Page 24 - Drumul_socialismului_1974_06
P. 24
Proletari din toate ţările, uniţi-va !
ANUL XXVI
Nr. 6 014
MARŢI 25 IUNIE
1974
8 PAGINI -
50 BANI
Utilajele au sssit pe şantier,
fie ce nu se monieaiă însă in ritm susţinut ?
Ploaia căzută în ultima perioadă a creat vizibile dificultăţi
Eforturi susţinute pentru constructorilor şi montorilor de pe şantierul Fabricii de ciment
de la Chişcădaga , ritmul de lucru cunoscînd valori sub cele ob
ţinute în primele două luni ale anului.
realizarea planului semestrial dincolo de ploaia adevărată pe şantier mai sînt unele nereguli.
Dar „Metronomul" n-ar fi „metronom" dacă n-ar arăta că
Nu intrăm în perimetrul lor pentru a le explica. Le vom arăta
însă consecinţele. La staţiile de concasare în carieră, rămmerile
O retrospectivă eco le înaintea încheierii Simeria a înregistrat o ciarii interni şi ex in urmă depăşesc 80 de zile ; la mori făină — 100 zile ; la silo
nomică asupra perioa primului semestru, si restanţă de 500 mp terni, calităţii produ zuri făina — 150 zile la staţia de omogenizare si tratare — 75
dei scurse din acest an I.E.C., I.M.C., I.R.E. şi placaj finit marmură, selor. In unele unităţi zi Ir- NT 11 Hip nunr-i rV. ••' \\y\r- *
ne relevă că în majo I.F.E.T. Deva, I.M.M.R. I.J.I.L. Deva a acu ca „Vidra" Orăştie,
ritatea , întreprinderilor Simeria, U. U. M. R. mulat un minus de „Marmura" Simeria,
şi pe şantiere au exis Crişcior, „Refractara" încă 128 000 bucăţi de I.M.C. Deva, este ne ■PRODUCŢIEI
tat preocupări majore, Baru, F.I.L. Orăştie şl cărămizi şi blocuri ce corespunzătoare activi „ta
responsabile, pentru Deva, E. M. Ghelar, ramice. tatea la export, iar pe Pe şunUei au »»sit şi se află »; stoc utilaje — mai mult sau
îndeplinirea sarcinilor „Vîscoza" Lupeni şi al Indiferent de cauze unele şantiere ale T.C. mai puţin necesare pentru stadiul aciuai al lucrărilor de con-
de plan şi a angaja tele, care raportează le care au generat a- Deva, şi pe cel de la strucţiii — în valoare de peste 102 milioane lei. Spaţiile sînt în
mentelor asumate în depăşiri ale sarcinilor ceste nerealizări, este Chişcădaga, ritmul lu ghesuite şi ploaia nu cruţă valorile aduse aici.
Am fi plecat de pe şantier cu credinţa că situaţia este destul
întrecerea socialistă. de plan. necesar ca peste tot crărilor este încă lent, de tristă dacă n-am fi întîlnit peste tot optimism. Pentru că fur
Colectivele de oameni Condiţiile atmosferi să se acţioneze mai e- în neconcordanţă cu nicarul oamenilor ce s-au legat de Chişcădaga zumzăie a vred
ai muncii, în frunte cu ce nefavorabile din nergic, să se pună de graficele de execuţie. nicie.
ultimele două luni au plin în valoare dispo Este timpul — calen De ce, dacă este hărnicie, nu sînt şi realizări pe măsura ei ?
organizaţiile de partid,
şi-au mobilizat toate influenţat negativ ac nibilităţile interne, in daristic şi atmosferic — s-ar putea întreba cineva. Vom căuta să răspundem la aceas
unei
săptămîni de lucru cu cre
tă
întrebare prezentind „filmul"
— ca în toate între
energiile creatoare, reu tivitatea unor între cit la sfîrşitul primu dinţa că faptele vor vorbi de la sine.
şind să realizeze rit prinderi şi şantiere de lui semestru al anului prinderile care au ră Luni, 17 i-unie. Plouă. Pe şantier sosesc noi echipe : a fierar-
mic sarcinile de plan, construcţii, determi- să se poată raporta mîneri în urmă la unii betonistului Mihai Huţupaş şi' a dulgherului Mihai Borbely. Se
să obţină chiar unele nînd rămîneri în ur numai rezultate bune, indicatori şi sortimen şi apucă de lucru într-un ritm impresionant şi aşa vor continua
depăşiri. In fruntea mă, grevînd asupra pornindu-se 'de pe o te, să se ia măsuri toată săptămîna. Prin birouri însă serviciul începe ceva mai tîrziu
de ora 7 şi jumătate.
întrecşrii socialiste se obţinerii unor rezulta platformă solidă în grabnice de înlăturare Marţi, 18 iunie. Plouă. Noi forţe pe şantier. Sînt elevii licee
situează Combinatul si te mai bune. Aşa se partea a doua a anu a neajunsurilor, pentru lor „Decebal" şi nr. 2, din Deva — în practică de producţie. Cu
derurgic Hunedoara, face că la I.F.E.T. De lui. Este necesar să se realizarea sarcinilor de prinderea lor în formaţii durează însă cam mult.
Miercuri, 19 iunie. Timp noros. Constructorul ajută montorul
care la cei 90 de ani va nu s-au realizat In acorde atenţie sporită plan şi a angajamen în carieră ia montajul unei macarale de 40 tone pentru monta
de existenţă rapor decada a doua din a- organizării producţiei telor. Accentul princi jul coneasorului. Vor continua şi mîine. Pe alocuri apar surpări
tează succese re ceastă lună 8 758 mc şi a muncii, apro pal să se pună nu pe de teren şi chiar noi încurcături cu livrarea utilajelor şi pu
marcabile. Cu reali buşteni, 2 599 mc celu vizionării ritmice eu indicatorul producţiei nerea lor în operă.
zări meritorii de la loză, . 822 mc lemn de materii prime şi ma globale, ci pe indica 1LIE COJOCARU
începutul anului se mină, 221 mc cheres teriale, onorării con torii fizici şi de efi
prezintă acum, cu 5 zi tea total, „Marmura" tractelor către benefi cienţă. (Continuare în pag. a 2-a)
O acţiune de mare răspundere
REFACEREA «MfilIlOR DUP* INUNDAŢII
Prin revărsarea apelor rîurilor tive. fn funcţie de suprafeţele
de pe cuprinsul judeţului nostru, prevăzute, se va asigura necesa
cauzată de pricipitaţiile abunden rul de seminţe şi, imediat ce tim
te care au căzut, s-a produs inun pul şi terenul vor permite, să se
darea unor importante suprafeţe, treacă la semănat. O parte din
din acestea cîteva mii fiind ocu culturile de legume se pot reface
pate cu culturi agricole — legu prin folosirea surplusului de ră
me, cereale, cartofi, sfeclă. Fireş saduri existente la unele unităţi
te, preocuparea de căpetenie â sau prin procurarea acestora de
lucrătorilor ogoarelor din zonele a- la producătorii care mai au exce
fectate de inundaţii o constituie dent.
întreprinderea unor acţiuni ener Pentru a grăbi acţiunea de
gice în scopul diminuării pierde refacere, de maximă însemnătate
rilor şi refacerii semănăturilor pe Fabrica de ciment şi var de la Chişcădaga îşi împlineşte dimensiunile cu fiecare zi.
terenurile unde acestea s-au com Foto : VIKGU, ONOIU
promis. După o temeinică analiză (Continuare in pag. a 2-a)
la faţa locului a stării culturilor
în fiecare unitate, se vor stabili
cu exactitate suprafeţele ce trebuie Noutăţi în asistenţa
reînsămînţate, avînd în vedere ORDINE, 0ISCIPUNĂ, RĂSPUNDEM
să fie respectată şi o structură
judicioasă a culturilor, în raport medicală la domiciliu
do. plantele care au fost cultiva
te' anterior oe terenurile resoec- ia flecara Soc de muncă Reţeaua sanitară a judeţului nostru se lărgeş
te de la an la an. Beneficiind de un însemnat
Intr-una din zilele acestei luni, la col Această „bîjbîialâ" în alegerea unui „acar ajutor din partea statului, se lărgeşte continuu
ţul satiric al gazetei de perete de la sec Păun" ne-a determinat la o investigaţie baza materială a unităţilor sanitare, se îmbună
ţia cocserie a întreprinderii „Victoria" mai amănunţită nu atît din dorinţa de-a tăţeşte asistenţa medicală în dispensarele rurale
Călan, a apărut o caricatură. Aceasta îl vedea cine-i vinovatul, cit pentru a sur şi din întreprinderi, în policlinici şi spitale. De
prezenta pe muncitorul Ioan Cristea, dînd prinde acele aspecte care conduc la aba o preocupare perseverentă din partea organelor
dovadă de neglijenţă în timpul serviciului, teri de la disciplina în muncă la cocseria sanitare se bucură în ultimul timp asistenţa me
motiv pentru care a survenit un blocaj, pe de la Călan. Iată ce ne declară C-tin dicală ia domiciliu. Pentru a afla noutăţi în
timp de 30 de minute, la dezintegrator şi Hălmaş : această privinţă. nc-am adresat tovarăşului
elevatoarele de transport pentru cărbu Blocajul s-a produs cu circa 15 minute T3IEODOR BADAU, directorul Direcţiei sanitare
nele măcinat. înainte de predarea schimbului. Noi nc-am a judeţului Hunedoara.
Lucrurile păreau clare, numai că pesle dat seama că este vorba de o defecţiune — Cura este organizată în judeţu! nostru a-
câteva zile „vinovat" pentru stagnarea pro electrică şi am anunţat electricienii. Aceş sistenţa medicală la domiciliu ?
ducţiei se făcea nu Ioan Cristea, ci Ioan tia însă se pregăteau de plecare şi au re — Ca şi în alte locuri din ţară, şi în judeţul
Pil. Şi astfel, prima caricatură a fost în fuzat să intervină. A insistat şi Cristea şi nostru asistenţa medicală la domiciliu este_ de
locuită cu alta. Mai tîrziu, s-a constatat că Pil dar degeaba. două feluri : pasivă şi activă. Adică, pasivă —
cei doi nu au o vină prea mare, că res C. ILIE atunci cînd se face la solicitarea ur
ponsabili de blocajul utilajelor se făceau gentă a bolnavului şi se efectuează de către cadre
electricienii de serviciu. (Continuare în pag. a 2-a)
(Continuare în pag. a 4-a)
PREGĂTIRI PENTRU
CABINET DE CONSULTAŢII PLANTAREA LEGUMELOR
JURIDICE DIN CICLUL II
Miine, orele 17,00, la clubul La întreprinderea de sere din
sindicatelor, din Deva. va avea cu toate produsele Sîntandrei, este în curs de fi
loc deschiderea cabinetului de 12.00, miercuri şi vineri, intre o- licitanţilor nalizare recoltarea şi valorifi
consultaţii juridice, organizat de rele 17,00—19,00. alimentare la domiciliu. între carea producţiei de legume din
Sarmizegetusa : LEAGĂN comisia de difuzare a cunoştin orele 7—15, comenzile se primesc primul ciclu. Concomitent cu a-
DE ISTORIE SI PROSPE ţelor cultural-ştiinţifice de sub O NOUA CASA DE COMENZI la telefonul 17049, iar între ore- eeasta, s-au pregătit 4 hectare,
din cele 11 existente, în vede
egida Consiliului municipal al
RITATE. Noua casă de comenzi care a le 15,15—22, la telefonul 12237, rea plantării tomatelor din ci
Frontului Unităţii Socialiste. Ca indieîndu-se produsele, cantită- clul II de producţie, acţiune ca
fost înfiinţată în cadrul maga
(citiţi reportajul în paginile binetul va funcţiona în zilele de zinului universal „Ulpia" din ţile şi orele cînd pot fi duse la re va începe efectiv în a doua
4-5). marţi şi joi, între orele 10,00— Deva asigură aprovizionarea so domiciliu. jumătate a lunii iulie a.c.
