, tablouri de diferite mărimi
Constantin
pictorul
Cassian,
Piliu-
Cinciş; uteciştii din Deva vor ac ţă, sculptorul Micşa Şulman şi cu de uz casnic : aragaze „Modern" cu şi peisaje naturale, periniţe deco
4 ochiuri, aragaze tip „Turist", ter-
ţiona la şantierul de la Chişcă- prozatorii Nicuţă Tănase, Vasile mose din import — China — de rative, bibelouri din mase plas
daga, parcul tineretului, amena Nicorovici şi Mircea Popa — care diferite capacităţi, rulete pentru tice, scaune de diferite tipuri,
§ SPORT jări de internatul sportive profesio au trăit şi lucrat în oraşul focu A măsurat de 1 şl 2 m din Import, scări duble pentru gospodării per
de
Ia
terenuri
din
diferite
fontă
sonale,
piese
de
Ia
lui
nestins
tăietoare pentru geamuri (cu dia
stadion,
Hunedoara.
şcolii
nale de construcţii, la fermele le fost un dialog viu, plăcut şi in mant), galerii do perdele eloosate, pentru gospodărie.
