Page 19 - Drumul_socialismului_1974_06

DRUMUL SOCIALISMULUII

TRAI AN BOLEA, prim-topitor ŞTEFAN TRIPŞA, maistru ÎETIIU GARA, şef (le echipă NICOLAE MARCUL.ESCU, mais­ Illg. CONSTANTIN DAN, şe­ ANDREI PETR
3a furnalul 5 : Nu m-am gîn- principal la O.S.M. II, Erou al lăcătuşi, secţia I furnale : Secţia tru principal la secţia a Il-a ful secţiei O.S.M. II : Din 1956 echipă la secţia
cocsoehimică
na
dit cam cîtă fontă am realizat Muncii Socialiste : Sînt hunedo- I furnale — cea sărbătorită, cum furnale, Erou al Muncii Socia­ şi pînă azi am lucrat numai • la cînd am intrat
secretarul
liste,
de
comitetului
O.S.M. I, Ja cuptoare industria­
eu în cei 20 de ani de cînd lu­ rean de 25 de ani şi voi fi cit ne place nouă să-i spunem la
crez în C.S. Hunedoara, numai voi trăi. Am avut cinstea ca în această vreme de aniversari — partid pc secţie : Acum mai bi­ le şi la O.S.M. II. Producţia de era tare greu.
la „f 5“. Pot spune însă că în 5 mai 1058, la ora 22.45 (n-am să a fost o adevărată pepinieră de ne de un sfert de veac m-am oţel a marcat o curbă conti­ din agricultură,
uit niciodată), să elaborez pri­ cadre pentru furnalele Hune­ înregimentat în detaşamentul de nuă. în acest an jubiliar atin- diţiile de mm
cinstea aniversărilor combinatu­ doarei. pentru furnalele din toa­ brigadieri oare puneau fundaţia gînd cota cea mai înaltă. In cocsoehimică est
ma şarjă la noua oţelărie Mar­
lui, colectivul de la furnalul 5 tin, unde am pregătit prima su­ tă ţara. Numai de 26 de ani, Hunedoarei de azi. Apoi, am trecut 1974, de exemplu, producţia a- fabrică, mare, n
s-a angajat să realizeze peste dare la vatră a cuptorului de de cînd lucrez eu aici, au plecat în combinatul siderurgic, am nuală de oţel a O.S.M. I o rea­ tru baterii ce pc
200 tone. — cel mai mare din în alte posturi cheie zeci de prins pofta meseriei de furnalist, lizăm ia O.S.M. II în numai o, un milion tone
plan 5 000 tone de fontă (3 000 şi am rămas aici, la tempera­ lună şi 12 zile. Şi. acum 15 ani eim cu elan. cu
ţară la acea dată. A fost tare
tone cu cocs economisit). Anga­ greu. Dar cîte s-au petrecut de meseriaşi de la ,,F l“. Un gînd tura muncii de pc platforma şi ceva O.S.M. II nu .exista, Iată hărnicie, căci şi
jamentul este astăzi împlinit. atunci pînă azi... curat îndrept azi spre fiecare. fontei fluide. dinamica oţelului hunedorean. înseamnă, în fir
HUNEDOARA LA OF
ABNE6ATIE, RĂSPUNDERE,
EROISM COTIDIAN
Azi combinatul... fă au scăzut cu 20 la sută.
Faţă de un ritm mediu de
— Vedeţi dumneavoastră, azi omul este stă-
pin deplin pe tehnică ; el struneşte aparatele scădere a cheltuielilor mate­
riale de 6—7 la sută, prevă­
de la distanţă, prin butoane de comandă, nu zut în acest cincinal, combi­ Sn 90
se mai bate cu morile de vînt. Asta şi la In Combinatul siderurgic progresul tehnic, sporind
laminoare şi la furnale şi la oţelării şi la’coc- Hunedoara — alcătuit din 7 productivitatea muncii, efi­ natul hunedorean va realiza
serie, în aproape toate compartimentele de uzine, zeci de secţii, atelie­ cienţa economică. In uzina o economie de peste 10 la e 12 iunie 1884 — a intrat in funcţiune
muncă din combinat. El îşi face conştiincios re, laboratoare, comparti­ nr. 5 a combinatului se rea­ sută, ceea ce echivalează la primul furnal In Hunedoara.
datoria, îşi îndeplineşte sarcinile de serviciu, mente de muncă — lucrează lizează piese de schimb de sfîrşitul anului 1975 eu o e- o 1938—1941 — a fost construit primul
veghează atent la bunul obştii, în folosul azi mai mult de 19000 siderur- tehnicitate la nivel mondial. conomie de 770 milioane lei. ciclu metalurgic complet : o oţelărie Mar­
obştii. Sigur, toate astea nu sînt fapte deo­ gişti, dintre care peste 7 200 La Hunedoara se realizează Azi — la cei 90 de ani ai tin şi un laminor reversibil (laminorul) de
sebite, nu sînt acte de eroism, ci au devenit sînt membri de partid, mai unul din cele mai bune oţe­ săi — combinatul creşte în 80(1 mm de azi), pentru prelucrarea oţelu­
permanenţe în munca noastră, în viaţa noas­ mult de 4 000 uteeişli, 2 500 luri din lume pentru rul­ continuare. Se desfăşoară în lui lingou în semifabricate.
tră. femei. Este cel mai puternic menţi. Colectivul de oţelari ritm intens lucrările ia noul • 1943 — anul de vîrf în evoluţia „Uzi­
Aprecierile aparţin maistrului principal Ni- detaşament muncitoresc din de la Hunedoara se preocu­ laminor continuu de sîrmă ; nei de fier Hunedoara", în care sc obţin :
colae Avramescu, de la oţelăria electrică, şi judeţ şi unul dintre cele mai pă de asimilarea unei noi ample dezvoltări se efectuea­ 42 600 tone de fontă, 42 000 tone de oţel,
conţin în ele purul adevăr. Oamenii muncesc mari din ţară, este principa­ mărci pentru uzinele de ză la ajuslajolc liniilor de 32 000 tone de laminate.
mereu mai mult şi mai bine pentru că sînt lul furnizor de metal pen­ rulmenţi. laminoare in vederea îmbu­ o 1952 — s-a dat în exploatare primul
stăpini în ţara lor, pe produsul muncii lor. tru industria românească şi Colectivul C.S. Hunedoara nătăţirii suprafeţei metalu­ furnal modern de 450 mc, proiectat şi con­
Cu atenţia mereu trează, ei apără ceea ce au un exportator de marcă. depune eforturi stăruitoare lui ; se vor construi o nouă struit în ţara noastră.
cucerit după ani mulţi, prin lupte grele, de C.S. Hunedoara realizează a- pentru reducerea cheltuieli­ oţelărie electrică şi o fabrică e 1938 — a intrat în funcţiune noua oţe­
prigoană şi jertfe, şi nu acceptă ca nimic din proape jumătate din produc­ de oxigen, este în construc­ lărie Sicnicns-Martin (etapa 1, cu 3 cuploa­
ceea ce le aparţine să fie înstrăinat. Dar ţia totală de metal a ţării, lor de producţie şl materia­ ţie sediul unui centru de re de cile 200 tone).
munca aceasta onestă, abnegaţia şi curajul, în peste 30 000 de sorturi le, a consumurilor de ener­ calcul pentru care se pregă­ o 1955 — a intrat în producţie uzina
perseverenţa şi hotăricea, spiritul de vigilen­ tipodimensionale, 04 la sută gie electrică şi combustibil. tesc deja cadrele în şcoli de cocsoehimică, azi cele 4 baterii avînd o
ţă şi de echitate sînt la un loc atribute ale din metalul produs la Hu­ In ultimii 10 ani, cheltuieli­ specialitate din Cluj şi Ti­
conştiinţei socialiste, în ele rezidă eroismul, nedoara fiind reprezentat de le la 1 000 lei producţie mar­ mişoara.
eroismul cotidian din vremea noastră. oţeluri carbon de calitate,
— Uneori metalul ne mai pune probleme — slab aliate şi aliate. Numai
subliniază tovarăşul Gheorghe Şerban, secre­ în perioada scursă de la
tarul comitetului de partid de la bluming- Congresul al X-lea al parti­ Azi Hunedoara... Buchet di
semifabricate. Treburile nu merg întotdeauna dului, producţia de oţeluri
şi peste tot „şnur". Mai intervin avarii şi de­ inoxidabile şi oţeluri pentru
ranjamente în Afluxul tehnologic, care pertur- autocamioane şi autoturisme
bcază producţia. Oamenii intervin însă opor­ a crescut de peste 4 ori. In Oraşul mic, înghesuit, al struite în ultimii ani, în- Economiile laminatorilor
tun, cu curaj şi răspundere, remediindu-le 1973, de pildă, la Hunedoara anilor 1938—1944, mereu în­ tr-un ritm mediu de 1 000
rapid pentru ca metalul să-şi urmeze dru­ s-au produs peste 90 la sută negurat de praf şi fum (cum apartamente pe an, în noile Luminătorii de ia blumingul de 1 000—
mul spre beneficiari. Şi astea sînt, zic eu, din numărul mărcilor de îi caracte.riza deunăzi un şcoli, creşe, grădiniţe, spa­ 1 300 mm şi de la laminorul de 750 mm au
fapte de eroism cotidian, deşi oamenii le con­ oţel elaborate în ţară, por­ pensionar — muncitor o ţii comerciale, instituţii cul­ realizat în plus faţă de sarcinile de plan
sideră lucruri obişnuite. nind de la oţelurile de ma­ viaţă întreagă ia furnalele turale şi de sănătate. In la zi 15 000 tone dc laminate, au economi­
O probă elocventă de asemenea eroism să pînă la oţelurile înalt din combinatul siderurgic), Hunedoara a fost dat în fo­
cotidian : la furnalele de mare capacitate a aliate, refractare şi inoxida­ oraşul cu numai 7 000 de losinţă un spital modern, cu sit 500 000 kWh energie electrică, 400 tone
de metal, economiile la preţul de cost ci-
intervenit un deranjament. Aflat ca întot­ bile. In acest an numărul locuitori în anul 1948, a de­ 750 de paturi, dotat cu apa­ frindu-se la peste 500 000 lei. In aceeaşi
deauna pe platformă, în mijlocul oamenilor, lor a ajuns la 325. Aproape venit azi un centru urban ratură medicală modernă,
maistrul principal Nicolae Mărculescu şi-a a- 30 la sută din producţia de modern, cu o industrie pu­ încadrat cu personal bine perioadă — de ia începutul anului — co­
lectivul de la laminorul de 800 mm a dat
sumat riscul şi, deşi apa clocotindă l-a îm­ ternică, prosperă, cu oameni pregătit profesional. Oraşul peste plan mai mult de 3 000 tone de lami­
proşcat, a rezolvat rapid şi eficient situaţia oţeluri se realizează după gospodari, numărînd peste Hunedoara a devenit şi cen­ nate, a redus consumul de metal cu 1
critică. Cînd, în camera albă de spital, a fost standardele străine de largă 80 000 de locuitori. tru universitar, prin înfiin­
întrebat despre cazul care l-a adus o vreme circulaţie. Grija partidului şi statului ţarea, în urmă cu 4 ani, a kg/tonă, înregistrînd economii la preţul
dc cost de circa 800 000 lei.
acolo, Eroul Muncii Socialiste a răspuns calm, Combinatul siderurgic Hu­ nostru pentru asigurarea u- Institutului de subingineri,
cu nedisimulata-i modestie : „Să nu scrieţi nedoara se dezvoltă şi mo­ nor condiţii de trai tot mai care pregăteşte cadre de
despre treaba asta ; bine că au scăpat teferi dernizează continuu. Se per­ bune oamenilor muncii din specialitate pentru combi­ 24 milioane lei valută
oamenii ; bine că n-a stat producţia ; scrieţi nat, pentru întregul judeţ.
mai bine despre omenia medicilor de aici". fecţionează tehnologiile de' Hunedoara, ca din întreaga La dispoziţia locuitorilor C.S. Hunedoara şi-a realizat planul la
lucru în secţiile productive, ţară, se reflectă în cele export pe primul semestru al anului cu o
se introduce pe scară largă 17 000 de apartamente con- Hunedoarei stau mai multe
baze sportive, locuri de a- lună şi jumătate mai devreme, livrind su­
grement, săli de spectacole, plimentar pînă în prezent produse în va­
cluburi muncitoreşti, o casă loare de peste 21 milioane iei valută. La
de cultură unde formaţiile finele acestei luni se estimează înregistra­
rea unul volum de produse •tu export de
de artişti amatori din loca­ peste 24 milioane lei valută, aproape cit
Hunedoara. litate prezintă frecvent pro­ s-a obţinut în întreg anul 1973.
grame apreciate de specta­
Ilunedoara este unul din- ţii metalice. Şi lista ar pu­ . bază oportunitatea onorării Vedere spre tori.
tre cei mai mari producă- tea . continua mult. Metalul contractelor — de multe ori Oţel cu energie electrică
tori de metal din ţara noas- hunedorean se regăseşte in­ chiar devansarea lor —, pre­ combinatul si­ Oraşul creşte în timp şi
tră. Aproape . jumătate din tegral în corpul marii hidro­ cum şi calitatea produselor spaţiu, pe orizontală şi ver­ economisită
producţia de metal a intre- centrale de la Porţile de Fier, exportate, alît în structura derurgic. ticală, prin grija partidului,
gii ţări se produce in ma- în toate fabricile şi uzinele lor chimică, cit şi ca aspect prin munca oamenilor din Iniţiativa lansată la oţelăria electrică a
rea „cetate de foc" d pe ridicate în ultimii ani pe comercial. Aceasta a făcut frumoasa urbe de pe Cerna, combinatului — ca la fiecare cuptor să se
Cerna, în clocotul neîntre­ întreg cuprinsul ţării. In ca metalul hunedorean să unde în 1975 poluarea va fi elaboreze o şarjă pe lună cu energie elec-
rupt al muncii celor mai prezent, C.S. Hunedoara li­ fie tot mai mult solicitat pe delinitiv învinsă.
mult de 19 000 de siderur- vrează economiei naţionale piaţa externă, să nu înre­
gişti. în mod curent mai mult de gistrăm refuzuri sau recla­
— Destinaţia metalului hu­ 3(3 000 de sorturi tipodimen­ maţii, din partea beneficia­
nedorean este foarte clară sionale de laminate. rilor noştri de peste hotare,
— afirmă economistul Mir- — Dar, Hunedoara şi ex­ să obţinem importante eco­
cea Ostaficiu, şeful serviciu­ portă o mare cantitate de nomii.
lui desfacere r Republica So­ metal — adaugă economis­ Metalul hunedorean are,
cialistă România. Aproape tul principal Ion Ionescu, de aşadar, o reputată carte de
că nu există unitate econo­ la serviciul 'imporl-export. vizită, nu numai in ţară,
mică în ţară, care lucrează Oţelurile hunedorene sînt dar şi peste hotare. Cereri­
cu metal, să nu folosească cunoscute şi apreciate in­ le mereu mai multe de me­
metalul hunedorean. tr-un număr de 35 de ţări tal ce sosesc pe adresa C.S.
C.S. Hunedoara este fur­ ale lumii, între care aş a- Hunedoara din întreaga ţa­
nizorul principal pentru minti s U.R.S.S., R.D. Ger­ ră şi clin multe alte state
mari fabrici şi uzine, cum mană, R.P. Bulgaria, R.P. ale lumii, scrisorile de mul­
sînt uzinele „23 August" şi Polonă, R.S. Cehoslovacă, ţumire şi apreciere trimise
„Republica" Bucureşti, „I Finlanda, Suedia, Austria, pentru onorarea optimă a
Mai" Ploieşti, „Progresul" Turcia, Israel, Columbia, contractelor şi pentru cali­
S Brăila, pentru fabricile de Brazilia, Liban, Maroc, Iran. tatea înaltă a produselor
S rulmenţi din Braşov şi Bîr- In ultimii ani, volumul şi e- sînt atuuri principale ale
lad, pentru uzinele construc­
ficienţa exportului au cres­
talentului, priceperii, hărni­
\ toare do vagoane, tractoare, cut simţitor, cursul de reve­ ciei şi corectitudinii acestui
\ autocamioane, autoturisme, de nire situîndu-se la 3—3 50/leu puternic colectiv de muncă,
v
utilaj
şi
minier,
petrolier
valută. Avem relaţii foarte
care este Combinatul side­
\ pentru şantierele navale şl bune cu toate ţările impor­ rurgic Hunedoara — aflat
întreprinderile de construc­
S tatoare, relaţii care au la la 90 de ani de existenţă.
i
hz