Page 20 - Drumul_socialismului_1974_06

» Nr. 6013 • MARJi 18 IUNIE 1974

C, şef Ue TIBERIU PAS CU, maistru NI ŢA DOBRE, şef de schimb, IL.IE VISIRIN, manevrant prin­ FLORIAN GIURC'A : maistru TEODOR BULGAKU, impietat
csificare, uzi- principal la O.S.M. I : Sînt hu- laminorul de 800 mm : Dacă stau cipal, bluming „1000“ : Misiunea principal la oţelăria electrică. de mişcare, uzina nr. 1 C.F.U. :
Vcum 19 ani, nedorean get-beget. Am 20 de să mă gîndesc cum lucram şi mea este să laminez lingourile Cred că era prin aprilie 1949 In întreaga mea activitate de 21
lucrez nici, ani de maistorie aici, la O.S.M. cit lucram acum 20 de ani, cînd venite de la oţelăril. De 16 ani cînd am venit la Hunedoara. de ani aici, la C.F.U., în aceeaşi
neau oamenii I, dar n-o să pot bate recordul am venit aici, la laminorul de fac acest lucru şi numai aici. la Apoi în aprilie 1952 am absolvit staţie (nr. 3) şi in aceeaşi tură
negătiţi, eon- lui tata, care a lucrat 42 de ani 890 mm, saltul este spectaculos. postul de comandă nr. 2 al blu- „profesionala", intr-un aprilie n-am avut nici un eveniment de
.. Azi uzina în C.S. Hunedoara. Semnificativ Azi e sărbătoare cînd laminăm mingului de 1800 mm. O mică ne­ am fost promovat şef de echipă cale, nici o altă problemă, 18
o adevărată în aceşti ani ? Reprofilarea ote- oţel moale, în cea mai mare atenţie şi avaria e gata : dete­ şi tot intr-o zi de aprilie am ani la rînd am fost secretar de
ernă, eu pa- lăriei, perfecţionarea tehnologi­ parte laminăm oţel calmat şi riorezi agregate, risipeşti metal fost numit maistru principal la partid, lună de lună evidenţiat
troduce anual ilor de elaborare, diversificarea aliat. Iar oamenii... Sînt mai preţios, strangulezi iprodueţla. oţelăria electrică. Oţel Inoxida­ în întrecere, mi-a plăcut întot­
e cocs. Mun- mărcilor de oţel, sporirea cali­ pregătiţi, mai harnici, mai ini­ De aceea, deviza mea a fost şi bil nu facem însă numai In a- deauna să-mi fac datoria. Cred
iiceperc, cu tăţii lui. Viaţa mea, a familiei moşi. Au crescut odată cu sec­ rămîne : atenţie, disciplină, co­
urnea noastră mele, a celor doi copii, este bu­ ţia, cu combinatul, cu Hune­ rectitudine. E strict necesară Jn prilie, cl aproape zilnic de prin că am reuşit. Dar nu-i motiv de
metal. nă, demnă, prosperă. doara. muncă, în viaţă. 1972 încoace. automulţumire...
A ANIVERSĂRILOR Oamenii care lucrează de mai mult timp

sau de mai puţin In combinat ău multe de
povestit despre munca şi viaţa ior, despre
evoluţia cetăţii de metal, despre jerbele de
flăcări ce le-au luminat drumul spre împli­
niri.
— Condiţiile de muncă de acum 20—30 de
ie am „Şi noi dăm ţării metaf maistrul principal Arcadie Schwartz, secre­
ani nu se compară cu cele de azi — spune
tarul comitetului de partid pe secţia I furna­
le. încărcarea furnalelor se efectua cu căru­
capacitate loială de 1 milion tone de cocs De 90 de ani încoace, de ani, deşi existenţa meşteşu­ aniversări a Eliberării pa­ cioarele, apoi cu corfele şi mai tîrziu pe ben­
pe an. cînd funcţionează primul fur­ gului fierului este atestată triei ne vom suplimenta an­ zile de cauciuc. Evoluţia furnalisticii în cei
a 1972 — s-a elaborat prima şarjă la nal la Hunedoara, minerii documentar aici numai din gajamentul. 28 de ani, de cînd lucrez eu în C.S.II., adus de ta­
furnalul nr. 9 de 1 000 mc. din Poiana Ruscăi se ală­ anul 1754. — Rezultate bune rapor­ tăl meu, şi el furnalist o viaţă, a urcat me­
*r. 5965 — oţelul Martin sc realizează pen­ tură permanent, cu egală Ca toate ramurile indus­ tează de la începutul anu­ reu în timp şl azi perfecţionarea este tot mai
tru prima dată prin insuflarca oxigenului dăruire şi abnegaţie side- triei româneşti, în ultimii lui şi mina Teliuc — com­ vizibilă în fluxul elaborării fontei, în munca
în procesul de elaborare. rurgiştilor, în activitatea co­ ani s-a dezvoltat considera­ pletă tovarăşul Culcea Cos- oamenilor. Iar în paralel cu furnalele, cu
ma, secretarul comitetului de
bil şi mineritul. Numai mi­
8> 1950—1972 — valoarea mijloacelor fixe mună de a da ţării metal. na Ghelar, de pildă, va ex­ partid al minei ! aproape combinatul, au crescut oamenii, şi-au călit
a crescut de peste 21 de ori. Mereu mai mult, mereu pregătirea, spiritul de dăruire şi de responsa­
mai bun, mereu mai ieftin. trage în acest an jubiliar un 1 000 tone da işsfc realizat
e, J973 — cheltuielile pentru protecţia Cu atît mai mult îşi conjugă milion tone de minereu de peste sarcinile de plan. In bilitate la înalta temperatură a muncii, sub
muncii au fost dc 60 milioane lei, faţă de eforturile minerii şi siderur- fier — cea mai mare pro­ fruntea întrecerii se situea­ flamura călăuzitoare a partidului comunişti­
lor.
327 000 lei in 1918. giştii în acest an al celei de ducţie din istoria sa. ză brigăzile conduse de
e 1950—1973 — indicii de utilizare a fur­ a XXX-a aniversări a Eli­ — Avem toate posibilităţi­ loan M. Popa, Emilian Bă­
nalelor au crescut de 2,3 ori, a cuptoare­ berării patriei şi al Con­ le să ne realizăm sarcinile lan, Alexandru Pop, Gheor­
lor Martin de 2,7 ori. gresului al Xl-lea al parti­ de plan şi angajamentele a- ghe îacob, loan Z. Pop, Au­
® 1950—1971 — producţia de fontă a cres- dului, hotărîţi să-şi aducă sumate in întrecerea socia­ rel Marincaş, loan Maican,
Tut de 15 ori, cea dc oţel dc 20 de ori, cea partea de contribuţie la în­ listă — releva tovarăşul Ca- Vasile Carp, Mircea Cosma, M Ă R T U R I I
de laminate de 31 de ori. deplinirea cincinalului înain­ rol Alic, secretarul comite­ Vasile Platon. Mai avem
te de termen. Cu atît mai tului de partid pe exploata­ însă de lucru la calitate, la
mult conlucrează ei in aces­ re. Toţi minerii noştri, în conţinutul de fier în mine­
te zile, în care siderur­ frunte cu brigadierii Con­ reu.
gia hunedoreană sărbătoreş­ stantin Trifan, Teodor Blaga, La rîndul lor, preparatorii
te 220 de ani de atestare Nistor Dodu, Gheorghe Bra- ţin pasul cu minerii. Cu — Ştiu cum arăta uzina noastră cocsochi-
Dumitru
şoveanu,
Pînzaru
realizări tul siderurgic de pe malul — ca să-i numesc doar pe toate greutăţile intîmpinate mică acum 15 ani, am văzut uzine cocsochi-
documentară, iar combina­
In ultima vreme, preparato­
mice şi în alte ţări, şi vreau să spun că do­
meseriaşii
dintre
cîţiva
Cernei împlineşte 90 de ani
de existenţă. noştri cei mai destoinici — rii au depus eforturi susţi­ tarea actuală a bateriilor noastre este de înal­
nute pentru buna funcţio­
tă tehnicitate — apreciază inginerul Cornel
trică economisilă — se materializează în In discuţii repetate cu sînt hotărîţi să muncească nare a instalaţiilor şi agre­ Gherghel, şeful secţiei cocsificare. Azi bate­
succese de prestigiu. Din cele 5 500 tone mineri de la Ghelar şi Te- în aşa fel îneît să dăm si- gatelor, înregistrînd rezul­ riile nr. 1 şi 3 sînt echipate cu instalaţii de
de oţel elaborat suplimentar de la începu­ liuc, referitoare la munca derurgiştilor metal mai mult tate deosebite. Numai în a- încărcare fără fum, gazele ce se emanau la
tul anului (angajamentul anual îmbunătă­ şi viaţa lor, afirmau cu şi mai bun. ceastă lună ei au realizat încărcare sînt captate aproape integral şi fo­
ţit este • de 0 000 tone), aproape 3 000 tone mîndrie şi justeţe : „Şi noi Pînă acum, de la începu­ peste sarcinile de plan cca. losite în procesul realizării unor produse chi­
au fost obţinute cu energie electrică eco­ dăm ţării metal". Este me­ tul anului, am extras supli­ 1 300 tone de concentrat de mice. Efectul economic este de aproape 100 000
nomisită. talul ascuns de erele geolo­ mentar mai mult de 2 200 minereu, a cărui calitate de­ lei anual, sănătatea oamenilor nu mai este
gice in adîncurile pămîntu- tone de metal, depăşind an­ păşeşte procentajul prevă­ ameninţată. Alte perfecţionări aduse fluxului
„Săptămîna hărniciei" lui, metal pe care minerii gajamentul anual de 2 000 de zut. tehnologic de preparare a cocsului permit îm­
din Poiana Ruscăi îl caută tone. In cinstea Zilei mine­ Şi ei — minerii şi prepa­ bunătăţirea calităţii acestuia, reducerea con­
între 3—9 iunie a.c., în combinatul side­ şi îl aduc la ziuă de sute de rului şi a celei de a XXX-a ratorii — dau ţării metal. sumului de materii prime şi resurse energe­
rurgic s-a desfăşurat „Săptămîna hărni­ tice. Or, despre aşa ceva nu era vorba acum
ciei", acţiune care a angrenat la lucrări 10—15 ani.
gospodăreşti mai mult de 3 500 de tineri. — Acum 15 ani, cînd am intrat eu să lucrez
Ei au prestat peste 15 000 ore de muncă la oţelăria electrică, nu ne gîndeam decît să
patriotică la stadion, la sala de expoziţii, Constructorii menţinem agregatele în funcţiune, să nu fa­
în incinta combinatului, au colectat 250 cem accidente — relevă prim-topitorul Silviu
tone de fier vechi şi 700 leg hîrlie. S-au Negru, de la cuptorul de 50 tone. Era greu.
evidenţiat tinerii din organizaţiile U.T.C. ...Partidul chemase la — cu toate ne luptam. Eram Vaier Mănescu, Constantin Lucram din lopată. Era atîta fum şi gaze că
de la O.S.M. II, furnale II, construcţii me­ muncă pentru reconstrucţia însă tineri şi entuziaşti. Bi- Achim, Ecaterina Anton, Va­ abia respirai. Azi e o plăcere să lucrezi la
talice, noua fabrică de aglomerare. ţării după război. La Hu­ ruiam încet dar sigur toate sile Cerea, Lucreţia Dinu, oţelăria electrică. Condiţiile de muncă sinţ
nedoara veniseră tineri din greutăţile. Oraşul creştea Marin Sonel, Cornel Cova- în continuă îmbunătăţire. Urmează să se mon­
teze
captarea
electrofiltre
pentru
pulberilor
Angajameniu! aglomera Coriştilor toată ţara. Nu ne cunoş­ sub ochii noştri, din truda liov. Toţi lucrează acum la şi la cuptoarele electrice. Tehnologiile de ela­
team între noi, dar ne în­ noastră. La lumina zilei t.C.S. Hunedoara. Ei şi mulţi borare s-au perfecţionat, dispunem de o ma­
Colectivul fabricii de aglomerare nr. 2 a ţelegeam din priviri că tre­ munceam pe şantier, iar sea­ alţii ca ei au durat cu en­ şină de şarjare modernă. Azi ne gîndim cum
realizat de la începutul anului o produc­ buie să muncim din răspu­ ra, la lumina lămpii, învă­ tuziasmul tinereţii, acum să îmbunătăţim continuu calitatea oţelului,
ţie suplimentară de aglomerat feros de a- teri, să punem temeliile a- ţam. Au început construcţii mai bine de două decenii, cum să reducem consumul de feroaliaje şi de
case, drumuri, obiective so-
proape 40 000 tone, depăşind cu aproape cestui oraş, în care pulsau masive în combinatul side­ cial-culturale şi industriale energie electrică, cum să creştem eficienţa
9 000 tone angajamentul anual. în recenta anemic flăcările metalului. rurgic. Am trecut pe şantie­ în oraşul Hunedoara. Ei şi metalului produs. Sînt preocupări ale anului
plenară a comitetului de partid pe sec­ Şi ţara avea nevoie de me­ rele de acolo şi am înălţat 90 de funcţionare a C.S. Hunedoara.
tal. Primele noastre unelte de-a lungul anilor, alături mulţi alţii ca ei au con­
ţie, aglomeratoriştii de la „2“ şi-au supli- de siderurgişti, mari obiec­ struit Hunedoara. Ei nu dau Manevrantul principal Ludovic Andrica, de
menUît angajamentul cu încă 40 000 tone. de muncă au fost tîrnăcopul, tive industriale, care au pla­ ţării metal, ca siderurgiştii la blumingul de 1300 mm, mărturiseşte întîi
hîrleţul şi lopata, iar pri­ că îi place foarte mult meseria, lucru pe ca-
în fruntea întrecerii socialiste se află bri­ sat C.S. Hunedoara pe pri­ sau ca minerii, ei definesc
gada condusă de inginerul Constantin Ho- mul cîntec învăţat — Inter­ mul loc în competiţia me­ construcţiile şi instalaţiile re-1 consideră determinant al succeselor în
hai. naţionala. Praf şi fum, noroi talului românesc. Noi, cei industriale unde se plămă­ muncă, al împlinirilor.
şi frig, foame şi osteneală de acum 20—25 de ani, am deşte metalul hunedorean, — în 1959 m-am angajat la blumingul de
pus primele cărămizi şi ce­ ei — constructorii şi monto- 1000 mm. Laminam cam 70 lingouri pe zi. Am
le mai durabile la zidirea rii — tămăduiesc de rele a- trecut apoi la blumingul de „1300“. Era greu
oraşului de azi, a combina­ gregatele siderurgice uriaşe şi aici, dar timpul şi-a lăsat puternic ampren­
tului siderurgic de azi... pentru ca fluviul de metal ta mecanizării, ca pretutindeni în combinat,
şi la laminoare. Azi laminez cîte 320—340 lin­
Foştii brigadieri ai anilor fierbinte să nu-şi înceteze gouri într-un schimb. Recordul a fost de 412
în
clipă
curgerea
’50—’54 sînt azi oameni de nici o economiei noastre lingouri.
marea
bază la locurile lor de naţionale. în combinatul hunedorean lucrează , multe
muncă, deşi au tîmplele al­ La aniversarea a 220 de familii, se continuă tradiţii de familie, se pre­
bite de scurgerea ireversibi­ ani ,de atestare documenta­ dă ştafeta muncii din generaţie în generaţie.
lă a timpului. Ei au rămas ră a siderurgiei hunedorene Aşa sînt şi soţii Pocola.
pe meterezele construcţiei şi 90 de ani de la punerea — Sînt mîndru că activitatea mea la C.S.
socialiste, ducînd prin vre­
în funcţiune a primului fur­ Hunedoara măsoară aproape o treime din e-
me ecoul „Hei rup“-ului, a- nal la Hunedoara, construc­ xislenţa combinatului siderurgic — spune in­
mintirea pasionantelor dis­ torii trăiesc alături dc side­ ginerul Gavriiă Pocola, şeful secţiei^ reparaţii
pute pentru steguleţul roşu rurgişti momentul sărbăto­ siderurgice. Am intrat prima, oară în combi­
de fruntaş, imaginea unui rii, aşa cum sînt alături de nat la 10 iulie 1945, ca ziler. între 1949—1952
oraş ce se zbătea să iasă ei de mulţi ani, în muncă, am urmat şcoala profesională. Apoi munca,
la lumină, să lepede haina în viaţă, în întreaga activi­ învăţătură, studenţie şi în 1936 — inginer sta­
ponosită pe care i-o arun­ tate. giar. Atunci s-a angajat în .combinat şi soţia
mea. Am întîmpinat multe greutăţi, am trecut
case regimul burghez, să se prin multe locuri de muncă. De fapt, eu cred
înscrie în marşul industria­ că fiecare muncitor al combinatului poarta în
lizării şi construcţiei socia­ Reportaje realizate de biografia lui un roman. 20 000 de romane sînt
liste. Aceşti pionieri ai Hu­ DUMITRU GHEONEA în această citadelă de metal.
nedoarei se numesc loan Fotografii de V. ONOiU
lacobescu, Toma Brăgău,