Page 25 - Drumul_socialismului_1974_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 014 • MARTI 25 IUNIE 1974

DISCIPLINĂ, iĂSPUlSOEiE

(Urmare din pag. I) ele n-am priceput prea multe, dant raportul între gradul de
de vreme ce realitatea este tehnicitate al maşinilor unelte
destul de dură. şi indicii de utilizare ai aces­
Ajungem la primele consta­
tora. Şi asta în timp ce prin u-
tări. In primul rinei, schimburi­ Să argumentăm. In ziua res­ zină este un continuu du-te-vi-
le nu se predau si preiau regu­ pectivă, bateria nr. 3 a stat ju­ no, iar cu 15—20 de minute îna­
lamentar. Şi alţi muncitori cu mătate de oră. Cu alte cuvinte inte de predarea schimburilor,
care am vorbit ne spun că s-a s-au pierdut 5 tone de cocs de vestiarele sînt arhipline.
statornicit practica predării-pre- fluidizare. Iar pînă în prezent,
luării schimburilor la... poarta secţia înregistrează un minus la Tovarăşul Ioan M. Popa, se­
uzinei. acest sortiment de peste 1150 cretarul comitetului de partid
tone. A afirma că minusul de pe întreprindere, a ţinut totuşi
Este vorba şi de faptul că producţie provine în întregime să ne asigure că în curînd or­
unii muncitori îşi lasă în voia din cauza abaterilor de la dis­ dinea şi disciplina vor intra In
soartei utilajele şi pleacă la ciplina de producţie, ar fi o ne­ „legalitate" în toate comparti­
plimbare, fie prin uzină, fie în dreptate. Dar cert este că în ne- mentele productive. Pentru a-
afara ei. realizarea celor peste 1 150 to­ ccasta, ne-a spus dînsul, s-au
In locul unor acţiuni energi­ ne, o însemnată pondere o pre­ întocmit programe de acţiuni şi
ce, eficiente, pentru stăvilirea zintă însăşi nesupravegherea co­ colective pe secţii ce cuprind
acestor abateri, comitetul de respunzătoare a agregatelor, de­ oameni care răspund de disci­
partid, cel de sindicat şi sele întreruperi aşa-zis acciden­ plina în muncă. Se speră într-o
conducerea secţiei preferă mă­ tale, utilizarea sub posibilităţi redresare urgentă a situaţiei.
suri formale, fără ca acestea a capacităţii de producţie, a
Tel principal al muncii poli-
să aibă vreun fundament. forţei de muncă. tico-educative desfăşurată de
Discutăm consideraţiile noas­ Am insistat asupra acestui organizaţia de partid, ordinea şi
tre cu tovarăşii Gheorghe Naum, caz, la prima vedere mărunt, disciplina trebuie să genereze
secretarul comitetului de partid pentru că nu este singular. Şi crearea unei puternice opinii de
de la cocserie, şi Remus Ju­ în alte secţii ale întreprinderii masă, întărirea răspunderii fie­
dele, preşedintele comitetului „Victoria" Călan întîlnim aba­ căruia şi a întregului colectiv,
sindicatului. Aflăm că în cazul teri de la ordine şi disciplină. în vederea recuperării restan­
expus nu s-a intervenit la mo­ La turnătorii, de pildă, pe mă­
dul cel mai corespunzător, dar sura depăşirii consumurilor spe­ ţelor, depăşirii sarcinilor de
că cele petrecute vor constitui plan şi creării în continuare a
obiect de meditaţii pentru vii­ cifice creşte şi procentul rebu­ unui climat de muncă în con­ *- . —a utcşeior-vintll pentru stâlpii hidraulici reclam!! prlccpcA;
tor. Ni se prezintă chiar şi căi­ turilor, iar la atelierul de pre­ formitate cu normele noastre şi atenţie — atribute pe care tânăra strungăriţă Claudia Kîmbor, de la
le de acţiune... Numai că din lucrări mecanice este discor­ de etică şi echitate socialistă. F.S.H. Vulcan, le întruneşte din plin. Foto : VIRGIL ONOIU
• întreprinderea judeţeană de
reporterul-nostru <îri post fi*: iei s întindere le finaSzarea industrie locală şi-a propus in
arest an asimilarea a 50 de pro­
duse noi. Din acestea, pînă în
praşilelor a doua şi § treia! prezent, s-au asimilat 30 de pro­
duse industriale şi bunuri de larg
Revenim ia ferma din dă ian consum care se află deja în pro­
ducţie de serie sau în fază de
Un imperativ de acută actuali­
tate cu care sînt confruntaţi lu­ hectare cultivate cu porumb. In prototip şi producţie zero.
contrast cu cele relatate, la coo­
Prin extinderea muncii In
•
Iată-ne revenind după trei luni, aşa cum am promis, In post crătorii ogoarelor îl reprezintă perativele agricole din Ruşi şi acord global în carierele de ex­
fix la ferma din Călan a I.A.S. Haţeg. Ce s-a mai petrecut în întreţinerea în condiţii ireproşa­ Gînţaga praşila la porumb este tracţie ale întreprinderii „Mar­
acest interval de timp ? bile a culturilor. Deoarece se a- mai întîrziată, făcîndu-se simţită mura" Simeria, şi prin dotarea
In ciuda promisiunilor care s-au făcut de factorii răspun­ propie cu paşi repezi secerişul, iar necesitatea impulsionării ritmului cu noi maşini şi utilaje, consumul
zători în legătură cu redresarea situaţiei la producţia de lapte, strîngerea fără pierderi a furaje­ de lucru prinlr-o mobilizare sus­ de manoperă a scăzut, compara­
minusul la fondul de stat nu a fost cîtuşi dc puţin diminuat, din lor reclamă maximă urgenţă, o ţinută a tuturor cooperatorilor la tiv cu aceeaşi perioadă a anului
contră, a luat proporţii, ajungînd la peste 250 000 1 (!). Şeful deosebită importanţă se cere a- prăşit. trecut, cu peste 59 lei pe mc de
fermei, ing. Nicolae Marta, ne-a mărturisit că unele probleme cordală efectuării grabnice a ce­ Cu asemenea imperative sînt marmură.
s-au rezolvat favorabil, un real cîştig fiind permanentizarea în­ lor de-a doua şi a treia prăşi le confruntaţi şi cooperatorii din
grijitorilor. De asemenea, s-au scos şi înlocuit din efectiv 140 de pe toate suprafeţele ocupate cu Strei, Valea Singiorgiului, Strei-
vaci slab productive. cartofi, sfeclă şi porumb. Din Săcel, Nădâştia de Jos şi alţii, ■iiiiii lima■ iiiihhu miiiiiiui'ii mia
— Cum se explică totuşi acumularea de restanţe care sînt cauza precipitaţiilor ' abundente, deoarece în unităţile amintite, pî­
în continuă creştere ? pe mari suprafeţe buruienile au nă la începutul acestei săplămini,
— Normal ar fi ca — ne preciza interlocutorul — să obţinem invadat realmente culturile. Este mai rămăsese de efectuat prima Breviar
în medie zilnic cel puţin 9 1 lapte pe cap de vacă, pentru a necesar ca, pentru diminuarea praşilă la porumb pe cîte 25-50
recupera minusul. Noi realizăm însă sub 5 1. Pe lîngă unele ca­ pierderilor, să se intervină ope­ la sută din suprafeţele destinate
renţe în furajare, cauzate de timpul nefavorabil, calitatea efec­ rativ şi energic în fiecare unitate culturii respective.
tivului nu este tocmai corespunzătoare. Ca urmare, sîntem sub plan în vederea combaterii buruienilor buruienare a lanurilor, nu se mai economic
Ţinind seama dc starea de îm-
şi cu natalitatea. prin smulgere manuală, după ca­
Perspectivele de redresare şi materializarea promisiunilor fă­ re să fie făcute praşiiele. poate îngădui nici o clipă de ră­
cute în acest sens se mai lasă, aşadar, aşteptate. Vom consemna In cooperativele agricole din gaz, orice tărăgănare în executa­
cu plăcere revirimentul. Dar cînd se va produce ? De promisiuni raza consiliului intercooperatist rea praşilelor soldîndu-sc cu pier­
nu mai este nevoie. Faptele concrete sînt măsura reală a efor­ Călan s-au aplicat cîte două pra- deri irecuperabile din recoltă. De ® Dialogul intre fruntaşii în
turilor ce se depun pentru îndeplinirea ireproşabilă a sarcinilor şile pe întreaga suprafaţă ocupa­ recuperarea restanţelor sînt da- producţie şi tinerii ce absolvă
de plan. tă cu cartofi şi sfeclă. In unele datori să se preocupe cu toată şcoala profesională, are o deose­
Măsurile care trebuie întreprinse şi direcţiile în care trebuie cooperative agricole, respectiv la răspunderea conducerile unităţilor bită eficienţă la I. V. Călan. In
acţionat au fost stabilite cu claritate i cele din Bretea Română şi Bo- agricole, consiliile intercooperatis- cadrul dialogurilor iniţiate, tine­
© Perseverenţă pentru întărirea ordinii şi disciplinei în muncă şorod, s-a trecut la executarea ce­ te şi consiliile populare comuna­ rii au prilejul să cunoască tainele
© înlocuirea din efectiv a tuturor exemplarelor slab productive lei de-a treia praşile. Preşedinte­ le, eficienţa acţiunilor pe care le meseriei, căile prin care pot con­
O îmbunătăţirea furajării animalelor le cooperativei din Bretea Româ­ întreprind aprcciindu-se după ni­ tribui la creşterea productivii â-
© Grijă permanentă faţă de condiţiile de muncă şi dc viaţă nă, tovarăşul Pamfil Cepălău, velul recoltelor ce se vor obţine. tii muncii, reducerea consumuri­
ale lucrătorilor din fermă, precum şi pentru ridicarea ca­ ne-a relatat că este aproape ter­ Intîrzieri la aplicarea praşilelor lor specifice, creşterea eficienţei.
lificării lor profesionale. minată şi prima praşilă la po­ se constată şi în unităţile aparţi­ De curînd, un astfel de dialog
N. TÎRCOB rumb pe întreaga suprafaţă. Coo­ nătoare consiliilor intcrcooperatiste s-a purtat la secţia de cocserie
peratorii Beli Coposescu, Măriţi Orăştie, Haţeg, Toteşti, Dobra, între mai tinerii şi mai „bătrî-
Pălean, Nica Farcaş, Aurelia Işfan, precum şi în fermele agricole de nii“ corsari.
El vira Comşa, Ion Deacon, Nico­ stat. Este pe deplin posibil ca, • Deşi mai puţin spectaculoa­
lae Bultean şi alţii au lucrat cu prin mobilizarea întregii suflări a să decît anul trecut, activitatea de
răspundere şi conştiinciozitate la satelor, să fie finalizate grabnic invOtV.hţii, inovaţii şi raţionalizări
întreţinerea culturilor, fiind prin­ praşiiele a doua şi a treia, pen­ de la I.E.C. Mintia cunoaşte cî-
tre primii care şi-au prăşit tere­ tru a permite ca apoi eforturile teva realizări demne de consem­
nurile ce li s-au repartizat in ca­ să se concentreze la seceriş. nat. Pînă în prezent s-au înregis­
drul acordului global. Concomitent cu aceasta, maxi­ trat 18 propuneri de inovaţii şi
Primarul comunei Bretea Ro­ mă grijă se cere acordată comba­ s-au aplicat 16, ceea ce a adus
mână, tovarăşul Pantelie Brcteanu, terii bolilor şi dăunătorilor, în­ o eficienţă în valoare de 248 500
aprecia că şi la cooperativele a- deosebi la cultura cartofului. Intru- lei. Atrage atenţia „Perfecţiona­
gricole din Vilcele şi Bretea Stre- cît in cimp nu se poate intra pe­ rea constructivă a instalaţiei de
iului există un climat bun de ste tot cu mijloace mecanice, este evacuare a zgurii şi cenuşii la
muncă, în ferestrele dintre ploi necesar ca tratamentele fitosani- C.E.T. Barza" — inovaţie reali­
cooperatorii ieşind masiv la în­ tare să fie efectuate şi manual, zată dc ing. Ioan Luţ şi tehnicia­
treţinerea culturilor. Ca urinare, numai astfel putîndu-se crea con­ nul Nicolae Bădău. care ad'.ee o
în unităţile respective se efec­ diţii pentru obţinerea unor pro­ economic anuală de peste 273 000
tuează prima praşilă pe ultimele ducţii sporite la hectar. lei.
carca porcilor provenită din
resturi este prea grasă şi tre­
PRODUCŢIEI buie... diluată. In acelaşi timp,
in biroul şefului de şantier vin
„administrativii" să obţină' apro­
Refacerea semănăturilor după inundaţii (t rulare din pag. 1) peste 200 de constructori sînt barea pentru pixuri, tuşiere şl
la datorie. Ing. Vasile Şandor, diverse flori pentru spaţii verzi.
şeful şantierului, apreciază ges­ Nu mai comentăm. Minutele
Joi, 20 iunie. Locţiitorul co­
(Urmare din pag. 1) O deosebită atenţie să fie acor­ mitetului de partid, Ioan Gra- tul lor, dă indicaţii. Luni, 24 preţioase ale unora dintre cei
dată recoltării grabnice a fura­ ma, ne spune că planul valoric iunie avea să ne spună : „Avem mai competenţi oameni, chemaţi
jelor de pe suprafeţele care au destule necazuri dar ştim de un să ducă la hun sfîrşit o mare
este ca ziua si noaptea, inclusiv se face, dar rămîneri în urmă investiţie a judeţului s-au scurs
duminică, să se lucreze fără în­ fost inundate, creînd astfel con­ la stadiile fizice tot vor fi. So­ lucru. Termenul de punere în încet pe apa... Căianului.
trerupere la evacuarea apei care diţii pentru obţinerea unor pro­ luţii ? Nu poate da, sînt de ni­ funcţiune a primei linii de ci­ Metronomul de astăzi încear­
bălteşte în cimp. ulilizind moto- ducţii sporite de nutreţuri la coa­ velul altora... mai mari. Elogia­ ment trebuie respectat". că să recapituleze situaţia de
pompeie şi aspersourele, sau prin sa a doua. In acelaşi timp, com­ ză însă munca constructorilor în „tabăra" beneficiarului mai la Chişcădaga.
săparea de şanţuri şi rigole de baterea bolilor şi a dăunătorilor, care îşi pun sufletul în tot ce puţin optimism. La transpor­ — Nu există o corelare în­
scurgere. De asemenea, acţiuni prin aplicarea tratamentelor pe fac. tul de calcar utilaje în stoc — tre planul valoric al con­
susţinute . să se organizeze la e- toate suprafeţele unde se sem­ Vineri, 21 iunie. Se lucrează 655 tone. Nu se pot preda la structorului şi termenele dc
liberarea terenului de depunerile nalează atacuri, reprezintă o sar­ ceva mai cu spor. Staţia dc be­ montaj pentru că şantierul 7 predare a unor obiective.
ce au rămas după retragerea ape­ cină de prim ordin pentru cadre­ toane ajunge iarăşi la o produc­ nu a terminat tronsonul 5-4 deşi — Montorul (T.I.M. Bucu­
lor. La aceste lucrări o contribu­ le tehnice şi conducerile unităţi­ ţie de peste 400 mc beton. (Pen­ avea termen 30 martie. reşti) n-a venit încă cu toate
ţie de seamă şi-o pot şi sînt lor agricole Reuşita deplină a tru recuperarea rămînerilor în Montorul, prin maistrul Adrian forţele pe şantier, justificând că
chemaţi să o aducă toţi locuitorii acţiunilor este condiţionată hotă- urmă ar fi nevoie de peste 700 Nicola, se plînge de lipsă de n-arc front de lucru.
satelor. De îndată ce terenul se rîtor de mobilizarea tuturor e- mc pe zi 1). front de lucru, beneficiarul la — Constructorul lucrează şi la
zvîntă, este necesar să se treacă forturilor lucrătorilor ogoarelor Sîmbătă, 22 iunie. Zi ceva mai fel, dar recunoaşte că pe alocuri linia a Il-a de ciment, deşi ter­
cu toate forţele şi mijloacele la la înlăturarea grabnică a efecte­ „scurtă" dar realizările sînt re­ frontul de lucru nu lipseşte, dar men de predare urgent este la
reînsăminţarea lui. lor negative ale inundaţiilor. lativ hune. Lipsesc cîţiva şefi de n-au sosit încă utilajele nece­ linia I.
formaţii, dar vin primii studen­ sare. Tot luni, 24 iunie, două as­ Consemnăm strădania comite­
ţii de la Timişoara repartizaţi pecte ne-au atras atenţia. La tului de partid de a reorganiza
pentru practică. Vor continua prima oră, la comitetul de partid, unele sectoare de activitate. Ori­
COLEGIUL DE FED^C^E
să sosească şi luni. Telefoane, reprezentanţii cantinei solicită cum, munca politică de pe şan­
GHEORGHE PAVEL (red-sefor seD. UT™'" [STRAT!; (secretar f adrese, pentru utilajele cheie. maşină şi oameni pentru a ple­ tier şi-a intrat în drepturi. Mal
genera! de redn-rtie), S-^B M r rr ’*' n "• MIÎRU GHEONEA, ELENA Duminică, 23 iunie. Nechemaţi, ca după tărîţe pentru că mîn- trebuie însă şi finalitate.
LICIU, IOAN MÎRZA, NICOLAE TiftCOs».