Page 4 - Drumul_socialismului_1974_06

DRUMUL SOCIALISMUL

V u S c a n ’74

Renaşterea si

9 9 l-l
înălţarea unui oraş J INGINERII SEI'I LUCREA- ^ Cum treb
IZA I’E TRACTOARE © In a-4
4 ceste zile de -„vîrf“ de cam- 1 neral, ce..ar
} panie, pe inginerii şefi Con- \ această intre
ţ stantin Coriciuc (C.A.P. Rapol-i piliu Trifan,
muncă eroică, minerii, lăcătuşii, dustriale dale de Vulcan se ridi­ lei pentru apărarea sănătăţii pu­ (tu Mare) şi Dragoş Crişan I de stat pentr
dina de vară
electricienii au pus în funcţiune că la aproximativ 1,2 miliarde blice, 16 milioane lei pentru cul­ 1 (C.A.P. Turdaş) i-am intîlnit I bianţă deosel
mina, iar in aprilie 1951 au fost lei. tură etc. 1 lucrînd efectiv pe tractoare la / să fie astfel
scoase Ia lumină primele tone Impresionantă este evoluţia o- Şi construcţia este in plină j efectuarea unor lucrări agri-) adecvat sezoi
de cărbune. Primul vagonet care raşului şi din punct de vedere desfăşurare. Anul acesta se dau \ cole care reclamă maximă ur-
a ieşit avea incorporat in el social-cullural. In două decenii, in folosinţă 428 apartamente in­ genţă şi operativitate. Este şi J biberul şi el<
monios. Pe !
mii, zeci de mii de ore de mun­ populaţia a crescut, astfel incit tr-un microraion nou — 3 B. In \aceasta o dovadă a răspun- ţ
că încordată. Şi acest moment astăzi numărul elevilor este mai legătură cu această amplă des­ 4 derii cu care ei privesc soar- vizionare con
năciori, grătf
ta recoltei viitoare.
se află imortalizat pe peliculă. marc decit cel al locuitorilor din făşurare purtăm o discuţie cu 1 la r, sei".
Acesta a fost primul pas spre anii războiului. „Populaţia“ din tovarăşa ing. Olivia Appel, şe­
COMERŢUL
reînvierea Vulcanului, dar o re­ şcoli este în prezent de peste ful biroului de sistematizare şi i COI Cam de o \ CE A DE
înviere la o scară şi de o pro­ 4 500 de copii. Oraşul are în arhitectură de la consiliul popu­ 1 • Să tot fie lună, localul 4
funzime fără precedent. Astăzi, prezent cca 30 000 de locuitori, lar orăşenesc. 4 două luni de stă gata a- . Această a
Vulcanul este oraş în toată pu­ din care 10 000 sint salariaţi. In — Oraşul nostru — ne spune / cînd, la par- menajat pen- ) tor responsaţ
La Vulcan există două foto­ terea cuvintului, nu ceea ce a 21 de ani, aici s-au construit pe­ interlocutoarea — este cel mai j terul blocului tru a-şi pri- 1 vară, terase.
grafii ae o rara expresivitate fost — o comună. Dimensiunile ste 6' 000 de apartamente, ceea frumos din Valea Jiului, atît ca l'I de pe str. Le- mi consuma- 1
istorică ţi socială. Vom vorbi la care a ajuns sint dc-a drep­ ce a determinat saltul calitativ aşezare, cit şi ca arhitectură, I nin din Deva, torii. Dar nu-i 4
R aici, pe scurt, despre fiecare din tul impresionante. Aici s-au ca 75 la sută din populaţie să deşi el încă nu are un centru. V fostului ma- primeşte, pen- ,
ele. Una înfăţişează un bărbat, creat şi alte unităţi economice locuiască în apartamente. S-au Construcţia lui a început de la j gazin alimen- tru că tot de*
îmbrăcat sărăcăcios, finind pe un de prim rang : încă o exploatare mai construit 6 cămine munci­ periferie spre viitorul centru. A- tar i s-a dat atunci lacă­
braf un copil ce priveşte în ur­ minieră, la Paroşeni, o termo­ toreşti, cu cile 300 de locuri fie­ cum ne aflăm în stadiul in care o nouă desti­ tul de ia uşă Si: I
mă peste umărul tatălui, iar ce­ centrală, o prepara ţie de cărbuni care, mai bine de 00 unităţi co­ edificarea centrului urban, cu naţie : laeto- n-a fost des­ II
lălalt braţ îi este ocupat de o la Coroeşti, fabrica de stâlpi hi­ merciale, 5 şcoli generale şi un tot ce înseamnă el, devine acu­ vegetarian. chis.
bocceluţă şi braţul sting al so­ draulici, o secţie a T.C.M.M., un liceu, toate avîtld 86 de săli de tă. In 25 de ani de acum înain­ \ DCPA ora închiderii •- Acesta i
ţiei. O familie pleacă din Vul­ şantier propriu de construcţii so­ clasă, 22 laboratoare, 16 ateliere- te, oraşul va avea 8 microraioa- a cabanei d<
can. Fotografia era făcută în ciale şi altele'. In cincinalul pe şcoală şi alte dotări. Oraşul dis­ ne, iar populaţia va depăşi ci­ i Elena Marcu, barmană la bu- re a Petroş.
1 fetul din cartierul Dacia —
toamna anului 1931. care îl străbatem, statul inves­ pune, de asemenea, de 5 grădi­ fra da 50 000 de locuitori. 4 Deva, a fost găsită servind ventat «Ic tu
Mina şi-a încetat respiraţia, teşte aici cca 100 milioane lei niţe cu peste 1 300 de copii. In Vulcanul are un album de fo­ ? băuturi după ora închiderii, primăvara,, «
iar familiile, multe sute de fa­ anual pentru dezvoltarea unită­ 1953, Vulcanul dispunea de două tografii. Din acesta nu vor lipsi ] contrar regulilor în vigoare. Oficiului ju<
milii, au luat drumul fără sfîr- ţilor economice şi a oraşului. In şcoli şi citeva cadre didactice, iar cele care îl înfăţişează astăzi în 1 • Şi barmana Doina Diniş de Petroşani,
şit previzibil al căutării lucrului. prezent, oraşul ocupă un loc de în prezent numărul cadrelor didac­ toată splendoarea — tinăr, vigu­ >la bufetul „Păltiniş" din De- unitate toci»
O gazetă a vremii a scris atunci frunte in judeţ din punct de ve­ tice depăşeşte cifra de 280. Aici ros, clocotitor, încărcat de viaţă 4 va a fost amendată, tot pen- să fie. dcs«di
un reportaj intitulat „Moartea dere al dezvoltării sale. El dă şi optimism. Acesta este Vulca­ Jtru nerespectarea regulilor co- ţ
Vulcanului“. Exploatarea cărbu­ peste 7 la sută din producţia in­ s-a construit un spital cu 300 de nul de azi, aşezat parcă simbo­ ţ merciale : a servit persoane 1 concediu pir
nelui devenise „nerentabilă“, iar dustrială a judeţului, pondere locuri şi s-a amenajat o policli­ lic in terase succesive ce urcă leare se aflau în stare de e- ’
patronatul a hotărit închiderea concretizată în peste 1,7 milioa­ nică cu 6 circumscripţii şi 3 dis­ pină la liziera pădurii. Este ex­ ’brietate. J
minei. Şi a fost închisă la 8 sep­ ne tone de cărbune anual, 3,6 pensare. Numărul cadrelor me­ presia exodului de civilizaţie,
tembrie 1931. In pragul iernii, miliarde kW energie electrică, dicale este egal cu al celor di­ infuzia puternică de tinereţe şi I STRADA • ...Primăverii — ţ taj
minerii au trebuit să-şi caute de 32 000 bucăţi stîlpi hidraulici, pe­ dactice. Statul cheltuieşte ,anual vigoare ce i se face zi de zi. 4 ce ironie! — din Călan este un 4
lucru în altă parte. Peste Vul­ ste 500 000 tone cărbune briche­ în acest oraş 5,5 milioane lei / fel de copil vitreg al edililor I
can s-a aşezat tăcerea şi ceaţa. te etc. Valoarea producţiei in­ pentru învăţămînt, 10,7 milioane CORNEL ARMEANU ] oraşului. Iată şi de ce : In a- \
A doua fotografie înfăţişează t nul 1973, luna iunie, I.G.C.L. i Horii
o grupă de mineri, toţi îmbrăcaţi îdin Călan s-a apucat să pa- "
de şut. Această fotografie a fost l veze această stradă. A fost l
băgată într-o sticlă şi aşezală / adus un excavator, care a fă- ' -UR
intr-vnul din digurile ce s-au ţcut la capătul străzii o groa-ţ
construit într-o galerie, înainte i pă mare şi adîncă. Şi cu asta, i
An de an
de închiderea minei. Gestul a- l acţiunea de pavare a străzii } tractează con:
parţine unei grupe de mineri şi 4 Primăverii s-a încheiat ! Lo- 4 mente. Dorine
constituie expresia unei speran­ euitorii Călanului fac în con-
ţe, speranţa in redeschiderea, ţ tinuare acrobaţii în jurul a- ţ ne-am adresai
cîndva, a minei. ^ cestci gropi. ^ ful Oficiului
rea de locuinţi
Speranţa s-a înfăptuit, iar chi­ tăţi, „la zi" in
purile acelor mineri, îngropate l CINE rezolva SITUA- l rării •— prin <
; ŢI A ? 0 S-a construit barajul i
în dig, au fost scoase la lumină 4 de la Valea de Peşti din mu- 4 şele din judeţ
odată cu redeschiderea. Este l nicipiul Petroşani. Frumos ! i contracta, la 1
în acest gest nu numai speran­ I S-a construit un liotei turis- ţ te contort II i
ţă, ci şi convingere. Minerii au 4 tic de o concepţie arhiteetu-1 Se pot oci
simţul istoriei, al mersului ei. ] rală notabilă. Şi mai frumos ! > Orăştie : —
Au trecut 18 ani în care ex­ 4 Dar ce facem cu locuinţele, ţ te cu 4 eamer
ploatarea a zăcut sub povara a- l cu blocurile construite, în a- i iunie a.c.
i val de baraj, un adevărat | — Bloc M
pelor ce umpluseră galeriile şi 4 cartier. Stau apartamentele t iei. Se pot ocr
puţurile. Eliberarea ţării de sub / goale după ce constructorii au — Bloc M
jugul fascist, actele revoluţiona­ 70 000 Iei, resp
re care i-au urmat^între care ţ plecat. Şi sint supuse degra- ţ
^ dării. Cine le va fi stăpinul ? ^ august.
naţionalizarea din iunie 1918, au Haţeg : —
permis clasei noastre muncitoa­ 4 INTIRZIERI sul, deoarece l preţul de 6H ot
re preluarea în propriile miini a / o Au trecut apa rezultată > — Blocul
puterii economice şi trecerea la \ două luni de din ploi se \ meră, ia preţi
refacerea şi dezvoltarea econo­ I _ , . , infiltrează în i diat.
I cind locatarii unele aparta- i — Blocul )
miei. In aceste preocupări au 4 blocului B 2 au mente. Cineva 1
intrat şi repunerea in producţie mere la preţu
er
Una clin zonele în plină dezv oltare ale Vulcanului. I solicitat secţi- a '' >iţ> a va ~ , irul IV a.c.
a minei Vulcan. După doi ani de ţ ei I.J.G.C.L. zu * <;a aşa \ Brad : — 1
Foto : V. ONOIU
I.................. stau lucrurile i 3 şi 4 camere
\ Simeria sa re- şi ... _ fă- ţ lei! Se predau
s a
ţ pare acoperi- cut că plouă, ţ Simeria : -
4 camere, de
4 AŞTEPTĂRI © In 3 aprilie ( respectiv, 120 (
/a.c., în staţia C.F.R. Deva a / cu luna iuni
fesionale misiunea de a conduce
HUNEDOARA o echipă, iar după o perioadă «sosit un vagon cu cartofi de } te eu 1, 2, 3
Deva : — 1
isămînţă pentru O.A.P. Bîrsău. 1
nu prea lungă să-l promoveze
ca maistru oţelar. I Cartofii au fost ridicaţi şi de- i 75 000 lei, 105
4 sigur însămînţaţi. Numai că... 4 — Blocul 7
Eforturile acestui harnic oţe­
la ora aniversărilor lar şi „profesor“ — deoarece / oficiul, adică plata taxei de 1 te cu 2 camer
I transport, in valoare de 1 074 \
85 000 iei, rest
cum poate fi numit altfel acela
care s-a îngrijit să formeze i lei, nu s-a executat nici pină i i Apartamcir
’ la 17 mai.
specialişti de înaltă clasă, astăzi diat, şi cu pi;
maiştri principali la Galaţi şi în funcţie de
• ne peste media zilnică. In cin­ combustibil convenţional şi mai
(Urmare din pag. 1) stea marilor evenimente ale a- mult de 5 milioane şi jumăta­ Tirgovişte — i-au fost răsplă­
nului şi a aniversărilor combi- tite cu numeroase distincţii,
hunedoreană". Concurenţii au naUilui, jurnaliştii de la secţia te kWh energie electrică. Volu­ printre care „Ordinul Muncii-
dat răspunsuri competente, bine I sint hotăriţi să repete perfor­ mul economiilor este in conti­ clasa I, acordat de conducerea
documentate. Câştigătorilor li manţa şi chiar s-o depăşească. nuă creştere. partidului şi statului in decem­
s-au acordat premii. brie 1972.
De două ori Succesele obţinute nu-l sa­
Expoziţie itinerantă tisfac. In conştiinţa lui de co­
mai mult otel O conştiinţă plămădită munist nu este loc pentru aulo-
„Hunedoara ieri şi azi“ — aşa a
se numeşte expoziţia itinerantă La data aniversărilor C.S; Hu­ Ia flacăra oţelului mulţumire. Calităţile lui se re­ Intr-o atmosferă de muncă „„.Sub conducerea
la care se lucrează de zor, ur­ nedoara — din a doua jumăta­ găsesc în orice face, la orice oră creatoare, plină de avînt, a în­ rea nemijlocită a
miliţia noastră, ci
mând să fie deschisă in curînd, te a acestei luni — oţelarii de Deşi tinăr, maistrul principal a zilei. Acest minunat oţelar tregului popor, de optimism şi larg şi activ al m
şi care, după cum suge­ aici vor raporta elaborarea unei este totodată şi un bun activist încredere în politica clarvă­
rează şi titlul, prezintă imagini producţii suplimentare de oţel Florian _ Giurcă, de la oţelăria obştesc. Sarcinile ce-i revin pe zătoare a partidului, sărbăto­ dus o contribuţie
elocvente din Hunedoara... de de la începutul altului ce va electrică a C.S. Hunedoara, lu­ linie de partid, sindicat, în co­ rim împlinirea unui sfert de apărarea ordinii şi
crează efectiv, in acelaşi loc de
ieri şi de azi. Expoziţia va face depăşi de aproape două ori în­ muncă, de un sfert de veac. mitetul oamenilor muncii sau Ia veac de la înfiinţarea miliţiei blice, la apărareE
a drepturilor şi lifc
un itinerar mai lung prin Ce­ treaga producţie realizată în a- Biografia acestui om este deo­ sport şi le îndeplineşte cu mul­ populare. tăţeneşti. % Partidu
Mentalita­
conştiinciozitate.
tă
tatea de metal. nul Eliberării patriei. Asta în­ sebit de bogată. Giurcă mărturi­ tea lui nu poate concepe ca o In cei 25 de ani de existenţă Român, întregul n
a miliţiei, ofiţerii şi subofiţe­
Expunere seamnă peste 40 000 de tone de seşte că, de fapt, el nu a venit sarcină încredinţată să fie dată rii, trup din trupul poporului dau o înaltă prej
oţel.
la Hunedoara cu intenţia de a
Azi după-amiază, colectivul se face oţelar. Dorinţa lui era uitării. muncitor, conştienţi de marea taţii neobosite, plir
gaţie, a lucrătorih
Uzinei nr. 5 — reparaţii şi pie­ „Disputa" de a deveni mecanic auto. Dacă Deşi zilele lui de lucru sint însemnătate pe care le-o im­ ţie, pentru îndepli
se de schimb va audia expune­ acest lucru nu s-a putut realiza, încărcate, găseşte timp pentru plică munca, însufleţiţi de un rîrilor partidului '
rea „Dezvoltarea şi perspectivele aglomeratoriştilor motivul este cit se poate de colegi şi pentru familie. Se pre­ fierbinte patriotism, n-au pre­ devotamentului cu
siderurgiei hunedorene". Va fi De la începutul anului, aglo- simplu : grupul şcolar profesio­ ocupă şi urmăreşte îndeaproape cupeţit nici un efort în lupta datoria faţă de poj
prezentat apoi un frumos pro­ meralorişlii de la secţia I au nal nu avea in acel an de in- evoluţia celor ce se află in sub- dusă împotriva infracţionis- patrie, faţă de cai
gram artistic. Aceeaşi expunere produs peste sarcinile de plan văţămînt nici o asemenea cla­ ordinea lui. Nu-i neglijează nici mului, unii dintre ei sacrifi- socialismului".
va fi prezentată în cursul aces­ 17 000 tone de aglomerat feros, să. Dar pentru această schimba­ pe cei doi copii, băiatul de 18 cîndu-şi chiar viaţa pentru a O trăsătură c
tei săptumini şi la secţiile adică exact atîta cit au reali­ re a destinului său profesional, ani, elev la liceul industrial, şi duce pină la capăt misiunea fundamentală a îi
O.S.M. I, O.S.M. II, oţelăria e- zat suplimentar pe primele pa­ renumitul maistru oţelar nu are fata, elevă în clasa a VlII-a, primită. Prin întreaga lor ac­
lectriCă, aglomeratoarele I şi II, tru luni colegii lor de la sec­ nici cea mai mică umbră de ambii evidenţiaţi la purtare şi tivitate, abnegaţie .şi spirit de vităţi desfăşurată
alături de celelalte
urtnate, de asemenea, de pro­ ţia a Il-a, dar care are o ca­ regret. O afirmă cu putere de învăţătură. sacrificiu, lucrătorii de mili­ statului nostru, o c
grame artistice. pacitate de trei ori mai mare convingere modul cum s-a inte­ ţie şi-au cîştigat preţuirea şi
decit secţia 1. Urmează „repli- grat încă din primele zile de lată doar citeva trăsături ale respectul oamenilor muncii. manismul profund
| Producţie record ca“ celor de la „U“. maistrului comunist Florian Deosebit de semnificative lor întreprinse pei
muncă in această frumoasă şi Giurcă, trăsături care ne fac să pentru modul în care miliţia nirea şi descoperii
Talentul,
bărbătească
meserie.
i de fontă Economii dăruirea, voinţa şi fermitatea de dorim ca munca şi activitatea îşi îndeplineşte înalta misiu­ antisociale, pentru
vieţii şi demnităţii
In ziua de 29 mai a.c., colec-
ne încredinţată de partid şi
Pe primele patru luni ale a-
a fi oţelar, în adevăratul sens
a avutului obştesc
acestui minunat oţelar să con­
| tivul secţiei I furnale a realizat
te
general
| cea mai ridicată producţie de nului, C.S. Hunedoara a înscris al cuvintului, au făcut ca şefii stituie pentru toţi oamenii de popor sint cuvintele exprima­ a normelor de con
al
secretarul
de
in contul economiilor pe acest
lui să-i acorde la numai trei
| fontă din acest an ; cu 120 to- an aproape 25 000 de tone de luni de la absolvirea şcolii pro­ la oţelăria electrică un exemplu Partidului Comunist Român, cialislă. Ca urmare
demn de urmat.
comandantul nostru suprem —
mai rodnice colaboi
tovarăşul Nicolae .Ceauseşcu i şele de oameni ui