Page 18 - Drumul_socialismului_1974_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 6 013 • MARJI 18 IUNIE 1974
Pag. 3

i
i Ha r

Cunoaşterea temenoă a realităţii \

(Urmare din pag. 1) cute prin muncă voluntar-patrio- Eroismul, devotamentul
valoare de 2G4 lei pe locuitor fă­
cu succes sarcinilor şi a îndruma tlcă. Şi zestrea comunei se îmbo­
eu competenţă şi răspunderea cu­ găţeşte mereu. Acum se află în
venită întreaga activitate econo- construcţie 3 săli de clasă la
mico-socială a comunei, acord o şcoala de 10 ani. Şl toate cîte abnegaţia
mare atenţie, alături de planifi­ le-am făcut sînt rodul muncii şi
care, organizării muncii, reparti­ contribuţiei în bani a cetăţenilor.
zării de sarcini tuturor membri­ Toate cîte le facem, cum spunea Faptele de eroism cotidian, — Avem 25 de oameni con­ rău că nu mai pot fi salvator
lor comitetului executiv şi depu­ unul din înţelepţii satului, le fa­ de înaltă abnegaţie şi devota­ stituiţi în brigada noastră de
taţilor, de răspunderi concrete cem pentru noi şi urmaşii noştri. ment în muncă sînt o realitate — continuă tovarăşul Stanciu.
pentru realizarea indicatorilor din Incetăţenirea ideii răspunderii şoc — mlneri-salvatori, ingineri, Am fost vreo 2-3 ani, la Vul­
planul de dezvoltare economico- directe, nemijlocite a cetăţenilor vie a vieţii noastre. Stau măr­ maiştri. Unul şi unul. Pentru can. Dar faţă de oamenii a-
socială în profil teritorial al co­ pentru buna administrare şi gos­ turie pildele de aleasă dăruire că nu oricine poate face parte ceştia am cea mai aleasă sti­
munei, pentru ca, acţionînd fie­ podărire a comunelor şi satelor muncitorească pe care le întîl- dintr-o asemenea brigadă. Aş mă şi consideraţie. lată, de
care în cunoştinţă de cauză, să-şi constituie un comandament edu­ nim şi le admirăm la tot pasul. sublinia că toţi 25 sînt comu­ pildă, un caz recent. La sec­
aducă întreaga contribuţie la so­ cativ de primă necesitate. Lărgi­ Eroii sînt oamenii de lîngă noi, nişti. Pe ei ne bizuim I
luţionarea problemelor comunei- rea democraţiei, atragerea şi par­ tovarăşii noştri de muncă, îm­ torul 2, stratul 3. Dacă focul
Acest stil de muncă a găsit în ticiparea activă a maselor atît la Munca minerului-salvator es­ nu era stăvilit, ameninţa să se
comuna Gurasada teren fertil şi elaborarea deciziilor, a schiţelor preună cu care scriem filă cu te o muncă plină de cutezanţă, extindă mult, periclita produc­
cea mai bună dovadă o constituie de sistematizare sînt cerinţe ale filă istoria mersului înainte al ţia. Comuniştii loan Vinţe, Gri-
conjugarea eforturilor, strîngerea conducerii vieţii de stat. Aceas­ ţării întregi, a vieţii noastre, gore Grăjdan, Benone Costi-
legăturilor dintre deputaţi şi ale­ tă participare trebuie să fie con­ în toată plinătatea ei ! naş şi, împreună cu ei, toţi mi-
gători, dintre comitetul executiv ştientă, responsabilă. De aceea, nerii-salvatori au acţionat e-
şi cetăţeni, consultarea permanen­ dezvoltarea conştiinţei, promova­ •jir
tă a maselor, fapt care generează rea principiilor eticii şi echităţii Exploatarea minieră Petrila. Virtuţi roic. N-au ieşit din mină cite
nu numai idei şi propuneri ci socialiste, cunoaşterea iegilor şi Nume de rezonanţă şi respect două-trei schimburi. Munceau
şi soluţii, dă energia şi forţa ne­ respectarea lor, formarea trăsătu­ în mineritul Văii Jiului. Nimeni în condiţii deosebit de grele.
cesare înfăptuirii sarcinilor. La rilor definitorii ale cetăţeanului n-ar putea ţine o statistică „la ale muncii Dar au salvat producţia, căr­
începutul lunii mai, deci în nu­ societăţii socialiste de bun pro­ zi" a faptelor de eroism ade­ bunele, utilajele. Pentru că
mai patru luni, comuna Gurasa­ prietar, bun producător şi bun
da — a ţinut să sublinieze pri­ gospodar stă în centrul activită­ vărat în muncă de aici. Noi trebuie s-o spun, oricît de bine
marul — şi-a realizat sarcinile ţii muncii cultural-educative de am încercat să culegem cîte­ minerului sînt dotaţi ei, oricît de bine
"nuale la contractări de animale masă. va dintre aceste fapte, treabă protejaţi de accidente, acolo
şi produse animaliere. S-au con­ Legea privind principalele atri­ extrem de grea şi anevoioasă. în mină, în lupta cu focul, o-
tractat în plus 51 taurine, 11 ovi­ buţii ale consiliilor populare în Pentru că, din multitudinea lor, mul reprezintă totul : dăruirea,
ne adulte, 16 miei şi 200 hi lapte, domeniul agriculturii prevede că nu şti la care să te opreşti priceperea, devotamentul, spi­
iar la lapte de vacă s-au preluat acestea poartă întreaga răspun­ dar şi de înaltă maturitate pro­ ritul său de sacrificiu sînt ho­
cu 442 hl mai mult faţă de sar­ dere pentru realizarea sarcinilor mai întii, toate avînd strălu­ fesională. Se lucrează, uneori, tă rîtoa re !
cina de plan pe semestrul I. De stabilite prin planul de stat în cirea lor inestimabilă. în condiţii de-a dreptul peste
asemenea, s-au încheiat contrac­ agricultură. In comuna Veţel — — Aici muncesc mineri mi­ puterile omeneşti. Orice mică ■JE
te pe 25 taurine şi 12 porcine, orimar VIOREL ONCOŞ — s-au nunaţi, ca la toate minele din neatenţie poate fi fatală. Dar La dispeceratul minei popo­
pentru 1975. făcut multe lucruri bune. Efecti­ Vale, dealtfel — ne spunea to­ oamenii aceştia, comuniştii a-
Timpul primarului nu are li­ vele la bovine şi ovine s-au rea­ sim cîteva clipe. Aici, la per­
mită. Conducătorul comunei tre­ lizat şi chiar depăşit, iar la pro­ varăşul Pompiliu Ungur, secre­ ceştia destoinici, neînfricaţi, în­ manentul „creier electronic" al
buie să fie întotdeauna acolo un­ ducţia de lapte şi carne rezul­ tar al comitetului orăşenesc de ving greutăţile. în numele u- exploatării vin necontenit me­
de şi cînd este nevoie. Să fie tatele sînt bune, riu acelaşi lucru partid. Personal sînt impresio­ nui singur crez : să nu stag­ saje din adîncuri. „Raportează
receptiv la cerinţele maselor şi se poate spune despre baza fura­ nat de munca minerilor-salva- neze producţia de cărbune, să sectorul III. Am scos a 584-a
să acţioneze — ţinind seama de jeră. Comuna are 1133 ha păşu­ tori, oameni pe care i-aş numi nu fie păgubită averea ob­ tonă de cărbune peste plan".
posibilităţi, necesităţi, ordine de ne dar — aşa cum recunoaşte eroi în cel mai deplin înţeles ştească. Acolo, în adîncuri, ei „Trimiteţi mai multe vagonete
prioritate şi ca totul să fie legal primarul, nu sînt bune de păşu-
— împreună cu ele la finalizarea nat nici 100 ha. De ce ? Pentru al acestui cuvînt I se luptă, mai mult decît băr- la 2 est. Avem mult cărbune
acţiunilor propuse. că nefiind îngrijită, păşunea s-a — Mina Petrila este recu­ băteşte, cu focul ce vrea să aici”. Dispecerul de serviciu,
Comuna, satul — spunea prima­ acoperit cu vegetaţie lemnoasă, noscută ca o exploatare ce mistuie cărbunele, cu gazele, Victor Cotoară, abia pridideşte
rul din Boşorod, IERONIM GRE- în fiecare an se fac în primele are un cîmp minier cu zăcă- cu jeraticul. Şi înving întot­ să-i... împace pe toţi.
CU — arata aşa cum sîntem noi, luni cîteva acţiuni de curăţire, mînt capricios, mai ales stra­ deauna I Ieşim. Ne oprim în faţa pa­
gospodarii lor. Şi ne străduim cu dar nu se continuă tot anul. Anul turile 3 şi 5 sînt puternic auto- noului de onoare. Admirăm
toţii — începînd de la primar şi acesta s-a prevăzut in plan să Solidaritatea muncitorească a chipuri de mineri, eroii coti­
pînă la cetăţeanul din satul cel se defrişeze 10 ha. Or, mergîn- inflamabile, cum spunem noi — bărbaţilor mineri, răspunderea
mai îndepărtat — să ne gospodă­ du-se în acest ritm, sînt necesari arăta tovarăşul inginer Valeriu lor comunistă pe care o simt dieni ai minei : Kovacs Ferencz,
rim cit mai bine comuna. Vrem 100 de ani. Legea citată, la art. 7 Stanciu, directorul exploatării. pentru avuţia naţională sînt cu brigada, Petru Tatar, cu bri­
să ne facem comuna aşa cum prevede că pentru punerea în De aici şi necazurile pe care demonstrate cu toată tăria de gada, Stelian Matei, Leon Deac,
n-a fost niciodată, să ne fie drag valoare a tuturor pajiştilor na­ le avem, destul de des, cu fo­ munca minerilor-salvatori. în Kuri Dezideriu, Eugen Voicu şi
nu numai nouă dar şi vizitatori­ turale comitetele executive ale curile de mină. Din cauza lor mulţi alţii. Deasupra chipurilor
lor să-i calce uliţele, să priveas­ consiliilor populare vor întocmi cazul pericolelor, se adună sal­ lor scrie : „Ne bizuim pe mi­
că casele şi grădinile oamenilor. programe concrete pentru execu­ stagnează producţia, se pierd vatorii de la toate minele Văii.
Toată comuna dorim să fie o tarea lucrărilor corespunzătoare, tone de cărbune. Acţionează toţi ca unul acolo nerii noştri minunaţi, în frunte
grădină. Numai în cinci luni s-au astfel încît, în cîţiva ani, să spo­ — Ştim, tovarăşe director, unde este nevoie. Apoi se mu­ cu comuniştii".
făcut lucrări edilitar-gospodăreşti rească de cel puţin trei ori pro­ că împotriva acestor focuri se Cinste ţie, muncă de miner !
în valoare de peste un milion de acţionează cu multă rapiditate, tă în altă parte...
lei, faţă de 1 350 000 lei angaja­ ducţiile acestpra, antrenînd cetă­ in spirit de dăruire comunist. — Mie îmi pare nespus de GH. I. NEGREA
ment • anual, revenind lucrări în ţenii la executarea lucrărilor. V — -J
învăţâmînt — culţtlra ^ ^i*ţă ■'^

Duminică, purtătorii cravatelor roşii cu tricolor
din întreaga ţară au sărbătorit Ziiia pionierului. Vtriurr Euge» Buna SFERT DE VEAe Mutica 1 loan Filip Sărbătoarea
Strălucirea recentei sărbători a fost sporită de
succesele obţinute de pionieri şi şcolari în cinstea
celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei aripilor
şi Congresului al Xl-lea al partidului. In toate
unităţile pioniereşti din judeţul nostru, adunările
cu ceremonial de duminică au făcut un larg bilanţ româneşti
al acestui an bogat în evenimente. Realizările ob­ »
ţinute în activităţile desfăşurate în grupe, detaşa­ Duminică, întreaga ţară a
mente şi unităţi, în cercurile tehnice şi ştiinţifice, sărbătorit Ziua aviaţiei din Re­
în acţiunile de muncă patriotică, cultural-artistice publica Socialistă România. Ca
i
t în fiecare an, cu acest prilej,
rfil]
1-iH^ 1 I satul natal al „şoimului Car-
{rf-
paţilor" — Aurel Vlaicu — a
(ţfJ r* — cunoscut momente sărbătoreşti.
»<roc 0 w C _________ I - psgfr- In acordurile solemne into­
T t* 5 fui de ne ctt m* d'i e 1t< u 'im <3 de dor (JV de roade. >» de
ZIH\ pmIE 4---------------------- -1 h l T-TT-t- J ' t 7~l nate de fanfara Casei pionie­
4- 4--»—4 j-
’ ; "v **-
' .. rilor din Orăştie, au fost de­
spo o Or puse coroane de flori la mo­
numentul lui Aurel Vlaicu din
partea Comitetului judeţean
sau în cele pentru apărarea patriei, sînt adunate Ei poartă un mesaj în vreme de partid şi a Consiliului popu­
toate în buchetele primăverii pe care pionierii hu- De împliniri şi tineresc elan Vacanţa mare lar judeţean, a unei unităţi a
nedoreni le oferă cu dragoste şi recunoştinţă par­ Şi le flutură cravatele-n poeme Ministerului Apărării Naţiona­
tidului şi secretarului său general, tovarăşului le, a Liceului „Aurel Vlaicu"
Nicolae Ceau.şescu, cel mai mare prieten şi în­ Ca roşii maci în românescul lan (Urmare din pag. 1) din Orăştie. Pionierii au de­
drumător al tinerei generaţii. pus jerbe de flori şi au reci­
numărul mare şi varietatea
Dar Ziua pionierului a fost marcată şi de alte manifestărilor. Activităţi de tat poezii închinate lui Aurel
momente aşteptate cu nerăbdare şi emoţie. Printre club, expediţii de orientare Vlaicu.
acestea, acordarea distincţiilor pioniereşti a stat turistică, festivaluri, spectacole, In sala căminului cultural
în centrul atenţiei tuturor. Un număr de opt pio­ Refren ! manifestări cultural-artistice, din localitate a avut loc festi­
nieri hunedoreni din clasa a Vll-a au primit di­ expoziţii, întîlniri cu eroi ai vitatea consacrată aniversării
ploma şi medalia „Meritul pionieresc" ; alţi opt muncii socialiste, cu fruntaşi Zilei aviaţiei. Despre însemnă­
pionieri de la Şcoala generală din Hărău, pentru Sfert de veac pionieresc, in producţie, activişti de par­ tatea evenimentului au vorbit
participarea curajoasă la stingerea unui incendiu, Gînd de dragoste, mîndrie. tid şi de stat; tabere în jude­ tovarăşii Oavid Lazăr, secre­
au fost distinşi cu „Insigna cutezătorilor" ; 661 de Iţi urăm rouă de dor tar al Comitetului udeţean Hu­
pionieri cu diploma şi insigna de „Pionier de Ani de roade şi de spor. ţul nostru, în ţară, la munte nedoara al PC.H şi colo­
frunte" ; 100 cu diploma şi insigna de „Pionier şi mare; case ale pionierilor nel de aviaţie Nicolae Cara.
fruntaş în munca patriotică"; 2 084 pionieri au deschise în toată perioada va­ In continuare s-a desfăşurat
primit trese de gradul I, iar 3 966 trese de gradul canţei ; numeroase competiţii un frumos program artistic
II ; peste 4 000 de pionieri au fost distinşi pentru sportive — fotbal, handbal, te­ susţinut de elevii crin sat.
activitatea depusă în cercurile artistice, ştiinţifice, nis de masă, atletism, ciclism, Pentru cei dornici să cunoas­
cultural-artistice ş.a. Totodată, unui număr de 211 ş.a. ; focuri de tabără, carna­ că în amănunţime via­
grupe şi 144 de detaşamente li s-a acordat titlul Poşta elevilor valuri, reuniuni distractive, ţa şi opera lui Aurel Vlaicu,
de grupă şi detaşament fruntaş. Sînt cîteva doar schimburi de elevi prin reci­ C.L.D.C. Deva a organizat în
dintre „punctele marcate" de către pionierii hu­ Unui grup de elevi din Petroşani. Informaţii procitate cu Capitala, judeţele holul căminului cultural un
nedoreni în anul şcolar recent încheiat. detaliate despre condiţiile înscrierii la concursul Arad, Argeş, Constanţa, Praho­ ştand de cărţi pe această te­
Acum, de Ziua pionierului, serbată în anul cînd de admitere în învăţămîntul superior, despre va, Sibiu etc. Dar pe lîngă a- mă.
organizaţia celor mai tineri cetăţeni ai patriei îm­ modul de desfăşurare a acestui concurs, despre ceste acţiuni de odihnă şi di­
plineşte un sfert de veac de cînd a fost creată, reţeaua instituţiilor, facultăţilor, precum şi cu vertisment, elevii judeţului nos­
cei peste 40 000 de pionieri hunedoreni se anga­ privire la profile şi specializări se pot obţine la tru vor lucra şi pe numeroa­ Festivalul „Amafilm“
jează să răspundă cu entuziasm şi spirit de înaltă sediul instituţiilor ’ de învăţămînt superior şi al sele şantiere ale muncii patrio­ La Lupeni s a desfăşurat a
răspundere chemării adresate lor recent de către facultăţilor, precum şi din broşura „Admiterea Il-a ediţie a testivalului filmu­
secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae în învăţămîntul superior — 1974“. tice. Colectarea plantelor medi­ lui de amatori, „Amafilm". Un
cinale, fructelor de pădure, ac­
Ceauşescu, de a face totul pentru a-şi însuşi cele Acolo unde locurile de la institutele de învă- ţiuni de strîngere a deşeurilor succes remarcabil l-au obţinut
mai noi cunoştinţe în toate domeniile de activi­ ţămînt superior nu vor fi completate pe baza cineamatorii locali, care, cu filmul
tate, de a iubi munca şi a se dedica ei, de a _ de­ concursului din iulie, se va organiza un al doilea de hîrtie, textile şi metal, în­ „Coordonate C“ au fost- distinşi
treţineri de spaţii verzi, ame­
veni buni şi demni constructori ai societăţii socia­ concurs, la care vor putea participa toţi cei care cu premiul III pe ţară. Juriul
îndeplinesc condiţiile admiterii în învăţămîntul najări de baze sportive, con­
liste multilateral dezvoltate şi ai societăţii comu­ strucţii de şcoli şi ateliere festivalului a fost prezidat de
superior.
niste, de a servi patria, partidul, politica parti­ Ecaterina Mocanu — Deva. Liceul pedagogic şcolare — vor însuma toate pe­ cunoscutul regizor de film Bob
Călinescu.
dului, in cele mai bune condiţii. din Deva nu are secţie serală. ste 100 000 de ore de muncă.