Page 21 - Drumul_socialismului_1974_06
P. 21
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 6 013 ® MARŢI 18 IUNIE 1974
S Acţiuni energice pentru apărarea
) Petroşani. Noua emblemă I
s împotriva inundaţii or şi combaterea
CULTURĂ Şl PROGRES efectelor acestora
...Căutăm o emblemă care să inmânuncheze in- două-trei timplării. Cea nouă e mai greu de inven- Ca urmare a ploilor abunden ziua şi noaptea — 400 de cetă
tr-o singuri imagine sugestivă de reţinut şi parti tariat : două mine — Dîlja şi Livezeni —, întreprins ţ te căzute în ultimele două săptă- ţeni şi 200 de militari, în spirit
cularizat a Petrnşaniului — inima şi creierul celui derea de utilaj minier, fabrici de panificaţie şi de i \ mîni, nivelul apelor unor rîuri de înaltă solidaritate umană, la
mai important bazin al ţării, a întregii noastre in industrializare a laptelui, F.I.L., E.G.C., E.G.L., au- l| — Mureş, Strei, Crişu Alb — a consolidarea digului de apărare
dustrii carbonifere. tobază T.A., plus complexul feroviar modernizat şi i crescut peste cotele de inundaţii, de pe malul Mureşului, ferind de
Dătrinul cărăuş aerian a dispărut. Funicularul extins, plus poligoane de prefabricat case, plus şan- revărsîndu-se. Au fost afectate de inundaţii această localitate. Da
ce se profila peste apele Jiului şi liniile ferate, şi tiere de construcţii civile şi industriale, plus... ţi revărsarea apelor însemnate su Ilia şi Brîznic, au fost evacuate
se strecura printre colonii muncitoreşti cu nume o Oraşul găzduieşte cea mai diversificată reţea l! prafeţe ocupate cu culturi agri 489 şi respectiv 280 animale, s-au
pretenţioase — Fraga, Bosnia, Fero — spre a-şi de invăţămint şi de aşezăminte culturale din judeţ : > cole, păşuni şi fineţe, precum şl pus la adăpost mărfurile indus
lăsa m ■' ensn încărcătură la Petrila, a fost scos, grădiniţe, şcoli generale, şcoli profesionale şi de l unele localităţi. triale şi alimentare din depozite
Datorită măsurilor întreprinse le cooperativei de consum zonale,
in mod operativ şi energic de C.L.F. şi din magazinele comer
către comandamentele judeţean şl ciale. De asemenea, s-a stabilit
locale de apărare împotriva inun locul de evacuare, în caz de ne
daţiilor, s-a acţionat cu toate for voie, a populaţiei de pe străzile
ţele şi mijloacele la evacuarea Panduri, Unirii, T. Vladimirescu,
din vreme a bunurilor unităţilor 23 August şi Horia din Ilia, pre
agricole socialiste, întreprinderilor, cum şi a cetăţenilor din partea
instituţiilor şi populaţiei din zo dinspre Mureş a salului Brîznic.
nele şi localităţile aflate în pe Asemenea acţiuni au fost între
ricol. De asemenea, s-a asigurat prinse şi în comuna Geoagiu. Da
aprovizionarea tuturor unităţilor Gelmar, unde apele au pătruns în
economice şi a populaţiei, astfel partea de jos a satului, cetăţenii
că întreaga activitate economico- şi militarii, avînd la dispoziţie
socială se desfăşoară în condiţii mijloacele de transport necesare,
normale. au trecut la evacuarea populaţiei
In localităţile mai mult pericli şi a bunurilor. Au fost evacuate
tate de inundaţii, cum sînt satele animalele C.A.P. şi din fermele
Gelmar, Aurel Vlaicu, Foit, Pri- I.A.S. Este asigurată aproviziona
caz, Ilia, Brîznic, Gurasada, Cîm- rea populaţiei cu apă şi cu ali
puri-Surduc, Burjuc, Dobra, Stre- mente.
tea, oraşul Simeria, Bobîlna şi
altele din lunca Mureşului, pre In scopul diminuării pierderilor
cum şi cele din lunca Crişului şi lichidării grabnice a efectelor
negative provocate de inundaţii,
Alb şi a Streiului, cetăţenii — în este necesar să fie întreprinse în
sprijinul cărora au venit militari continuare măsuri energice pentru
ai forţelor noastre armate şi mem evacuarea apelor de pe terenurile
bri ai gărzilor patriotice, precum
acum cîţiva ani, la pensie... Astfel, oraşul de la maiştri, licee, Institutul de mine, Teatrul de stat j şl alţi oameni ai muncii din în agricole cu ajutorul molopompe-
poalele Paringului şi-a pierdut emblema. Pentru că „Valea Jiului", casa de cultură, Muzeul mineritului, i treprinderi şi instituţii — au lu lor şi aspersoarelor, precum şî
acest „pod“ aerian era intr-adevăr o emblemă, mai un cenaclu al Uniunii artiştilor plastici. Saltul spre ' crat ziua şi noaptea pentru apă prin săparea de şanţuri şi rigole
reprezentativă, poate, decit Cetatea Devei sau Cas cultură este cu adevărat cel mai spectaculos dintre ţ rarea localităţilor şi salvarea bu de scurgere. Culturile ajunse la
telul Huniazilor. Vorbea de la sine despre un ne toate transformările înnoitoare pe care le-a cunos- < ■ nurilor materiale ale cooperative maturitate, în special legumele
întrerupt efort, de zi şi noapte, în pintecele pămîn- cut Petroşaniul. In 1948, de exemplu, învăţau în L lor agricole de producţie, ferme vor trebui recoltate şi valorifica
tului. Zărindu-l, călătorul spunea : „Am intrat, in toată Valea Jiului 7 500 elevi. In 1974, numai în Pe- i lor I.A.S., secţiilor de mecaniza te neîntîrziat. Pe măsură ce ape
sfirşit, în Valea Jiului. Aici peste tot se scoate căr troşani, populaţia şcolară şi studioasă s-a ridicat la \ re, întreprinderilor şi instituţiilor, le se retrag, trebuie să se treacă
bune...". aproape 10 000 elevi, studenţi, doctoranzi şi cursanţi i imediat la reînsămînţarea cu
Şi, totuşi, pină la începutul evului nostru — ai invăţămint ului postuniversitar. Unul din 4 locui- » a animalelor şi bunurilor din plante furajere şi legume a supra
chiar şi mai tîrziu — Petroşaniul era un simplu tori ai oraşului este elev sau student. Aici sînt pre- l gospodăriile populaţiei, la conso feţelor de pe care s-au compro
lidarea digurilor. Astfel, în satul
cărăuş al Văii, aerian sau pe magistralele de oţel, gătite toate cadrele cu studii superioare pentru in- .
efectua ceva construcţii metalice, unele reparaţii de dustria noastră minieră şi, alături de ele, nume- ţ Stretea au lucrat fără preget — mis culturile.
utilaje miniere la „A.C.Pşi furniza o cantitate de roşi specialişti pentru multe ţări din Europa, Asia, l
rizorie de energie electrică. Oraşul se „distingea" Africa, America Latină. )
însă prin stratificarea socială foarte distinctă, în Deci, „cultură şi progres“ este noua emblemă ţ
spaţiu şi rang, a populaţiei : colonia oficianţilor, co a prosperei localităţi din partea centrală a chiuve- t
lonia suboficianţilor, centrul comercial şi al micilor tei Jiului. _ I
meseriaşi, coloniile muncitoreşti, bordeele pensiona ...Orice micromonografie a Petroşaniului, cit de i
rilor, cordonul exterior momirlănesc... lapidară, ar fi ea, nu lasă neconsemnate cîteva fapte '
Căutăm, aşadar, o emblemă pentru Petroşaniul memorabile. \
anului '74. Să ne oprim la turlele noi ale puţurilor La capitolul ISTORIE : aici au avut loc primele !
de mină, înălţate în ultimul deceniu, ce împînzesc greve ale minerilor şi feroviarilor din judeţ — in 1
dealurile şi albia Jiului din Parîng şi pină în Ani- deceniile de la sfîrşitul secolului trecut şi începutul l
noasa 7 Sint semnificative, dar nu complete pentru celui actual — şi tot aici, şi în localităţile din jur ’
o imagine atotcuprinzătoare a progresului realizat, (Petrila şi Aninoasa), în primăvara lui 1941, una ţ
a activităţii multilaterale omeneşti ce se desfăşoa din cele mai importante lupte greviste împotriva l
ră în această parte centrală a Văii. Să luăm ceta dictaturii militaro-fasciste. i
tea universitară, care domină maiestuos aşezarea, La capitolul ANII SOCIALISMULUI : aici, la ţ
drept model de materializare a revoluţiei culturale 7 mina „Fraga", au fost întreţinute puternic, la în- i
Imaginea este foarte sugestivă ! Nu exprimă însă demnul partidului comunist, întrecerile patriotice )
în totalitate dimensiunile erupţiei sale spre lumina dintre mineri, pentru sporirea contribuţiei la refa- I
culturii şU. ştiinţei. Să punem drept emblemă a cerea economiei naţionale din anii _ ’45—’49, pentru
Petroşaniului de azi noile sale cartiere, unde nu ca, tot in perimetrul oraşului, la Dîlja şi Livezeni, ţ
mai sint bariere între diferitele categorii sociale, să se obţină, mai tîrziu, recorduri minereşti naţio- !
unde minerul sau pensionarul sint vecini de apar nale la săparea galeriilor şi a puţurilor, din care )
tament, împart acelaşi confort citadin cu directo unele nu au fost încă egalate. \
rul. cercetătorul ştiinţific sau omul de cultură 7 Petroşaniul anului al XXX-lea al patriei libere i
Să luăm, deci, din toate cite ceva, pentru a de închină,' în semn de recunoştinţă pentru viaţa noua 1
fini personalitatea nouă, socialistă, a centrului- eco- pe care o trăim, toată puterea braţelor, iscusinţa l
nomico-social şi cultural-administraliv al celui mai minţilor şi talentul oamenilor săi. In abataje, hale, '
mare municipiu al judeţului. laboratoare, amfiteatre, la planşetă sau şevalet, pe ţ
o Zestrea economică veche a Petroşaniului o cu Din cili'.;.» ploilor abund, nte, mari suprafeţe de teren au fost inundate.
noaştem : un funicular. un depou o gară, un ate scene... In aceste zile se acţionează operativ pentru înlăturarea urmărilor inun
i
lier central de reparaţii, o bătrînă uzină electrică, MÎRZA daţiilor.
Foto : V. ONOIU
SIMBATA 22 IUNIE 19,20 1001 de seri. „Noi întîmplări şase minute; 24 Nunta de aur. CA-
9,00 De .la alfa Ia omega — cu Pik şi Tik" ; 19,30 Telejurnal. LAN : „11 Iunie" — 18 Efectul ra
enciclopedie pentru elevi ; 9,30 La cotele anului XXX ; 20,00 zelor gamma asupra crăiţelor :9-20
Nunta; 21-23 Bună seara doamnă,
Film serial (reluare). 17 clipe ale Cîntecul săptămânii. Valsul tine Campbell; 24 MonoiOg. TELIUC .
unei primăveri ; 10,40 Bucureştiul reţii ; 20,05 Telccnciclopedia. „Minerul" — 18-19 O anchetă difi
Telecînenrateca. Ciclul : Dosarele necunoscut. Mărţişorul; io,55 Pictura şi tainele ei (V). Ipoteze cilă şi Monte Carlo. GHELAR :
istoriei. „Bătălie pentru Alger"; Telecinemateca (reluare) ; 17,30 (IX). Zoorama. Breviar ; _ 20,45 „Minerul" — 20-21 Duel straniu ;
9.00 Tele.şcoală ; 10,00 Curs de 22.15 24 de ore. Telex; 17,35 Caleidoscop cuitural- Film serial. „Un august în flă 23-24 Poliţistul. PETROŞANI : „7
limba germană; 10,30 ‘Curs de artistic ; 17,55 Publicitate ; 18,00 cări". Producţie a Televiziunii Noiembrie" — 18-19 Nu trişa dragă;
limba franceză ; 11,00 Film pen JOI 20 IUNIE Mari ansambluri. Cîntece şi române, realizată în Centrul de 20-23 Porţile albastre ale oraşului ;
24 Ce drum să alegi. „Republica" —
tru tineret (reluare) : „Oaia“. Pro jocuri populare interpretate de producţie cinematografică „Bucu 18-19 Perla coroanei; 20-23. E de
ducţie a studiourilor din R. F. 16,00 Tele.şcoală ; 17,30 Telex ! ansamblul folcloric „Harghita" reşti", cu concursul Ministerului parte pînă la cer; 24 Setea. LU-
Germania ; 16,00 Curs de limba 17,35 Teleglob. Tailanda ; 17,55 din Miercurea Ciuc ; 18,25 Din Apărării Naţionale. Episodul I — PENI : „Cultural" — 18-19 Aventura
rusă; 10,30—17,00 Curs de limba Agroenciclopedin ; 18,25 Publicita ţările socialiste ; 18,35 Desene ani „Calul troian" ; 21,40 Publicitate; lui Darwin; 20-23 Ce drum să alegi;
engleză ; 17,30 Telex ; 17,35 Vîr- te ; 18,30 Dialog. Limbaj şi cul mate ; 18,45 Tcletop ’74. Emisiu- 21.45 O seară cu Duke Ellington. 24 Din viaţa unui pierde vară. LO-
stele peliculei. Magazin de cultu tură : 18,55 Avanpremieră; 19,00 ne-concurs de muzică uşoară Ultimul concert al celui care a NEA : „Minerul" — 18 Al 7-]ea car
tuş ; 19-20 Singur; 21-23 Bună seara
ră cinematografică ; 18,10 Biruî- Familia ; 19,25 1001 de seri. „Noi românească. Transmisiune de la fost supranumit „regele jazz-ului"; doamnă Campbell; 24 Raportul a-
t-au ff inelul. „Acest pământ al întîmplări cu Pik şi Tik“ ; 19,30 Giurgiu ; 19,15 Avanpremieră ( 22.45 Telejurnal. Sport. gentului 33. ANINOASA ; „Munci
Moldovii...“ loan Neculce ; 18,30 Telejurnal. La cotele anului XXX; toresc" — 18-19 premii —
;
Legile ţării — legile noastre 1 20,00 Seară pentru tineret. Turneul SCHEMA PROGRAMULUI TELEVIZIUNII PENTRU DUMINICĂ Şl LUNI seriile I şi II; 20-21 Torentul de
Dialog cu telespectatorii ţ 18,40 emblemelor ; 20,50 De joi pînă DUMINICA 23 IUNIE 1974 tamînii : 19,05 Muzică populară : fier; 22-23 Legenda negrului Char
Lecţii Tv. pentru lucrătorii din joi ; 20,55 „Mîinile, aceste pre 8.30 Deschiderea programului. 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejur, ley. PETRILA : „Muncitoresc" —
agricultură; 19,25 1001 de seri. lungiri ale inteligenţei" ; 21,20 Gimnastică pentru toţi ; 8,40 nai. La cotele anului XXX ; 18 Veronica se întoarce; 19-21 Mi
siunea secretă a maiorului Cook ;
„Noi întâmplări cu Pik şi Tik“ ; „Trubadurii primăverii" — muzi Cravatele roşii. „Ambasadorii prie 20,00 Panoramic ştiinţific ; 20,30 23-25 DaurLa — seriile I şi II. VUL
19.30 Telejurnal. La cotele anu că uşoară cu Doina Popescu, Aida teniei" ; 9,30 Film serial „Dak- Voci tinere. Cîntece ale zilelor CAN ; „Muncitoresc" — 18 Născut li
lui XXX ; 20,00 Revista economi Ianculescu, Mihaela Duţu, Geor- noastre ; 20,40 Publicitate : 20,45 ber; 19-20 Trăind în libertate; 21-23
că Tv. ; 20,30 Sub flamura lumi ge Sava, Ion Solomon, elevi ai tari" ; 10,00 Viaţa satului ; ÎL,15 Roman foileton : „Jurnalul doc Un comisar acuză; 24 Eliberarea,
Contemporanele noastre :
11,45
nii. Emisiune de cîntece patrioti şcolii populare de artă din Bucu Bucuriile muzicii ; 12,30 De stra torului Finley" ; 21,35 Revista li- seria a Hl-a. URICANI : „7 Noiem
ce în interpretarea corului Radio- reşti ; 21,30 Inscripţii pe celuloid; terar-artistică TV. ; 22,15 24 de brie" — 18-13 Păcală, seriile I şl XI;
televiziunii ; 20,45 Seară de tea 22.15 24 de ore. jă patriei. Emisiune consacrată ore. 20- 21 Dosare de mult uitate; 22 Tu,
tru : „Bălcescu" de Camil Pe- Zilei grănicerilor ; 13,00 Album *) Pentru duminică şi luni eu şi micul Paris ; 23-24 Omul de 1*
„Patria"
duminical ; 14,35 Film serial „17
:
ORAŞTIE
—
Mancha.
Irescu. Partea a Il-a ; 22,00 Sur VINERI 21 IUNIE clipe ale unei primăveri" ; 15,45 programul Televiziunii se 18-19 Aventura lui Darwin; 20-23
prize pe micul ecran ; 22,15 24 de află în curs de dftfinrHvare. Păcală — seriile I şi H; 24 Oame
ore. 16,00—17,00 Teleşcoală ; 17,30 „Cîntare patriei". Concurs coral nii de pe Flamingo. „Flacăra" —
interjudeţean ; 16,55 Sosirea din
MIERCURI 19 IUNIE Emisiune în limba germană. Cin Turul ciclist al României — Fi 18- 19 Jacov Bogomolov; 20-23 Infaili
cinalul înainte de termen. Timi Cinema bilul Raffles; 24 Acea pisică bles
9.00 Tele.şcoală ; 10,00 Curs de şoara pe coordonatele urbanizării nala Cupei României Ia fotbal : temată. GEOAGIU-BAI : 18 Semurg,
pasărea fericirii; 19-20 Toamna Clie-
limba engleză : 10,30 Curs de socialiste. Melodii populare cu Politehnica Timişoara — Jiul DEVA : Cinema „Patria" — 18-19 yenilor — seriile I şl II; 21-23 Vi
limba rusă ; 11,00 Vîrstele peli formaţia TV-Musikanten. Dialog Petroşani. Transmisiune directă Plimbare în ploaie de primăvară; forniţa; 24 Misterioasa prăbuşire.
culei. Magazin de cultură cine cu telespectatorii. Cîntecul tine de pe stadionul Republicii ; 19,00 20-23 Porţile albastre ale oraşului ; HAŢEG : „Popular" — 18 Egiantine;
matografică ; 11,35 Iîiruit-au ghi reţii cu Ricliard Dandel ; 19,10 Lumea copiilor. „Locul I la hăr 24 Marinarul extraordinar. „Arta" — 19- 20 Fiu] mecanicului de locomoti
dul. „Acest pămînt al Moldo- Tragerea Loto ; 19,20 1001 de seri. nicie". Emisiune concurs pentru 13-13 Legenda negrului Charley ; vă; 21-23 Marele vals — seriile I şi
vii...“ ; 11,55 Legile ţării — legile „Noi întîmplări cu Pik şi Tik" ; cei mici ; 19,30 Telejurnal. Săp- 20-23 Lupul singuratic ; 24 Şa rt; 24 Coarnele de aur. BRAD :
noastre ! ; 12,05 Pagini din albu 19,30 Telejurnal. 20,00 România tămîna politică internă şi inter se viteji colindă lumea. SI „Steaua roşie" — 18 Rio Lobo ;
mul duminical ; 16,00 Curs de anul XXX. Revistă social-politică naţională în imagini ; 20,00 Re MERIA : „Mureşul" — 13 Bătrînii 19-20 Fapt divers în prima pagină;
21-
23 Proprietarii; 24 Aventura Iul
limba germană ; 16,30—17,00 Curs TV. ; 20,35 Publicitate ; 20,40 Film porter ’74 ; 20,20 Publicitate ; 20,25 bandiţi; 19-21 Cidul — seriile I şi Darwin. GURABARZA : „Minerul" —
II; 22-23 Fiul mecanicului de loco
de limba franceză ; 17,30 Fotbal : Film artistic ; 21,35 „Să cînte ti motivă ; 24 Aurul negru din Okla- 18 O afacere pe cinste; 19-21 Intîm-
Ultima etapă a Campionatului na artistic. „Stan şi Bran". Premieră nereţea". Emisiune de muzică u- homa. HUNEDOARA : „Arta" — 18- plări eu Cosa Nostra; 23-24 Fanto
ţional — divizia A. Transmisiuni pe ţară ; 21,50 Selecţiuni din Fes şoară : 22,45 Telejurnal ; 23,10 19 Prinţul Bob; 20-23 Plimbare în ma lui Barbă Neagră. ILIA : „Lu
directe alternative ; 19,20 1001 de tivalul internaţional de muzică Duminica sportivă. ploaie de primăvară; 24 Apaşii. mina" — 18 Coloana de la miezul
seri. Noi întîmplări cu Pik şi Tik; LUNI 24 IUNIE 1974 „Constructorul" — 13 Paradisul; nopţii; 19-20 Albă ca Zăpada şi cei
19.30 Telejurnal. La cotele anului uşoară „Orfeul de aur" ; 22,15 16.30 Emisiune în limba ma 19-20 Monolog şi Ce se întîmplă şapte pitici; 21-23 Dragostea începe
XXX ; 20,00 Teleobiectiv ; 20,15 24 de ore. ghiară ; 19,00 Avanpremiera săp- doctore?; 21-23 Ceaţa şl Ultimele vineri; 24 Insula misterioasă.