Page 17 - Drumul_socialismului_1974_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 6 013 © MARŢI 18 IUNIE 1974
SESOaBBBBBBC&EB^^ ~ HMT**" •

[ LA ^HODIICTIEI

• ZILNIC, ÎNTREAGA SUFLARE A SATELOR SA PARTI­ pe 30 la sută s-a aplicat şi prima Se apropie scadenţa
CIPE LA PRAŞITUL CARTOFILOR, SFECLEI, PORUMBUI-UI ŞI praşilă manuală. Cooperatorii din
LEGUMELOR Veţel au întreţinut mecanic po­
e NU NEGLIJAŢI COMBATEREA BOLILOR ŞI A DĂUNĂ­ rumbul de pe aproape întreaga Au mai rămas puţine zile pî- prima decadă a lunii iulie, C.M.
TORILOR ! suprafaţă, iar pe 50 la sută au nă la scadenţa primului semestru Deva să mai sporească cu 50 to­
aplicat şi praşila manuală.
• UNDE NU SE POATE INTRA CU SAPA, BURUIENILE SA al anului. In majoritatea unităţi­ ne de minereu de fier restanţele
In contrast, la C.A.P. Archia şl
FIE SMULSE CU MINA Hărău, lucrarea de întreţinere lor economice din judeţ se depun înregistrate de la începutul anu­
eforturi stăruitoare pentru reali­
• SCURGEREA APEI CARE BĂLTEŞTE _ o SARCINA UR­ manuală a porumbului s-a reali­ zarea şi depăşirea sarcinilor de lui, I.V. Călan să adauge încă 38
tone Ia minusul dc 159 tone cu
GENTA zat doar simbolic, pe mai puţin plan şi a angajamentelor asuma­ care a încheiat luna mai.
de cîte 5 hectare ! te în marea întrecere socialistă
Locul prioritar pe agenda co­ lizarea zilnică a întregii suflări O grijă deosebită culturii de de realizare a cincinalului înainte In plutonul unităţilor economi­
operatorilor şi a mecanizatorilor a satelor la realizarea cu maxi­ cartofi este acordată de coope­ dc termen. ce cu restanţe pc această lună se
îl deţine întreţinerea culturilor, mă operativitate şi de calitate a ratorii din Sarmizegetusa. Pe în­ înscrie şi Centrala cărbunelui Pe­
respectiv efectuarea praşilelor la lucrărilor de întreţinere — plivi- treaga suprafaţă — 50 de hectare troşani, care are un minus de pe­
cartofi, sfeclă, porumb şi legume. tul buruienilor şi prăşitul. Rea­ — s-au făcut cîte două praşile ★ ste 3 000 tone de cărbune. Exploa­
Precipitaţiile abundente care au lizările mult prea diferite exis­ mecanice şi manuale. S-a început tările miniere care contribuie Ia
continuat să cadă în cursul săp- tente de la o unitate la alta de­ şi praşila a III-a, care s-a reali­ După prima decadă din luna acest minus sînt: Pctrila (—3 363
tămînii trecute au frînat mult notă că aceste deziderate majore zat pe mai mult de 5 hectare. mai se înregistrau rămîneri in tone), Lonca (—856 tone) şi Pa-
ritmul de lucru, dcterminînd în- nu şi-au găsit peste tot corespon­ Acum în atenţie se află aplicarea urmă la o serie de sortimente, roşeni (—724 tone).
tîrzierea praşilelor, suprapunerea dent în fapte. In raza consiliului tratamentelor fito-sanitare pen­ cum ar fi mase plastice, osii Fiecare din're nercalizărilc a-
unui volum mare de lucrări, intercooperatist Deva, se consta­ tru combaterea bolilor şi dăună­ montate, lemn de celuloză, mine­ minlite, ca şi altele pe care nu
1
creşterea gradului de îmburuie- tă o mai bună preocupa c faţă torilor. Sfecla furajeră de pe 20 reu de fier, maşini şi utilaje le-am redat \n aceste rînduri, se
nare a culturilor şi apariţia fe­ de soarta recoltei la C.A.P. Cris- ha s-a prăşit odată, lucrare care pentru maşini miniere şi alteia. datorează, desigur, mai muitor
nomenului de băltire a apelor pe tur, Veţel şi Banpotoc. La C.A.P. s-a aplicat manual şi pe 50 ha Acţionindu-se cu toate forţele pen­ cauze : unele obiective, altele
suprafeţe apreciabile. Intr-o ase­ Cristur, spre exemplu, cartofii au ocupate cu porumb. Fruntaşi la tru înlăturarea neajunsurilor care subiective. Nu este însă timp de
menea situaţie organele comunale fost prăşiţi de două ori, iar sfe­ întreţinere sînt cooperatorii Nisa au generat aceste rămîneri în ur­
de partid şi de stat, împreună cu cla de zahăr de pe 10 ha, din 40 Muntean, Aniţa Macra, Saveta mă, multe dintre restanţe au fost motivări. In fiecare întreprindere
conducerile unităţilor agricole au cultivate, s-a prăşit a doua oară Cutean, Zepi Meleanţ, Filip Ar- recuperate, ba chiar s-au înre­ trebuie să se acţioneze cu promp­
datoria să acţioneze energic şi mecanic şi manual. De asemenea, mioni şi alţii. Dacă ploile nu ne gistrat uncie depăşiri dc plan titudine şi exigenţă pentru rea­
lizarea integrală a sarcinilor de
cu hotărîre pentru a diminua porumbul de pe 50 la sulă din încurcau, spunea preşedintele co­ Este cazul lemnului dc celuloză,
pierderile din recoltă prin mobi- suprafaţă s-a prăşit mecanic şi operativei, nu aveam probleme la care I.F.E.T. Deva raportează plan — Ia toţi indicatorii, la toa­
te sort mentele —, pentru încheie­
:
deosebite cu întreţinerea culturi­ depăşiri de peste 175 mc de ia rea cu succes a primului semes­
lor, angajarea acestora în acord începutul acestei luni, maşini şi tru al anului.
global constituind un puternic utilaje pentru maşini miniere,
I.U.M. Petroşani rccupcrînd con­ O situaţie nccorcspun/.ătoarc
factor mobilizator. La C.A.P. To- tinuu din minusul acumulat în sc prezintă şi în domeniul iiies-
teşti, cartofii de pe 100 hectare primele luni ale anului, osii mon­ tiţiilor, unde se înregistrează a-
au fost prăşiţi de două ori, cul­ tate, I.M.M.R. Simcria ajungînd minarea finalizării unor lucrări,
tura prezent indu-se curată de la plan cu acest sortiment, şi restanţe considerabile la activita­
buruieni. altele. Condiţiile obicct’ve cunos­ tea dc montaj a utilajelor. Da
ce numai Probleme deosebite la executa­ cute au făcut însă ca I. C. Orăş- aceea. „Metronomul producţiei"
rea praşilelor se ridică la C.A.P. tie să acumuleze în continuare va fi prezent în această săptăm.nă
50 la suta? Densuş şi Ciula Mare, unde in­ nerealizări la produsele din ma­ pc unu] doUrc cele mai mari şan­
tervenţia cu toate forţele este se plastice, I.J.I.L. Deva să-şi
întrebarea priveşte stadiul în­ ştirbească din plusul acumulat in tiere ale judeţului nostru, din a-
deplinirii de către C.A.P. Ban- mai mult decît necesară, numai acest an la cărămizi şi blocuri cest an — Fabrica de ciment şi
astfel culturile puţind fi salvate
potoc a sarcinii de livrare a de la compromitere. ceramice cu încă 47 000 bucăţi în var de la Chişcădaga.
producţiei de lapte la fondul
de stat. Din investigaţiile fă­
cute la faţa locului se des­
prinde necesitatea concentrării ferma zootehnică — model de
atenţiei conducerilor coopera­
tivei agricole şi a fermei a-
supra rezolvării cîtorva pro­ organizare, producţie şi eficienţa
bleme acute.
Maximă grijă realizării
efectivului matcă de bovine (c-
xistă un minus de peste 20 de
capete — n.n.) şi înlocuirii ce­ Se cer eforturi susţinute pentru
lor 30 de exemplare cu poten­
ţial productiv scăzut.
© Preocupare permanentă
pentru ridicarea procentului redresarea fermei din feteşti
de natalitate printr-o mai bu­
nă organizare a reproducţiei.
| ® Toată atenţia cuvenită să Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din cadrul termei, nu avea formată o convingere dară
fie acordată realizării la timp agricultură a subliniat necesitatea de a se între­ de ce s-a petrecut o asemenea situaţie.
a investiţiilor planificate pen­ prinde măsuri hotărîte în fiecare unitate agricolă
tru dezvoltarea sectorului zoo­ pentru îndeplinirea în condiţii ireproşabile a sar­ Oameni cu care cooperativa
tehnic, respectiv a construcţiei cinilor reieşite din programul naţional de dezvol­
noului grajd pentru adăpostirea tare a zootehniei, creşterea animalelor reprezen­ sc mîndreşte
a 50 de bovine, precum şi a tând un obiectiv de însemnătate vitală pentru asi­
bucătăriei furajere. gurarea consumului de carne şi lactate al popu­ Toţi îngrijitorii noştri de animale sînt coopera­
© Factorii de răspundere laţiei. Cum răspunde acestor imperative ferma tori localnici, oameni harnici şi stimaţi pentru
eforturile ce le depun în vederea dezvoltării sec­
de Ia comună şi conducerea zootehnică a cooperativei agricole din Toteşti ? torului zootehnic — ne spunea secretara comitetu­
unităţii au datoria să asigure
permanentizarea ca îngrijitori Depăşiri Ia efective şi grijă lui de partid al C.A.P., Ileana Neiconi. Este greu
să facem evidenţieri. Sc detaşează, totuşi, prin re­
a cooperatorilor localnici şi în­ zultatele pe care le obţin. Ion Coţolan, Ion Vlăi-
tărirea răspunderii lor faţă de îmbunătăţirii calitative coni, Ion Pălean, care de 15 ani este îngrijitor la
soarta producţiei animaliere. I
uîmi. i&^tuMMMMHwnKiaBRncaniBatMinm tineretul femei destinat reproducţiei, Minuc Mică,
Comparativ cu prevederile planului pe 6 luni, Ion Lăzăroni, Trandafir Oprişoni, Lucreţia Lăpu-
avem un plus de 9 capete bovine şi 25 ovine — a- duş — să-i amintim doar pe cîţiva. Fiind retri­
DM EXPERIENŢA firma preşedintele unităţii, Pavel Turcu. S-au luat buiţi în acord global, la venit garantat, îngrijito­
asemenea măsuri îneît planul anual (750 bovine, rii îşi cunosc sarcinile de producţie si se stră­
din care 420 vaci şi juninci şi 550 ovine — n.n.), duiesc să le îndeplinească, să recupereze restan­
Întreprinderilor fruntaşe prii. Faţă de anii anteriori, printr-o colaborare ţele la lapte. Considerăm că pentru aceasta tre­
să fie îndeplinit exemplar pe seama prăsilei pro­
strînsă între conducerea C.A.P., consiliul popular buie să punem pe primul plan al preocupării grija
faţă dc asigurarea bazei furajere.
(Urmare din pag. 1) Datorită unor motive obiective comunal, medicul circumscripţiei veterinare, Mir-
ale beneficiarilor, nu avem asi­ cea Sumei, şi conducerea fermei, s-a reuşit să re­
sprijinului celor care au întîmpi- gurată desfacerea Ia unele sorti­ dresăm simţitor situaţia efectivelor nu numai sub Confro! permanent,
nat greutăţi. Ne-am preocupat în mente, ceea ce ne încarcă stocu­ aspect numeric, ci şi calitativ. Pînă acum s-au în­ sprijin efectiv
ritm susţinut de asigurare;) unei rile, cu toate implicaţiile ce deri­ locuit, prin schimb cu industria cărnii, 50 de vaci
asistenţe tehnice competente pe vă de aici. tarate. Alte 45 de exemplare slab productive vor In lumina sarcinilor izvorîte din documentele
toate cele trei schimburi, de a- — Despre ce este vorba ? fi înlocuite în perioada următoare. Faţă de anii de partid şi legile statului, consiliul popular co­
provizionarea ritmică cu materii — Despre construirea unei noi anteriori au fost reduse şi pierderile prin morta­ munal — ne relata Moise Micloşoni, vicepreşedin­
prime şi materiale şi de livrarea secţii de beton celular auloclavi- lităţi, la bovine procentul fiind sub 0,5. te al comitetului executiv — acordă o atenţie deo­
în termen a produselor către be­ zat, cu termen de punere în func­ sebită realizării de către C.A.P. a sarcinilor de
neficiar, evitînd imobilizările bă­ ţiune în trimestrul II din 1975. Minusul la producţia de lapte plan in zootehnie, parte integrantă a planului de
neşti în produse şi materiale, a- Treburile merg bine. Constructorii dezvoltare economico-socială in profil teritorial al
sigurînd o viteză optimă fondu­ se ţin serios de lucru. marfă — grabnic recuperat ! comunei. Pentru a avea în permanenţă o imagine
rilor de producţie circulante. — Colectivul I.M.C. Deva s-a De la începutul actualului cincinal ferma a a- reală asupra activităţii din fermă, a modului cum
— Dacă ar fi să ne raportăm angajat să îndeplinească cincina­ cumulat un minus de peste 80 000 1 lapte la pro­ se desfăşoară programul de grajd, cum sînt hră­
la cîteva cifre, ce dinamică ar lul în patru ani şi jumătate. Cum ducţia marfă. Preşedintele unităţii ne spunea că nite şi îngrijite animalele, cum se realizează pro­
marca ele ? se înfăptuieşte angajamentul ? şi primul semestru al acestui an se va Încheia cu ducţiile, cîţiva membri ai comitetului executiv, în
— Să reintrăm în perimetrul
— Să ne referim la perioada o nerealizare de circa 12 000 1 a planului la fon­ frunte cu primarul şi cu mine, am fost repartizaţi
scursă din acest cincinal. In 1973, cifrelor. Pe primii trei ani ai dul de stat. Factorii de răspundere din unitate au pe satele unde ferma are adăposturi pentru ani­
de exemplu, întreprinderea noas­ cincinalului ne-am realizat şi de­ încercat să ne „argumenteze" eă principala cauză male. Exercităm un control permanent şi ajutăm
tră a realizat o producţie globa­ păşit .sistematic sarcinile de plan, a restanţei ar fi numărul mare de viţei sugari — efectiv la realizarea indicatorilor de plan în acest
lă mai mare cu 96,3 la sută faţă acumulînd un spor de producţie 110 — şi lipsa inlavilului. Care este însă adevărul? important sector de producţie al cooperativei, .ţii
de cea din 1970, perioadă în care de peste 81 milioane lei. Dacă a- In primul rînd, producţia medie de lapte pe pot spune, că faţă de anii trecuţi, cînd nu se rea­
dăugăm şi cele aproape 6 milioa­
productivitatea muncii a înregis­ cap de vacă se situează, datorită carenţelor în fu­ lizau efectivele si producţiile, iar mortalitâţile erau
trat o creştere de 78 la sută. Am ne lei obţinute suplimentar la rajare, la un nivel mult prea scăzut, obţinîndu-se mari, situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. Am pus
producţia industrială de la înce­
acordat mare atenţie reducerii pe 5 luni mai puţin de 36 la sută din prevede­ accentul pe îngrijirea şi lirănirea animalelor,_ com­
cheltuielilor de producţie, utiliză­ putul acestui an, înseamnă că rile planului anual (!). De asemenea, numărul vi­ baterea si prevenirea îmbolnăvirilor, mobilizînd la
avem, în timp, un avans de a-
rii efective a capacităţilor de pro­ proape 6 luni. De altminteri, în ţeilor realizaţi este cu 36 capete sub plan, ceea ce această acţiune şi colectivul dispensarului veteri­
ducţie şi a fondului de timp înseamnă că tot atîtea vaci nu au intbat în lacta- nar. Astfel, am ajuns să nu avem nici o morta­
maxim disponibil. acest an avem depăşiri şi la pro­ ţie şi de la ele nu se obţine producţie marfă. Ca litate la tineretul femei. Am sprijinit C.A.P. să
— Cum se desfăşoară activita­ ducţia marfă, la productivitatea urmare, în perioada actuală, nu se mulg nici 60 procure seminţe şi să însămînţeze 100 ba cu tri­
tea în acest an jubiliar, penulti­ muncii, la volumul total de pre­ la sută din vacile mediu furajate, iar cantitatea de foi si 6 ha cu lucerna, pentru sporirea producţiei
mul al cincinalului ? fabricate (aproape 400 mc în plus lapte marfă este sub 3,5 1 pe zi şi cap de vacă de fînuri cultivate. Am iniţiat acţiuni şi am cură­
faţă de plan). De asemenea, pe 5 în lactaţie. Fireşte, în asemenea condiţii poate fi ţat 200 ha păşuni, s-au defrişat 60 ha şi fertilizat
— In general, treburile merg luni avem o depăşire a planului oare vorba despre o eficienţă ridicată a activi­ 70 ha şi am dat sprijin la organizarea taberelor de
bine. Menţinem experienţa poziti­ la export de 114 000 lei valută. tăţii în sectorul zootehnic ? Iată o problemă la vară. Faptul că efectivele la total şi matca ^sînt
vă acumulată, colectivul răspunde Stă în putinţa tînărului nostru care conducerile C.A.P. şi fermei zootehnice au realizate atît la bovine, cit şi la ovine arată că
în continuare prezent la toate colectiv să ne onorăm exemplar datoria să reflecte cu toată seriozitatea şi să ac­ am pornit pe un drum bun. Trebuie însă să ne
„comenzile'*, ne străduim să ne angajamentul asumat. întregul co­ ţioneze energic pentru a determina creşterea in­ străduim să realizăm si sarcinile la producţia de
realizăm ritmic sarcinile la toţi lectiv, în frunte cu comuniştii, lapte, unde avem restanţe. Producţia este în creş­
Indicatorii, Ia toate sortimentele. este stăpînit de un singur gînd i dicelui de natalitate şi a producţiei, despre ren­ tere. Dar pe lingă furajare, trebuie să facem o
tabilitate putîndu-se vorbi numai dacă se rea­
Am spus în generai deoarece mai mult, mai bine. Pentru ţară, lizează anual cel puţin 1 500 1 lapte marfă pe cap mai bună selecţie, să înlocuim toate vacile baţi ine
avem şi unele probleme, greutăţi. pentru noi toţi. de vacă. si slab productive. Acţiunea este în curs de des­
Deşi acum se hotărăşte soarta indicelui de na­ făşurare. Permanent vom da tot sprijinul, vom
face tot ce depinde de noi pentru ca sarcinile de
COLEGIUL DE REDACŢffi' talitate pe anul viitor, din cele 231 monte planifi­ plan să fie îndeplinite Întocmai.
cate pînă la începutul lunii iunie a.c., nu s-au rea­
GHEORGHE PAVEL (redactor sef), TIBER1U ISTRATE (secretar lizat decît 115 (?). Nici tehniciană veterinară Ma-
general de redacţie), SABIM CERBU, !OAN MIRZA, DUMITRU rioara Micloşoni, care urmăreşte reproducţia tn N. TIRCOB
GHEONEA, ELENĂ UCIU, N1COLAE TIRCOB.