Page 3 - Drumul_socialismului_1974_06

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 011 © MARŢI 4 IUNIE 1974 Pag- 3
BU^WgMKBiaaKgM^^ -wşjl

Toţi comyniştîs să acţioneze

ferm Sa Şocurile lor de muncă îi SFIITUL HOŢĂRţRjLCR

Exploatarea minieră Lonea are funcţionau normal, iar în unele peste 3 000 tone de cărbune.
o organizaţie de partid puternică. brigăzi se înmulţiseră abaterile Semnificativă, sub acest aspect, C0N8RESI1UH FUMULUI MMŢ11
Comuniştii încadraţi în cele pes­ de la disciplină. Biroul organiza­ este şi experienţa sectorului V.
te 13 organizaţii de bază repre­ ţiei de bază a reacţionat opera­ — Colectivul sectorului nostru
zintă peste 40 la sută din efec­ tiv, cu toată fermitatea. S-a for­ — arăta tovarăşul Ghiţă Popescu,
tivul minei. Partidul este pre­ mat un colectiv din comunişti cu secretarul organizaţiei de bază din
zent la toate posturile cheie ale experienţă în care au fost cu­ acest sector — s-a confruntat cu
conducerii producţiei, la fiecare prinşi atît mineri, cît şi lăcătuşi- serioase greutăţi în aproviziona­ SOCIALISTE '
front de lucru, în toate schim­ mecanici, electricieni, maiştri şi rea fronturilor de lucru. Comu­
burile. Dar potenţialul numeric, ingineri, printre care tovarăşii niştii din sector au găsit soluţia
prezenţa fizică a comuniştilor la Nicolae Bălăuţă, Roman Tîr, Ioan în amplasarea unui rol colector
locurile de muncă nu sînt’ — lua­ Niculiţă, Constantin Iordache, Ni­ -pentru cărbunele din blocul II,
te numai sub acest aspect — în­ colae Balogh, Ion Dănciulescu, între orizonturile 500 .şi 400. Dar Consfătuiri cu deputaţii
deajuns de expresive pentru a Marin Ciubăr, Mihai Buzămurgă, biroul organizaţiei de bază nu s-a
evidenţia forţa organizaţiei. Petru Culda ş.a. Sub îndrumarea mulţumit cu găsirea soluţiei teh­
Capacitatea reală a organizaţi­ biroului organizaţiei de bază, a- nice, ci a trecut fără întîrziere In ampla expunere la primul propunerilor lor anterioare. La
ei, de influenţare şl mobilizare cest colectiv a urmărit îndea- la măsuri concrete pentru mate­ Congres al Frontului Unităţii consfătuirea organizată cu de­
a colectivului — spunea tovară­ rializarea ei. Maiştrii Rusu Petru Socialiste, tovarăşul Nicolae putaţii judeţeni din zona Brad,
şul Andrei Colda,' secretarul co­ şi Nicolae Tcaciuc, şeful de echi­ Ceauşescu sublinia i „Frontul de exemplu, au fost evidenţia­
mitetului de partid — depinde PREOCUPAREA pă lăcătuşi Romulus Puiu şi alţi Unităţii Socialiste va trebui să te o seamă de realizări în con­
de măsura în care se asigură comunişti au primit sarcini' pre­ se ocupe mai mult de felul în strucţia de cămine culturale la
participarea activă a tuturor co­ CENTRALĂ ÎN cise în legătură cu mobilizarea care deputaţii îşi desfăşoară ac­ Tomesti şi Basarabasa, amena­
muniştilor la îndeplinirea obiec­ colectivelor din care fac parte, tivitatea, îşi îndeplinesc înda­ jări de drumuri şi poduri. Ră-
tivelor politice şi economice. Ţi- ACTIVITATEA la înlocuirea transportului discon­ toririle faţă de cetăţeni, acţio­ mîn însă în atenţia consiliilor
nînd seamă de această cerinţă, tinuu cu vagoneţi prin transpor­ nează pentru înfăptuirea poli­ locale şi a organizaţiilor com­
comitetul de partid, birourile or­ POLITICO- tul continuu, cu benzi cu ra- ticii generale a partidului şi ponente din această zonă, a de­
ganizaţiilor de bază de la mina ORGANIZATORICĂ cleţi. In final, îjisuşirea şi apli­ statului". putaţilor şi unor instituţii ju­
noastră pun un accent deosebit carea acestor propuneri au con­ Consiliul judeţean al F.U.S., deţene problemele legate de e-
în activitatea lor pe antrenarea dus la sporirea capacităţii de biroul său executiv acţionează în lectrificarea satelor din comuna
concretă a comuniştilor la mun­ proape, la fiecare loc de muncă producţie a sectorului cu 30 la acest spirit; pe baza unui pro­ Bulzeşti, îndiguirea unor pîrale,
ca politică al cărei obiectiv prin­ rămas în urmă, cauzele care frî- sută. gram au loc consfătuiri cu de­ depoluarea Crişului Alb, moder­
cipal este îndeplinirea exemplară nează producţia şi a acţionat con­ In activizarea masei membrilor putaţii judeţeni pe zone, pre­ nizarea drumului către Munte­
a sarcinilor de plan şi a angaja­ cret prin măsuri politice şi or­ de partid, birourile organizaţiilor cum şi plenare ale consiliilor le Găina. Nu se poate explica
mentelor luate în întrecerea so- ganizatorice pentru înlăturarea de bază primesc un ajutor per­ comunale. Aceste acţiuni au un de ce, în condiţiile cînd preve­
cialistă. neajunsurilor, ceea ce a condus manent din partea comitetului de multiplu rol : de a activiza de­ derile la contractările de lapte
Pe firul acestei idei, exprima­ în scurt timp la intrarea în nor­ partid. putaţii, de a le prezenta sarci­ nu se îndeplinesc integral, în
te de secretarul comitetului de mal a activităţii de producţie. In — Acţionăm în această direcţie nile specifice pentru fiecare lo­ comunele Bălţa şi Bulzeştii de
partid, am cerut părerea unor cadrul acestei acţiuni, biroul or­ pe multiple planuri şi diferenţiat, calitate ce rezultă din documen­ Sus nu au fost înfiinţate centre
secretari ai organizaţiilor de ba­ ganizaţiei de bază a stat" de vor­ de la caz la caz — spunea tova­ tele primului Congres al Fron­ de colectare a laptelui ? Este o
ză de la Lonea. Care sînt aspec­ bă în mod organizat cu comuniş­ răşul Andrei Colda. Acordăm
tele mai semnificative ale expe­ tii de la fronturile de lucru ră­ multă atenţie pregătirii adună­ tului Unităţii Socialiste, de im­ întrebare pe care o adresăm
rienţei acumulate la mina Lonea mase în urmă, a luat măsuri ca rilor generale, ca ele să devină pulsionare a întrecerii între cir­ I.I.L. Simeria (şi ne vom inte­
în preocuparea pentru activiza­ graficele de întrecere să reflecte realmente şcoli ale educaţiei co­ cumscripţii, de a cunoaşte care resa de modul cum a avut au­
rea şi atragerea comuniştilor la zilnic situaţia realizărilor şi a ce­ muniste, dâr punem în acelaşi sînt problemele cele mai actua­ diţie această sesizare a depu­
îndeplinirea sarcinilor ? rut conducerii sectorului să ana­ timp un accent deosebit pe întă­
— Către sfîrşitul lunii martie lizeze decadal situaţia producţiei. rirea activităţii zilnice cu oame­ le ce le ridică în continuare ce­ taţilor Consiliului popular jude­
— relata tovarăşul Ştefan Ape- In felul acesta, prin antrenarea nii. In munca directă, persona­ tăţenii şi stadiul înfăptuirii ţean din comunele respective).
trichioaie, secretarul organizaţiei largă a comuniştilor din sector, lă, cu comuniştii avem încă mul­
de bază nr. 1 — în sectorul nos­ s-a reuşit să se prevină o even­ te de făcut şi de aceea expe­
tru au apărut unele oscilaţii în tuală rămînere în urmă şi să se rienţa organizaţiilor de partid de Plenara consiliului municipal Hunedoara
îndeplinirea sarcinilor de plan. asigure ca la sfîrşitul lunii apri­ la C.S. Hunedoara ne este de
Ce se întîmplase ? Aprovizionarea lie să se realizeze o depăşire a mult folos. La Hunedoara s-au desfăşu­ obştesc, a conducerilor unor u-
brigăzilor slăbise, utilajele nu planului lunar al sectorului cu M. CRISTESCU rat lucrările plenarei Consiliu­ nitaţi supuse controlului care
lui municipal al F.U.S. Avînd nu acordă atenţia cuvenită a-
loc la cîteva zile după încheie­ cestei activităţi.
rea primului Congres al Fron­ Biroul executiv al Consiliu­
tului Unităţii Socialiste — mo­ lui municipal al F.U.S. a sta­
Şedinţa biroului permanent ment istoric, de mare impor­ bilit măsuri de îmbunătăţire
Agendă edilitar — tanţă, cum sublinia tovarăşul continuă a activităţii de con­
Nicolae Ceauşescu, preşedintele trol obştesc. S-a preconizat or­
al Consiliului popular judeţean Frontului Unităţii Socialiste — ganizarea unor schimburi de
plenara a analizat în mod critic
gospodărească şi autocritic activitatea desfăşu­ experienţă între echipele de
In şedinţa biroului permanent al Consi­ rată pe linia controlului ob­ control obştesc precum şi dez­
liului popular judeţean din săptămina trecută ştesc. Au fost evidenţiate rea-, bateri cu factorii care trebuie
s-au prezentat două informări privind reor­ lizările bune obţinute în aceas­ să materializeze propunerile
ganizarea reţelei sanitare în mediul rural şi © In oraşul Vulcan s-au construit şi dat tă direcţie, experienţa pozitivă făcute.
aplicarea prevederilor Decretului 162 la în folosinţă 130 apartamente din cele 428 pre­ cîştigată de către membrii mul­ In cursul aceleiaşi zile, la Hu­
I.J.G.C.L., precum şi lista lucrărilor ce se pro­ văzute a se realiza în acest an. o Locuitorii tor echipe de control obştesc, nedoara a avut loc o dezbatere
pun a se executa în 1975 prin contribuţia în Orăştiei au executat prin muncă voluntar-pa- contribuţia adusă la perfecţio­ de lucru cu deputaţii Consiliu­
bani a populaţiei. lui popular judeţean din muni­
triotică lucrări edilitar-gospodăreşti în va­ narea şi îmbunătăţirea conti­
Au fost discutate mai multe proiecte de nuă a servirii şi aprovizionării cipiu, care a prilejuit o infor­
decizii şi avizate unele documentaţii. In toa­ loare de 6 735 000 lei, faţă de 4,5 milioane lei mare reciprocă asupra sarcini­
te problemele analizate s-au adoptat măsuri cît prevede angajamentul anual « La Simeria populaţiei. Totodată, plenara a lor actuale ale deputaţilor în
corespunzătoare. s-au dat în folosinţă toate cele 40 apartamen­ criticat unele aspecte negative întîmpinarea istoricelor eveni­
te prevăzute a se construi în acest an din din munca echipelor de control mente ale acestui an jubiliar.
fondurile statului şl s-a terminat prima eta­
pă la alimentarea cu apă potabilă a oraşului, Sprijin multilateral acordat consiliilor
In cinstea celei de-a iar la fabrica de pîine se fac lucrările de fi­
nisare la noua secţie de franzelărie care are comunale şi săteşti
o capacitate de 7 tone în 24 de ore • In Un colectiv format din mem­ educative pentru mobilizarea ce­
ÂAÂ-a smversari comuna Cerbăl s-au făcut prin muncă volun- bri ai Consiliului judeţean al tăţenilor la realizarea sarcini­
Uteciştii de la I.M. Barza şi-au luat un tar-patriotică lucrări de interes obştesc în Frontului Unităţii Socialiste în­ lor economice, de contractări şl
angajament care îi onorează i realizarea u- valoare de 325 200 lei, faţă de 346 500 lei cît treprinde o amplă acţiune de achiziţii.
control şi îndrumare, în mai
nei locomotive de mină, prin muncă patrio-. prevede angajamentul anual « Cetăţenii co­ Sugerăm ca, pe baza conclu­
tică, în cinstea zilei Eliberării patriei, loco­ multe comune din judeţ, care ziilor acestei acţiuni, să se or­
motivă denumită „România XXX“. Strungarii munei Şoimuş au executat prin muncă volun- are ca obiectiv preocuparea ganizeze schimburi de experien­
consiliilor comunale pentru spri­
au executat toate piesele, de cea mai bună tar-patriotică lucrări edilitar-gospodăreşti în ţă între consiliile comunale şi
calitate, electricienii şi lăcătuşii au început valoare de 1 069 000 lei, faţă de 1 205 000 lei cît jinirea şi orientarea consiliilor săteşti ale Frontului Unităţii
montarea. De ziua marelui eveniment — 23 prevede angajamentul anual, revenind 235 lei săteşti, â birourilor lor execu­ Socialiste.
August, locomotiva uteciştilor „România XXX“ tive în organizarea acţiunilor
va scoate primele vagonete de minereu. pe cap de locuitor.
v__________ _—----------------------------
Adevărul că drumul drept în viaţă Grigore Cosma, primul secretar al Co­
mitetului orăşenesc Brad al U.T.C., ne a-
este doar acela care trece prin muncă s-a Coleoîivyl—un „părinte" oare
confirmat în atitea şi atitea rinduri. In- rată două liste. Pe una sînt trecuţi tinerii
timplările de faţă, petrecute la Brad, vin din oraş care nu muncesc — ruşinea ora­
să întărească acest adevăr; să-i dea pu­ şului, cum li se spune pe drept cuvint —,
tere de reflectare pentru acei care mai pe alta cei care fac acte antisociale : fur­
turi, contravenţii, huliganisme. Unele nu­
cred că munca şi cinstea nu-i vizează şi răspunde de fiecare „fin" ai sie!
pe ei. me apar pe amîndouă listele : Mircea Bel-
Vladimir Galea, miner 11 la sectonfl dea. Ştefan Grancea, Ioan Bambu, Viori­
Valea Morii, este astăzi un miner de frun­ ca Mateiu, Alexandru Leac, Ioan Jiya,
te. Nu cu multă vreme în urmă nu era Dumitru Niţă şi alţii. Puţini, dar mai sînt.
Dar din cei peste 4 500 de tineri uiecişti
chip să se înţeleagă ortacii cu el. Absen­ c iţi are Bradul, majoritatea covîrşitoare
ta nemotivat, schimba locurile de muncă, de ispravă. A recîştigat un om. — Adrian Grancea, electrician, a lucrat
era un „tinăr problemă". Dar tovarăşii de Simedrea Ilaneş a fost — şi mai este o vreme la Uzina de preparare a mine­ sînt oameni destoinici, lăudaţi şi apre­
muncă n-au abdicat nici o clipă de la — un fel de copil adoptiv al lui Gavrileţ reurilor. Era un fel de cal-breaz. Colec­ ciaţi, fruntaşi in producţie, inovatori, oa­
ideea că Vladimir trebuie adus la ade­ Pasc, llie Gherman, Nicolae Carcja. Cu tivul de muncă a renunţat la el. Adrian meni cu funcţii de răspundere, la locuri
văr, la drumul cel drept. S-a stat de cităva vreme în urmă, la un grav mo­ eră pe drumuri, fără serviciu. A venit la cheie ale producţiei. Acţiunea de... depa­
vorbă cu el. Aspru, minereşte. Părinţii, ment de răscruce pentru el, cei trei i-au noi, la mină. Atunci nu inspira prea ma­ razitare pentru cei certaţi cu munca cin­
organizaţia de tineret, prietenii i-au să­ întins tovărăşeşti miini de sprijin. Cînd re încredere, dar l-am primit. L-am an­ stită continuă. Există certitudinea că ei
rit mereu in ajutor. Şi reuşita a fost de cu buna, cînd cu răul, în funcţie de... gajat şi ne-am ocupat de el. Dacă vă vor înţelege, se vor integra în colective
partea lor. Vladimir Galea s-a integrat in împrejurări, lecţiile ce i se predau lui Ha- spun că azi este un om de bază n-o să de muncă. Desigur, care nu va înţelege
colectivul mineresc, in care este astăzi o neş erau pline de substanţă, dar mai cu mă credeţi — relata Nicolae Stoica. va fi obligat in virtutea legii.
piesă de bază. seamă de urmări. Tinărul Haneş este azi Tot Bradul îi ştia şi îi condamna pe Exemplele de faţă credem că au va­
Dorin Benea, electrician la I.M. Barza, a un lăcătuş de mina intii. Nicolae Tuţu şi Dănuţ Ciuclan. Nu lucrau, loare şi forţă de convingere : colectivele
greşit o dată grav. A furat din întreprin­ Constatin Bărbăcaru şi Nistor Daju, trăiau din expediente, frecventau loca­ de muncă sînt acelea care ştiu şi pot asi­
dere. Fapta sa trebuia condamnată, chiar azi „mineri harnici", cum îi numeşte Ni­ lurile. Puţini mai credeau în aducerea gura drumul drept în viaţă pentru fiecare
cu pierderea libertăţii pentru o vreme. colae Stoica, secretarul comitetului U.T.C. lor la drumul cel drept şi adevărat. In­ dintre oamenii lor. Chiar cînd viaţa nmi
de
nişte
tovarăşii
rătăciri,
prilejuieşte
Organizaţia de tineret a venit însă cu o de la I.M. Barza, erau renumiţi pentru tr-o bună zi au fost luaţi scurt de mină muncă, colectivul este cel mai bun sfet­
propunere-angajament să fie lăsat în beţii, scandaluri, absenţe. Ortacii nu s-au şi angajaţi la Fabrica de industrie locală, nic şi povăţuitor. Cu condiţia ca fiecare
seama tinerilor din organizaţie, să-l ju­ daţi în seama unor muncitori buni, cu ex­ membru al său să fie privit cu drag,
dece ei. Li s-a acordat credit. Colectivul descurajat. I-au scuturat zdravăn, cum perienţă şi în această dificilă muncă cu aspru cînd trebuie, dar cu înţelegere şi
doar intre mineri se obişnuieşte şi astăzi
de muncă şi-a asumat o mare răspundere cei doi sînt, vorba secretarului de U.T.C., omul. Despre cei doi tineri azi se spun grijă tovărăşească, comunistă !
în privinţa lui Dorin. Şi a făcut o faptă „mineri harnici, destoinici". vorbe bune. Şi în fabrică, şi in oraş. GH. I. NEGREA