Page 27 - Drumul_socialismului_1974_06

Pag. 4 unumwL

Cind vorbim de Sarmizegetu- consemnează in cartea de vizi­ cultură. Asistenţa sanitară a rativa ti
sa ginăul ne poartă, fără să tă a muzeului, niciunde nu sint LEAGAN populaţiei este asigurată de ca- ca : Mar
vrem, nu iară mîndrie şi emo­ mai frumoase decit în locul des­ dre cu pregătire corespunzătoa- mioni, J
ţie, înapoi cu mii de veacuri. coperirii lor. re, starea de igienă a locuinţe- Prunduri
Marele savant Nicolae lorga no­ Locuitorii Sarmizegctusei ou lor fi comunei ateslind îmbuna- Hibais, j
ta că acesta este „...locul unde purtat dinlotdeauna, după cum DE IS T&RIE tăţirile radicale aduse in acest Curtean
s-a hotărît acum două mii de ne mărturisesc documentele vre­ domeniu de activitate. Despre pe ciţivt
ani care e limba pe care o vom mii, in sîngele lor, în inimă şi condiţiile noi de viată ale locui- hărnicia
vorbi-o, care e sufletul care va in conştiinţă, dorul de libertate, torilor vorbeşte convingător şi de an z<
sălăşlui în trupul nostru tracic“. demonstrînd prin port şi grai că ■faptul că anual prin magazinele contribui
Aşezare de o neasemuită fru­ sînt demni urmaşi ai strămoşi­ Şl PRQSPERITA TE cooperaţiei de consum se desfac rii locuii
museţe, un adevărat Ardeal în lor noştri. Ei au fost părtaşi ac­ populaţiei mărfuri în valoare de Prin p
miniatură, cum ii spunea cărtu­ tivi la evenimentele şi frămân­ circa 7 milioane lei, că aparate- surselor
rarul Ion Pop Reteganul, co­ tările sociale petrecute în zbu­ le electrice de folosinţă indelun- tă posit
muna Sarmizegelusa ni se înfă­ ciumata istorie a Transilvaniei, cea care a fost cu două-trei de­ Azi in satele comunei funcţio­ gală se găsesc la aproape toate muncitor
nează 5 şcoli şi 5 cămine cultu­
ţişează, la poalele Retezatului, ca ridicindu-se la luptă pentru o cenii în urmă. Peste 400 de ca­ rale, faţă de numai 3 şcoli cîte gospodăriile, iar numărul pose- lărgirea
o punte vie de legătură intre viată demnă, fericită. Această se, reprezentind mai mult de 80 erau în 1944. Existenta a peste sorilor de autoturisme a trecut ţos, înfi
leagănul formării poporului ro­ năzuinţă s-a împlinit, ziua de la sută din locuinţele existente, 110 televizoare, 290 aparate de de 15. prefabric
mân şi vremurile noi pe care 23 August 1944 deschizând o pa­ au fost construite in ultimul radio şi a unei biblioteci cu La temelia bunăstării locuita- tarea lei
le trăim. gină nouă de istorie pentru în­ sfert de veac. Amprentele pre­ peste 12 000 volume denotă că rilor comunei stau eforturile uni- tor obiet
O scurtă incursiune in trecu­ treaga noastră ţară. Sătenii au facerilor înnoitoare sint relevate te ale ţăranilor cooperatori, ca- in schiţe
tul îndepărtat al localităţii ne devenit, in 1945, slăpini pe pă­ şi pe alte planuri, în conştiinţa oamenii dispun de mijloace ca­ re gospodăresc cu chibzuinţă munei
re le satisfac din plin setea de
ajută să înţelegem de ce anual mânturile moşierilor din satele şi nivelul de trai al locuitorilor. peste 4 000 hectare teren, din muncă,
o vizitează mii fi mii de turişti Breazova şi Sarmizegelusa, re­ care mai bine de 3 000 hectare Schiţa
din tară şi din străinătate. Aici forma agrară marcînd începutul sint ocupate cu pajişti naturale. c'ttităţii,
se află vestigiile Coloniei Vipia unei etape de transformări în­ De aici se desprinde şi preocu- vreme t
Traiana Augusta Dacica Sarmizege- noitoare in viafa sătenilor. Sub parea statornică pentru dezvol- a începe
tusa Metropolis, capitala provinciei conducerea organizaţiilor de tarea zootehniei, sector care de- găsindu-,
romane Dacia — azi monument partid din satele comunei, locui­ tine o mare pondere in produc- primele
istoric de o inestimabilă valoa­ torii şi-au dovedit hărnicia şi ţia agricolă a comunei şi care este găti
re pentru poporul român. Săpă­ priceperea in transpunerea in este reprezentat de peste 1 700 ţă şi o
turile arheologice efectuate au fapte a politicii înţelepte a parti­ bovine şi 6 000 ovine. Creşterea viitor, p
scos la iveală numeroase vesti­ dului nostru, de peste trei ori a averii ob- se previ
gii, dintre care o mare parte Avind de peste 10 ani la con­ şteşli o C.A.P. faţă de 1960 re- casă de
se păstrează in complexul mu­ ducerea destinelor comunei pe Jlectă materializarea in fapte a un lice-
zeistic şi arheologic din comu­ un gospodar inimos, ataşat trup politicii agrare a partidului nos- şi alte <
nă, toate vorbindu-ne despre cul­ şi suflet intereselor oamenilor iru, mecanizarea, chimizarea şi peisajul
tura străbunilor, despre dragos­ şi prosperităţii acestei localităţi extinderea lucrărilor de imbu- Noua
tea lor pentru frumos, ‘ele coji- — in persoana secretarului comi­ nătăţiri funciare spunindu-şi se scrie
stiiuind mărturii ala unei stră­ tetului comunal de partid şi pri­ hotărîtor cuvîntul în sporirea torii ace
r
vechi civilizaţii. Alături de des­ marului comunei, Vasile Zgircea producţiei agricole. Preocupr £Z ind anir
coperirile viitoare, care în mod — locuitorii Sarmizegeiusei îşi cooperatorilor pentru aplicarea de a în\
cert vor fi multe la număr, ele clădesc o viaţă nouă, fericită, tehnologiilor înaintate, dirijată aniversa,
reprezintă o adevărată mindrie amprentele dezvoltării economi- cu pricepere de cei doi ingineri, Congresi
nu numai pentru comună, ci co-sociale a comunei fiind vi­ de curînd şi ei membri coope- lui cu i
pentru întreg poporul român. De zibile la tot pasul. Prin pute­ ratori, sofii Gheorghe şi Ileana mă, de
aici şi necesitatea, prefigurată rea lor de sinteză, datele statis­ Dauerbach, a dat roade, saltul nă să fi
în schifa de sistematizare a co­ tice oglindesc paşii viguroşi fă­ cel mai spectaculos inregistrin- bogată
munei, de a se construi un nou cuţi in anii socialismului pe du-se la cultura cartofului, unde ctim est.
muzeu, unde să fie expuse o- treptele civilizaţiei şi urbanizării. Primatul comunei, Vasile Zgircea, se consultă cu cetăţenii asupra nivelul producţiei medii la hec- tre pair
bicctele descoperite care, aşa Imaginea de azi a comunei nu mai frumoasă. acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru ca localitatea să devină tot tar a fost ridicat de peste trei
cum afirmau gazdele fi cum se mai seamănă nici pe departe cu Foto : VIRGIL ONOÎU ori în actualul cincinal. Coope-

S E S I Z Ă R I - R Ă S

SURPRIZE LA... „t
îmbunătăţirea
pentru
asistenţei
GESTUL o Nimic nu e mai ţ Noutăţi în asistenţa medicale la domiciliu ?
Nu ştim pentru cine a fost surpriza
t înălţător ca gestul omenesc, l — Sigur că da, ne preocupă Lugojan care a fost percheziţionat de v
> pornit din sentimentul curat al 1 mult continua îmbunătăţire şi ţăminte — bărbaţi al magazinului „Uip
4 dorinţei de a salva o viaţă, 4 perfecţionare a asistenţei medica­ au avut surpriza de a nu găsi ceea ce căui
) cent, şi printre meşteşugarii ţ medicală la, domiciliu le la domiciliu. Pentru viitor Bănuiseră că li s-ar fi sustras o pei
/ Gestul acesta l-am întîlnit, re-,
4 de la cooperativele „Mureşul" i ne preconizăm să îmbunătăţim orga­ tovarăşului Adrian Lugojan a fost triir
nizarea asigurării tratamentului la
judeţului Hunedoara, care ne trimite cc
J şi „Progresul" din Deva. La * (Urmare din pag. 1) măr de cetăţeni au beneficiat şi domiciliu. In această privinţă, ne mantului, din care cităm i „Vînzătoarea
4 apelul unei cooperatoare (B.Z.), ţ beneficiază de asistenţa medicală gîndim ca după prescrierea unui novată, a fost instruită de felul cum si
i aflată într-o stare gravă, au i ia domiciliu. tratament (de exemplu, efectua­ sancţionată cu „avertisment". Vă cerer
1 răspuns 45 de colegi — femei ) medicale de la dispensarele ru­ — Natural. Numai anul trecut, petrecut şi vă invităm în continuare să
ţ şi bărbaţi. „Avem nevoie de 31 rale, urbane, de întreprinderi, din au fost consultaţi sau trataţi la rea unor injecţii), să formăm e-
/ litri de sînge“ — suna apelul. > policlinici, de la staţiile de sal­ chipe care să execute întregul IN OBIECTIV OPER7
ţ Şi zeci de braţe s-au întins ţ vare ale spitalelor sau de la ju­ domiciliu aproximativ 500 000 de tratament, să nu mai umble paci­
pacienţi. Direcţia sanitară, con­
i pentru salvarea celei suferin- i deţ. Asistenţa medicală activă se ducerile spitalelor şi ale staţiilor entul la dispensar sau policlini­ In urma strădaniilor depuse în ecbi|
) de. Gestul omenesc al coope- ) caracterizează prin vizitele peri­ de salvare sînt preocupate in per­ că. Desigur, în atenţia noastră va ile de muzică populară, uteciştii satului
\ ratorilor s-a concretizat în do- 4 odice ale personalului sanitar la manenţă de continua îmbunătăţire sta continuu îmbunătăţirea orga­ au obţinut un televizor şi un picup. De
i narea a 12 litri de sînge. Sin- } domiciliul copiilor de la 0-1 an, a asistenţei medicale la domici­ nizării şi desfăşurării asistenţei levizorul n-a mai fost adus de la rept
1 ge în numele vieţii. ţ a copiilor problemă şi în alle ca­ liu. Insistăm ca fiecare autosa­ medicale la domiciliu in aşa fel loc în vitrina operatorului, unde nepoţei
zuri. nitară să fie deservită de cadre bbnul lor plac. De asemenea, operatorii
‘ 1 In toate oraşele din judeţ şi ca fiecare pacient să se bucure lor de a le rula filmele, motivînd ba că
1 LOCUINŢA o In apartamen- 4 în unele centre rurale există s flnitare disciplinate şi calificate de un tratament prompt, calificat. stricat...
care să răspundă prompt chemă­
4 tele nr. 13, 14 şi 15 din blocul staţii de salvare dotate cu auto­ rilor. Din păcate, unii cetăţeni Comitetul de cultură şi educaţie so
,'P5, aflat în termen de garan- ţ sanitare care se deplasează la ne fac greutăţi în folosirea au­ Convorbire consemnată doara ne informează că în prezent tei
\ ţie şi construit de şantierul l solicitările pacienţilor. tosanitarelor. De multe ori se în- de SABIN CERBU un program stabilit, iar operatorul urmi
i ! al T.C.II., din microraionul > — Sînt noutăţi în privinţa do­ tîmplă să fie chemată salvarea
* 15 Deva, cînd plouă afară, 1) tării autosanitarelor ? pentru o banală durere de mă­ REZOLVARE
4 plouă şi în ele. Din luna mar- i — Da. In municipiile Deva, Hu­ sea, unele migrene uşoare etc. Au
tie se tot fac promisiuni, au 1 fost cazuri cînd s-a chemat sal­ „Nu am scris niciodată la ziar dar i
nedoara şi Petroşani, au fost date
) fost stabilite chiar şi termene l în folosinţă autosanitare antişoc, varea pentru că cineva era în Sezonul turistic este in pli­ ziua de 15 II ’74 nu mă lasă să fiu paşi
4 pentru executarea reparaţiilor dotate cu aparatură medicală stare de ebrietate ş.a. Aceşti oa­ nă desfăşurare. Sute, mii de tovarăşul Candin Duma, muncilor în C.
1 cuvenite la acoperiş. In apar- ţ pentru intervenţia de urgenţă, meni nu se gîndesc că în aceiaşi oameni ai muncii din judeţul un an’ indignat de faptul că atunci c
ţ tamente continuă... să plouă. i dotate cu oxigen, instalaţii pen­ timp poate fi o chemare gravă nostru pleacă zilnic spre sta- ş comisiei de expertiză pentru reîncadrai
4 ? tru perfuzii şi transfuzii. Aş men­ în altă parte, unde e strict ne­ ţiunile de pe litoral sau ia ; din membrii comisiei, tovarăşul Glicor
munte. Un număr mare dintre ;
/ DEZINTERES « Bufetul „Vi- ţ ţiona eficienţa şi operativitatea aceştia apelează la transportul ; combinatului, l-a jignit în faţa celor p
ţ nătorul", din Lupeni. Consu- i unei asistenţe medicale cu aces­ cesar un ajutor medical. feroviar — confortabil, sigur, \ fost trimisă sesizarea spre rezolvare, co
* matorii solicită bere rece". „De i te maşini. — Ce are în viitor în atenţia prompt. Pentru a alia unele : ne răspunde că tovarăşul Oniga a fos
4 unde ? — întreabă barmana t — Desigur că un însemnat nu­ sa Direcţia sanitară a judeţului fapt. S-a stat de vorbă’ şi cu semnatar
' rîzînd. Anul ăsta n-am primit ţumit de încadrarea ce i s-a făcut.
ţ gheaţă l“. Orele 11,30, la res- ţ
i taufantul „Cina", din Lupeni. i
l Consumatorii se uită la vinză- 1 Hărnicie gospodărească
4 toare, dînsele la consumatori. I Nou pentru
Deşi localul s-a deschis la ora .' Din iniţiativa asociaţiilor de gănele au fost revizuite şi re- Cooperaţia de coitsum Işi
) 7,00, încă nu s-a dat marfă din ţ locatari, a comitetelor de vopsile.
4 magazie. Responsabilul, Teodor i blocuri, cu sprijinul permanent In fruntea acţiunilor gospo­ dumneavoastră
' Dan, este la... Petroşani. Bu- I al Consiliului popular orăşe­ dăreşti de înfrumuseţare a lo­ silică continuu servicii
4 felul „Bucegi", aceeaşi locali- 4 nesc Petrila, s-au iniţiat largi calităţii noastre s-au situat de­ !
l tate. „Vă rugăm un ţap de / acţiuni edilitar-gospodăreşti. In putaţii, preşedinţii asociaţiilor Alături de ceilalţi oameni ai Haţe
1 bere". „Ţap ? — răspunde în- ţ locul terenurilor virane din­ de locatari şi ai comitetelor amănunte în legătură cu ser­ muncii din judeţ, lucrătorii coo­ dele-
4 trebîndu-ne barmana. Aţi gre- l tre blocuri din cartierele „8 de blocuri precum şi un mare viciile puse la dispoziţia călă­ peraţiei de consum depun efor­ să f
.■ şit adresa. Noi vindem hal- > Martie" şi „7 Noiembrie" au număr de locatari din rîndul torilor, ne-am adresat tovară­ turi susţinute pentru întîmpina- noi
4 bă !“. Şi se amuză copios... 4 rea cu cit mai bune rezultate a sate
fost amenajate zone verzi în cărora amintim pe Andrei şului Ioan Petrica, şeful Agen­ măreţelor evenimente ale acestui plin;
jurul a 30 de blocuri, băncile Ştefan, Nicolae Dumitrache, ţiei de voiaj Deva i an în viaţa poporului nostru! a ciali
assscg CINE O CU- \
ap NOAŞTE 7 © Sc 4 dintre blocuri şi din faţa scă­ Ion Bodenos, Maria Marieta, — Noul mers al trenurilor 30-a aniversare a Eliberării pa­ Oră;
rilor au fost revopsite. O gri­
Ion Carpen, Nicolae Braşovea-
W lllti numeşte Came- , jă deosebită s-a manifestat nu, Constantin Negru şi mulţi a făcut posibilă satisfacerea in triei şi Congresul al Xl-lea al le c
mare măsură a cerinţelor tot
serv
P.C.R. Manifestînd o grijă deose­
lia Tîrnăucea- )
§§! nu, născută la ( pent?u repararea zonelor des­ alţii. PETRU GĂIN mai mari ale călătorilor de a bită faţă de satisfacerea cerinţe­ în
tinate jocurilor . pentru copii
29 ianuarie 1900. ' unde toate toboganele şi lea­ ajunge intr-un timp cit mai lor consumatorilor, întreprinde­ fost
Era elevă în 4 corespondent scurt în locul cel mai căutat rea judeţeană a cooperaţiei de preş
clasa a VH-a a / ■ vara, dar şi mai îndepărtat i consum Deva a dezvoltat reţeaua D
Şcolii generale 1 ; litoralul. Pot să informez că- comercială a cooperaţiei de con­ teri;
nr. 10 din IIu-1 : lătorii care apelează la servi- sum din judeţ prin intrarea în ne
........... ........ ...... nedoara, pînă ? Organele în drepf să rafina : ciile noastre că din 21 iunie funcţiune a noilor spaţii comer­ larg
5 în seara zilei \ I a.c. trenul accelerat 226 plea- ciale i complexul comercial, li­ simi
: că din Deva la ora 0,40 şi va
brăria, magazinul de mobilă, co­
t de 22 martie 4 (g Supermagazinul din Ilia îşi te de ape minerale şi în special fetăria şi restaurantul din Geoa- măr
> 1974,^ cind a dispărut fără / crease un bun renume în rîndul medicinale — Slănic, Hebe, Căciu­ : circula direct Constanţa, unde trul
1 ui ma. Mama, care de trei luni \ cumpărătorilor datorită bunei sale lită, Malnaş. Din păcate, aceste I va sosi la ora 11 şi 14 minute. giu ; cofetăria, librăria şi maga­ s-a
zinul de pline şi produse lacta­
: Incepînd din 27 iunie a.c., se
nu-şi mai găseşte liniştea, o cau- i aprovizionări şi a deservirii. Se sortimente lipsesc perioade înde­ te din Certej ; magazinul electro­ lioa
ţ ta cu disperare. Camelia e şatenă, ) pare însă că, în ultimul timp, lungate iar cînd intră în maga­ ; va pune în circulaţie trenul tehnic, librăria şi cofetăria din cu
i cu ochi căprui. La data dispa- 4 lucrătorii de aici nu mai depun zin sînt vechi, de cîte 5—6 luni I j accelerat 206 (Praga — Varna) | Ilia ; magazinul alimentar care mer
î care pleacă din Deva, prin :
| riţiei purta o rochiţă de stofă , aceeaşi strădanie în aranjarea şi De cîteva luni, cooperatorii deserveşte muncitorii construc­ vin;
prezentarea mărfurilor. Aşa se din Dobra insistă să li se asigure : Petroşani, la ora 14,44 şi va i taţi
) roşie, cu jerseu albastru şi un ţ face că la costumele de haine băr­ piesele necesare pentru punerea ; sosi în Bucureşti la ora 22,29. [ tori de pe şantierul fabricii de surr
\ balonzaid din relon negru. Cei ^ băteşti ca şi la alte confecţii, nu în funcţiune a separatorului de j Din ziua de 30 iunie, accele- ? ciment Chişcădaga şi multe al­ plai
tele.
ţ care ştiu ceva în legătură cu 1 se afişează nici talia, nici preţu­ lapte. Toate intervenţiile şi pro­ | râtul 244 va circula direct la | Au fost, de asemenea, moderni­ pro
rile. Fiecare client ai magazinului misiunile conducerii întreprinderii } Constanţa. El va pleca din j por
1 identitatea Cameliei sînt ru- ? trebuie să întrebe vînzătoarea pe de industrializare a laptelui Si- \ Deva la ora 22,05 şi va sosi la i zate în acest an, un număr de 17 la
? gaţi să anunţe organul de mi- I ce rînd este talia costumului ca- meria au rămas fără ecou. Pînă \ Constanţa la ora 8,01. magazine şi unităţi de alimenta­ tre
Ţ hţie sau părinţii — Elena şi \ re-1 interesează, preţul ele. Nu cînd ? @ în zona de agrement de Agenţia de voiaj din Deva j ţie publică prin extinderea supra­ măi
feţelor
comerciale
utile,
dotarea
lor
| Costel Cical, str. Arenei, bloc 4 ar fi mai rentabilă o „revizuire" la lacul Cinciş vin mulţi vizita­ asigură locuri şi pentru înapo- : cu mobilier şi utilaj modern, in-
a or ganizării muncii în magazin ? 197-
l B 2, etajul 2, apart. 11, micro-} ® La Hunedoara, ca şi în alte tori _ cu autoturismele. Unii asal­ ierea de la Constanţa, antici- \ trodueîndu-se’ forme avansate de
tează însă fînaţurile naturale din
} raionul 6, Hunedoara. J locuri din judeţ, funcţionează un pat, cu 30 de zile, celor care \ vînzare i autoservirea şi expune­
rea deschisă a mărfurilor.
magazin de desfacere a apelor împrejurimi, degradîndu-le. Sa posedă bilete de odihnă şi : In prezent, sînt in stadiu avan­
l ! minerale. Aici, cetăţeanul trebuie impune ca şi în această privinţă tratament. J ! sat lucrările de modernizare şi
să găsească mai multe sortimen­
să fie făcută ordine.
u»»> vu/mujummuu >u>iusujjiu LI M dezvoltare de la hanul „Bucurai