Page 2 - Drumul_socialismului_1974_06

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 011 @ MARŢI 4 IUNIE 1974

Pe şantierele din litef, Brad a Chiscădagi

TREABA , n»r, nsiurni bămIi Colectivităţile de muncă hunedorene îşi conjugă la unison pre­
ocupările şi eforturile pentru realizarea ritmică şi de calitate a
P™ (Urmare din pag. 1) final la cîteva consideraţii nu fă­ Vîrtei i „în 21 mai a.c., cînd am sarcinilor de plan la toţi indicatorii. Pe ansamblul producţiei in­
ră importanţă. Din cauza defec­ vrut să pornesc grupul electric dustriale, rezultatele obţinute de la începutul anului sînt pozitive,
La şantierul din Brad aspecte­ ţiunilor dese ale utilajelor rit­ de sudură, am constatat dispari­ o seama de întreprinderi realizind impresionante depăşiri de plan.
le semnalate, nu demult, de zia­ mul lucrărilor de construcţii este ţia unui releu şi a 70 litri de mo­ Totuşi, în unele unităţi se înregistrează restanţe la unele produse,
rul nostru şi-au găsit în bună destul de lent — motiv pentru torină". ia unele sortimente, ceea ce grevează asupra realizărilor genera­
măsură rezolvarea. Planul pe 5 care şi montajul se desfăşoară a- După opinia noastră, în aceste le, asupra eficienţei economice.
luni se prezintă depăşit, blocul nevoios. De ce numărul defecţiu­ aşa-zise lucruri mărunte trebu­ Pentru a veni in sprijinul acestor întreprinderi, pentru mobili­
nr. 6 cu 60 apartamente este în nilor este mare ? Pentru că şi ie căutate adevăratele cauze ca­
finisaj şi are şansa să fie predat condiţiile şi modul în care ă- re duc la un ritm încă nesatisfă­ zarea energică a colectivelor de muncă la îndeplinirea şi depăşi­
cu 5tG zile mai devreme. Echipe­ cestea se exploatează sînt sub ori­ cător de lucru pe marele şantier. rea sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate în întrecerea so­
le zidarilor Emil Unguraş şi Şte­ ce critică. Nu tu rampă de spă­ Secretarul comitetului de partid, cialistă in acest an jubiliar, REDACŢIA ZIARULUI „DRUMUL SOCIA­
fan Cazacu, a fierar-betonistului lare şi gresare, nu tu cadre ca­ Ioan Grama, ne dă dreptate, dar LISMULUI" REPUNE IN FUNCŢIUNE „METRONOMUL PRODUC­
Nicolae Găianu, instalatorului lificate, nu tu ordine şi discipli­ specifică că, atîta vreme cît trus­ ŢIEI" PE CARE IL VA DEPLASA PERIODIC IN UNITĂŢILE CU RES­
Ioan Nan, mozaicarului Constan­ nă ! In schimb, aproape toţi con­ tul din Timişoara nu va lua mă­ TANŢE LA PRODUCŢIE.
tin Vlăduţ/ale altor destoinici şefi ducătorii auto şi mecanicii de u- suri energice,' lucrurile nu prezin­
de echipă depun vizibile eforturi tilaje ni se plîng ca şi Viorel tă şansă de îndreptare. De bună seamă, cauzele nerealizărilor sînt atit de natură
în marea bătălie cu timpul pen­ obiectivă, ât şi subiectivă. Tocmai de aceea, as'*ri vizăm unită­
tru devansarea termenelor de e- ţile care au acumulat restanţe pe luna mai şi i__ la începutul
ixecuţie. Rămîn totuşi nerezolvate anului — indiferent de cauzele care le-au generat — si AŞTEP­
două aspecte î Blocul de garso­ TĂM RĂSPUNSURI GRABNICE PENTRU A FACE CUNOSCUTE CI­
niere destinat constructorilor, de­ TITORILOR NOŞTRI MASURILE LUATE PENTRU REMEDIEREA NE­
şi terminat de multă vreme, n-a AJUNSURILOR.
fost dat în folosinţă din cauza în­
cetinelii cu care T.C. Deva pro­ • Minusuri considerabile a acumulat pe luna mai I.F.E.T.
cură... cazarmamentul. Pe de al­ DEVA: 952 MC DE LEMN PENTRU CELULOZĂ si 4 114 MC DE
tă parte, cooperativa „Moţul" n-a BUŞTENI.
deschis finanţarea pentru viitoa- • în aceeaşi perioadă, I.M.C. DEVA a înregistrat o nereali-
rea-i bază de producţie. Lucra­ zare a sarcinilor de plan de 58 000 BUC. CĂRĂMIZI SI BLOCURI
rea costă aproape un milion de CERAMICE.
lei şi din această cauză şantie­ • I.V. CALAN — de 159 TONE DE MAŞINI Şl UTILAJ pentru
rul trebuie să se concentreze la
alte lucrgri pentru „acoperirea" industria metalurgică.
planului. « I.U.M. PETROŞANI — 4 TONE DE MAŞINI Şl UTILAJ pen­
încetineală în execuţie întîl- tru lucrări miniere, care RIDICĂ MINUSUL DE LA ÎNCEPUTUL A-
neşti şi pe Şantierul fabricii de NULUI LA 506 TONE.
ciment de la Chişcădaga. Stocul I.C. ORĂŞTIE, I.A.S. SIMERIA SI I.A.S. MINTIA PREZINTĂ NE-
de utilaje de la începutul lunii REALIZĂRI LA PRODUCŢIA GLOBALĂ, IAR I.C. ORĂŞTIE, „VIDRA"
mai, de peste 74 milioane lei, ORĂŞTIE Şl I.M.M.R. SIMERIA AU RESTANTE LA REALIZAREA IN­
nu s-a diminuat, ba, dimpotrivă, DICATORULUI DE PRODUCTIVITATE A MUNCII.
Falmca de ciment şi var de la Chişcădaga prinde contur cu fiecare
are tendinţă de creştere. Cău- zi sub braţele puternice ale macaralelor. La lucrările de montaj intîr- în zilele următoare vom deplasa „Metronomul producţiei" in
tînd explicaţiile, parcurgem o fi­ zierile însă persistă. unele din aceste unităţi. Sîntem pe recepţie şi gata să inter­
lieră sinuoasă, dar ajungem în venim.

Creşterea productivităţii munci La i.e.c. Mintia Mai multă, energie

(Urmare din pag. 1) productive, pentru realizarea şl
depăşirea sarcinilor de plan,
al creşterii productivităţii mun­ pentru asigurarea unei sporiri electrică cu combustibil solid
cii, domenii în care există încă continue a eficienţei economice.
rezerve nevalorificate fn mare Comitetele oamenilor muncii — Paralel cu ampla acţiune Pentru asigurarea unei funcţio­
parte dintre întreprinderile din şi comitetele sindicatelor, sub de economisire a resurselor e- nări continue a morilor de căr­ re, oamenii ciştigă mai Vi ine.
Nu se poate extinde acest
—
judeţul nostru. Un element cu directa îndrumare a comitetelor nergetice şi de Întocmire a bi­ bune am organizat activitatea sistem de retribuţie şi Ia. alte
mare pondere în acţiunea de de partid, trebuie să acţioneze lanţurilor energetice, în între­ de reparaţii a acestor agregate ateliere şi formaţii de lucru ?
creştere a productivităţii îl con­ cu maximă responsabilitate asu­ prinderea electroceritrale Min­ pe două schimburi, urmărind în
stituie organizarea ştiinţifică a pra tuturor pîrghiilor care con­ tia — ne spunea ing. Tiberiu acelaşi timp ca ele să întruneas­ — Se poate. Facem încercări
producţiei şi a muncii. Trebuie cură Ia creşterea productivităţii Erşek, şeful biroului de urmă­ că o calitate ireproşabilă. Iar să-l introducem şi la atelierul
mecanic în scurt timp, eu ten­
să spunem însă că nu în toate muncii — acest factor ae prim rirea producţiei — se depun e- dinţa ca în acest an să avem
unităţile economice i se acordă ordin al progresului economic forturi susţinute pentru produ­
atenţia cuvenită, deşi este un şi social al ţării, în drumul ei cerea unei cantităţi cit mai cuprins în acord global» 85 la
sută din personalul secţiei. Aş
domeniu cu imense posibilităţi impetuos spre dezvoltarea mul­ mari de energie electrică pe Tribuna eficienţei mai sublinia faptul că în acest
pentru perfecţionarea activităţii tilaterală. baza combustibilului solid, eco­ an blindajele de la mori se
nomisind astfel alţi combusti­ confecţionează în atelierul nos­
bili. tru mecanic, nu le mai primim
.Tot satul la ceastă privinţă — releva ing. în sprijinul acestei acţiuni — de la Energoreparaţii Bucureşti,
— Avem sarcini precise în a-
de reparaţii prompte şi de cea
Tiberiu Anţilă, şeful secţiei zo­ mai bună calitate a morilor de eliminînd complet la acest reper
efortul
al
financiar
întreprin­
nale de reparaţii a I.E.C. Min­
INTRETBEREA CULTURILOR! cărbune — la atelierul de re­ derii, avînd întotdeauna eînd ne
tia. Faţă de anul trecut, în pri­
paraţii cazane — formaţia agre­
mele cinci luni ale acestui an gate rotative —, precum şi la trebuie blindajele necesare.
âm redus cu 3,4 la sută consu­ secţia turbine — formaţia de Eforturile întregului eolectiv
La Conferinţa pe ţară a cadre­ Cristoiu. Pentru ca economia na­ mul de gaze, folosind în canti­ reparaţii hidro —, a fost in­ de la I.E.C. Mintia sînt orien­
lor de conducere din agricultu­ ţională să nu fie însă lipsită de tăţi sporite cărbunele din Va­ trodus sistemul de remunerare tate prioritar spre producerea
ră s-a subliniat necesitatea ca produse agroalimentare, s-au lea Jiului. a muncii în acord global, care unei cantităţi mai mari) de e-
toţi locuitorii satelor,—de la pre­ luat măsuri ca şi terenurile re­ — Asta presupune o aprovi­ dă rezultate foarte bune. S-au nergie electrică pe baza com­
şedintele cooperativei pină la ul­ partizate cooperatorilor amintiţi zionare ritmică' şi în cantităţi redus perioadele de reparaţii, bustibilului solid, spre economi­
timul cooperator, să participe la să fie lucrate. corespunzătoare cu cărbune. orele suplimentare, timpii ne­ sirea sub toate formele a re­
muncă pentru executarea la timp In săptămîna trecută, pe ogoa­ — Intr-adevăr, şi vreau să surselor energetice, spre asigu­
a lucrărilor agricole. La C.A.P. rele cooperatorilor din Rapoltu spun că minerii au înţeles ne­ productivi, calitatea reparaţiilor rarea unei eficienţe sporite a
Batiz acest deziderat Îşi găseşte Mare au fost prezenţi zilnic la voile noastre şi, prin munca s-a îmbunătăţit considerabil, a- întreprinderii.
materializare în fapte. Preşedin­ lucru peste 250 cooperatori. Frun­ lor, avem cărbunele necesar. gregatele sînt mereu in deplină
tele unităţii, Liviu Musolini, îm­ taşi la întreţinerea culturilor sînt Au fost luate şi alte măsuri. stare şi siguranţă de exploata­ DUMITRU GHEONEA
preună cu brigadierii Sofia Lu- Sofia Jurj, Ana Mărunţ, Sofia
pu şi Vionela Stăncioi, oferă e- Lobonţ, Maria Costea — să-i ■ a-
xemple demne de urmat. Coope­ mintim doar pe cîţiva. Am Văzut
ratorii au terminat prima pra- însă şi culturi realmente sufoca­
şilă la cartofi şi sfeclă. Acum e- te de buruieni pentru câ Lia Voi- „Cel mai bun
forturile sînt concentrate la în­ ca, Sabin Gligor, Dumitru Lup,
treţinerea porumbului. Victoria Dat, Victoria Tudor şi
Niculiţă Magda aşteaptă invitaţii fasonator mecanic" j
O participare masivă la lucră­
rile de întreţinere a culturilor speciale şi repetate să iasă la Cînd se vor recupera minusurile
forestier
parchetul
Ia
ae
la
exist* şi la cooperativele agrico­ muncă. La fel procedează Ştefan Lunca Cernii (Valea Jiului) s-a : :
le din Bretea Română, Bretea Kociş, Alexandru Budoi, Iozefi- desfăşurat faza pe I.F.E.T. Deva i
Streiului, Strei-Săcel, Vîleele şi na Pîrvu şi Visalon Cîzu de la : a concursului anual „Cel mai j la producţia de lapte marfă?
altele — ne-a precizat inginerul C.A.P. Hărâu. Este bine că ase­ 3 hun fasonator mecanic". Au parti- \
şef al consiliului intercoopera- menea oameni, care nu conside­ l cipat 1* concurenţi din întregul s
tist Călan, Ioan Borza. Acordul ră munca în C.A.P. ca pe o^ ches­ judeţ. Primele trei locuri au § In lunile martie şi aprilie a.c., din posturile fixe de la ferma
global işi spune hotărîtor cuvîn- tiune de o onoare şi înaltă răs­ fost ocupate, în ordine, de Ion s din Călan a I.A.S. Haţeg şi fermele zootehnice ale C.A.P. Romos
SJS.L.
tul, culturile fiind întreţinute i- pundere patriotică sînt puţini la Baiţer, U.F.E.T. Hunedoara, Luca 3 I şi Vaidei, reporterul nostru a transmis relatări despre situaţia li­
Ion
Petroşani,
Popa,
reproşabil. La cartofi, în prezent, număr — spunea primarul co­ Neamţu, S.E.L. Baia de Criş. El 3 vrării laptelui la fondul de stat şi cauzele care au influenţat ne­
se execută praşila a doua. munei Hărău, Titus Marinoiu. Cu vor reprezenta I.F.E.T. Deva ia • gativ realizările. Cum se prezintă situaţia în unităţile respective, la
In contrast cu exemplele a- ajutoarele primite, asigurăm că faza de zonă, ce va avea loc iu- : sfîrşitul lunii mai? I.A.S. Haţeg, în ciuda asigurărilor date, conti­
mintite, la C.A.P. Băcia, Tîmpa, nu vom avea cazuri de compro­ j na aceasta la Sebeş. j nua să înregistreze o restanţă de peste 1 000 hl. In luna trecută,
Rapoltu Mare şi Hărău sînt u- mitere a culturilor. minusul faţă de planul perioadei a fost de peste 10 000 I.
nii cooperatori care, ignorînd o- Cooperativele agricole din Romos şi Vaidei se prezintă, de a-
bligaţiile elementare ce le re­
vin, au lăsat să se compromită semenea, cu ncrealizări la fondul de stat de peste 20 000 şi, res­
culturile de pe loturile reparti­ pectiv, 3 000 1 lapte.
Situaţia amintită este inexplicabilă daca se ţine seama de fap­
zate. Prin grija organelor locale tul că acum există create condiţii pentru a asigura o bună Itranire
de partid şi de stat, cu sprijinul a animalelor cu furaje masă verde. Rămînerile în urmă se dalo-
unor salariaţi şi al elevilor, s-a
intervenit operativ pentru a sal­ resc deficienţelor de ordin organizatoric şi insuficientei preocu­
pări a conducerilor fermelor zootehnice respective pentru a fruc­
va situaţia. Avem unii coopera­ tifica deplin potenţialul productiv al animalelor. URMĂRIND IN
tori ca Maria Danciu, Kis Elvira, CONTINUARE MODUL CUM SE ÎNDEPLINESC INDICATORII
Rozalia Mircea, Lia Unguraş şi DE PLAN, IN CURSUL ACESTEI LUNI VOM FACE CUNOSCUTA
Elisabeta Cancelar care aşteaptă CITITORILOR ZIARULUI NOSTRU OPINIA I'ACTORILOR VI­
ca alţii să muncească pentru ei
la cîmp — ne spunea preşedinta ZAT! IN LEGĂTURĂ CU SITUAŢIA RESTANŢELOR ŞI MASU­
C.A.P. Băcia, Hortensia Hălălaie. RILE ÎNTREPRINSE IN SCOPUL RECUPERĂRII LOR. _
Continuînd acţiunea, REPORTERUL NOSTRU IN I OST I'IX
Deşi au calitatea de membri co­ VA FI PREZENT, DE ASEMENEA, LA FERMELE ZOOTEHNI­
operatori, aşteaptă oare ca altci­
neva să le asigure produsele agri­ CE ALE C.A.P. BERIU, MARTINEŞTI ŞI JELEDINŢI, DIN CA­
ORĂŞTIE,
CONSILIULUI
INTERCOOPERATIST
DRUL
CARE,
cole de care au nevoie ? întreba­ FINA LA ACEASTA DATA, AU ACUMULAT APRECIABILE MI­
rea este valabilă şi pentru Ion NUSURI LA PRODUCŢIA DE LAPTE MARFA. întrebarea : Cînd
i Faur, Ion Magda, Ion Biscărean,
i Vasile Dragomir, Ilie Avrămescu, se vor recupera minusurile privind livrarea laptelui la fondul de
stat? — rămîne deci de acută actualitate pentru consiliile popu­
j Petru Buciuman, Gheorghe Gre- lare comunale, conducerile unităţilor agricole, cadrele tehnice ve­
| cu şi Ion Suciu din Tîmpa. Con- terinare, şefii fermelor şi toţi lucrătorii din cadrul fermelor zo­
i form prevederilor legii, le vom otehnice.. Răspunsul aşteptat trebuie să fie dat, fireşte, prin fapte,
! aplica amenzi celor care nu în­ Mecanizatorul Pavel Vinerean, împreună cu ţăranii Cooperatori, Iu-
ţeleg să-şl îndeplinească îndato­ erează la plantarea mecanizată a ardeiului la ferma legumicolă a C.A.P. respectiv prin onorarea exemplară a obligaţiilor contractuale. N. TÎRCOB
ririle ce le revin — afirma pri­ Bimeria. Foto : V. ONOIU
marul cooţunei găcia, Traian IJtUUUUOAUU» UMAUU>M»