Page 6 - Drumul_socialismului_1974_06
P. 6
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 011 © MARfl 4 IUNIE 1974
ra “
mint - cultură - aytă ■ învăţămînt - cwltură>- a
■tii
Duminică, corurile de la Orăş- între 22 şi 27 mai a.c. s-a
tie şi I.C.S. Hunedoara au parti Concursul republican desfăşurat Festivalul internaţio DIN VIAJA
cipat la faza finală a concursului nal de folclor de la Charleroi
in tor judeţean „Cîntare patriei", (Belgia). Au luat parte un nu
într-o companie valoroasă — pe măr de 18 ansambluri artistice FERICITA '
scenele din Bucureşti şi Timişoa al artiştilor amatori din Belgia, Bulgaria, Grecia, Iu
ra au evoluat formaţii de mare goslavia, Olanda şi Spania. Ţa
prestigiu — reprezentantele jude ra noastră a fost reprezentată A COPIILOR
ţului nostru s-au comportat la un DEVA. Sala „Arta" a cunoscut fara din Deva, orchestra de mu de ansamblul de cîntece şi dan
nivel superior, obţinînd 99 şi res din nou atmosfera marilor ser zică uşoară a clubului sindicate suri „Mureşana", constituit pe
pectiv 99,25 puncte. Sub bagheta bări folclorice. Faza judeţeană a lor, precum şi rapsozii populari nucleul căminului cultural din
dirijorului Ioan Popa, corul din concursului republican al forma Cosma Covan (Muncelu Mare) şi Geoagiu. Florile, bucuria de fiecare zi,
ţiilor artiştilor amatori a adus Zidor Furcă (Săcămas). Comportîndu-se remarcabil, primăvara vieţii — copiii — şi-au
duminică pe aceeaşi scenă sute HUNEDOARA. La clubul „Side- artiştii hunedorenl au fost din aniversat ziua. Prima zi de vară,
de artişti din zonele Ilia, Orăş rurgistul" s-a desfăşurat joi după- nou la înălţime, demonstrînd aleasă ca sărbătoarea vlăstarelor
tie, Simeria şi Deva. Toţi parti amiază, întrecerea brigăzilor ar atît în cadrul unor spectacole, vieţii, a fost întîmpinată de co
Corurile hunedorene cipanţii au venit la concurs cu tistice de agitaţie. Au evoluat cu piii Hunedoarei cu cele mai alese
cîntece, versuri şi jocuri închina
I.A.P.L.,
acest
prilej
brigăzile
justificate ambiţii : autenticitatea
pieselor, interpretarea, virtuozita F.I.L., cooperativei „Progresul" şi te patriei dragi, partidului părin
te.
tea — asigură un loc în faza fi Exploatării miniere din Deva. Succes prestigios
în finala concursului nală. Dar numărul foarte mare precum şi ale Secţiei reparaţii
de formaţii va face dificilă misiu siderurgice din C.S.H., I.M.H., „FLORILE ŢARII"...
„Clntare patriei' nea juriului. corurile din clubului „Siderurgistul" şi o e- al ansamblului ...Aşa şi-au intitulat cel 39 de
chipă de la bluming semifabri
participat
Au
Geoagiu, Ilia, al sindicatului în cate. copii din clasa I F a Liceului nr.
2 din Deva programul artistic,
văţămînt Deva — care a venit şi La casa de cultură, duminică pe
cu corul de cameră ; tarafurile dimineaţa s-au întrecut echipele Mureşana in Belgia care l-au prezentat sîmbătă
după-amiaza, în sala căminului
Orăştie a interpretat cîntecele din Ilia şi Deva (ale clubului sin de teatru din Răcăştie („Vaccin cultural din localitate. „De ziua
„Haz de necaz" de Gh. Cucu, dicatelor şi U.T.C.) ; brigăzile ar contra lenei" de lori Băieşu"), cît şl în concursul propriu-zis noastră", „Dragă-mi eşti tu, ţara
„Vatra Daciei străbune" de Mir- tistice de agitaţie ale Direcţiei ju Ghelar (un act din „Fii cuminte, reale calităţi interpretative, re mea", „Drag pămînt românesc"
cea Neagu, „Sîntem muncitori şi deţene de poştă şi telecomunica Cristofor" de A. Baranga), Casa cunoscuta lor măiestrie şi vir
cîntecele corale, ca şi dansurile
ţărani" de Vasile Donose, iar co ţii, clubului sindicatelor, al coo de cultură din Hunedoara (poe tuozitate fiind unanim apreciate populare româneşti, gimnastica
rul I.C.S.H., dirijat de Ioan Mun- perativei „Mureşul" din Deva ; e- mul dramatic „Cineva trebuie să
teanu şi Ştefan Răduţ, piesele chipele de dansuri din Sulighete, moară" de Al. Mirodan, „Epoleţii de publicul belgian. Taraful an artistică au cules îndelungi a-
dirijat
de
Mircea
plauze.
samblului,
„Cîntec hunedorean pentru pre Ilia, Cristur, Sîntandrei, Muncelu invizibili" de Silvia Andreescu şi Olteanu, a fost distins cu pre
şedintele ţării" de Gh. Dumitres- Mare, Oprişeşti, ansamblului Theodor Mănescu şi teatrul de miul I, iar echipa de dansuri, CEI MAI MICI, LA MARE
cu, „Marşul muncitorilor" din o- U.T.C., clubului şi căminului cul păpuşi). Spectatorii au urmărit instruita de maestrul coregraf
pereta „Ana Lugojana" de Filaret tural din Deva grupurile voca totodată un reuşit montaj muzi- Vasile Chevereşan, a obţinut Ştiţi unde şi-au sărbătorit ziua
Barbu, şi un fragment din „Sui le din Sîntandrei, Cristur, coope cal-literar „90 de ani de siderur premiul al doilea. (Premiul întîl lor 260 de preşcolari din judeţul
ta hunedoreană" nr. 3, de Ioan rativei „Progresul" din Deva, obi gie hunedoreană", prezentat de a fost obţinut de dansatorii iu nostru 7 La Costineşti, pe însori
Munteanu. ceiul de nuntă de la Pojoga ; fan- secţia C.T. 2 din C.S.H. goslavi). tul litoral românesc" Timp de 3
Din repertoriul „Mureşanei", săptămîni, ei culeg aici cele mai
de mare succes s-au bucurat frumoase bucurii ale vacanţei de
„colindul cu duba", secvenţele preşcolari. Printre ei se află şi
dintr-o nuntă de pe Valea Mu 180 de fii de mineri din toate a-
Sesiune de examene la l Petroşani reşului, suitele de dansuri, so şezările Văii Jiului.
Premiilo obţinute do ansam liştii instrumentişti Petrică Lu-
blul folcloric hunedorean in păş, Pera Bulz, Gheorghe Po- UN DAR SĂNĂTĂŢII
Belgia. pescu-Vîlcea şi soliştii vocali
Elena Lazăr, Trandafir Filimon, Purtătorii cravatelor roşii de
Deziderat studenţesc ’74 —■ Elena Mărunţ, Drăgan Muntea la Liceul pedagogic din Deva au
nu si Elena Rus. făcut un gest frumos. în orele lor
GRIPE MEM de joacă şi drumeţii au cules
flori de soc, ştiind cît de valo
roase sînt acestea pentru sănăta
tea celor mici şi mari. Cantitatea
De aproape două săptămîni, ţia artistică laureată la ultimul
studenţii Institutului de mine festival î Dorina Popa, Lidia culeasă ? 300 kg.
Petroşani trăiesc febra confrun- Racz şi altele,
ţărilor pe planul cunoştinţelor. La decanatul facultăţii de elec- LA LUMINA FOCULUI
Amfiteatrele, catedrele, coridoa- tromecanică minieră, o discuţie DE TABARA
rele, biblioteca cunosc animaţia însufleţită. Participanţi : dr.
caracteristică sesiunilor de e- ing. Tiberiu N. Iliaş, decanul In ajunul sărbătoririi Zilei co
xamene. facultăţii, lector ing. Emil Pop, pilului, comuna Aninoasa a că
Amfiteatrul 6. Facultatea de lector ing. Mihai Păsculescu, se- pătat o frumuseţe aparte. De cum
electromecanică minieră. Exa- cretarul organizaţiei de partid s-a lăsat înserarea, de la un ca
menul la instalaţii mecanice pe facultate, lector ing. Ale păt la altul al aşezării au fost
miniere şi acţionări fluidice xandru Florea, organizatorul aprinse focuri de tabără. La lu
disciplină parcursă în două se- grupei de partid cadre didac- mina lor s-au încins hore, s-a
mestre — creează studenţilor tice. Subiectul i sesiunea de e- cîntat, s-a recitat. Sute de copii,
din grupa 2134, anul IV ingi- xamene. Grupele 2135 A şi B sute de părinţi au fost martori la
neri, emoţii. Nu însă şi insuc de la două specialităţi de bază frumuseţea serii.
cese. Profesorul Nicolae Bră- pentru industria minieră (teh
deanu urmăreşte formulele, nologia construcţiilor de maşini CONCURSURI, EXPOZIŢII,
schiţele de pe cele 4 table la miniere -şi electrificarea şi au- ADUNĂRI FESTIVE
care se lucrează, pune între- tomatizarea minelor), care au
bări, ajută. lansat întrecerea pe institut, Municipiul Deva a fost, în a-
— Eu nu merg. pe principiul pentru cea mai bună frecven- ceste zile, gazda unor emoţionan
ca studentul să reţină „n“ for- ţă şi — în examene grupe te şi vesele manifestări prilejuite
muie, ci mă interesează modul integraliste, au obţinut în a- S. Luca — Deva. Licee silvice de cei mici. • In holul cinema
cum raţionează se „scuză" ceastă sesiune rezultate excep- Poşta elevilor în judeţele limitrofe şi apropia tografului „Patria" s-a deschis
profesorul. Asta e a inginerului ţionale i la examenele de pînă te i Liceul industrial pentru expoziţia de desene „Copilărie fe
— raţiunea. Merg bine băieţii acum, media generală e peste Ileana Micoane — Topliţa i prelucrarea lemnului Arad, str. ricită", realizată de pionierii din
şi azi, deşi examenul de ieri, 8,50 Majoritatea notelor —9 Obiectele la care se dau testări, Karl Marx nr. 29—31 ; licee de şcolile municipiului. • în toate
de la construcţii-utilaje şi in- şi 10. la liceul sanitar, cînd numărul acelaşi profil mai sînt la i clasele II—VII au avut loc adu
stalaţii mecanice (grupa 2135) întrecerea declanşată de cererilor depăşeşte numărul lo Curtea de Argeş, B-dul R.S.R., nări de detaşament cu teme ca i
mi-a dat mult mai mari satis cele două grupe a făcut — a- curilor, sînt i ’l)' matematică, 2) nr. 21, judeţul Argeş; Codlea, „Flori în grădina ţării", „Bucuria
facţii. Să dai cu inima deschi- preciază lector Aurel Suciu, loc- la alegere — limba română, fi str. Luterană, nr. 60, judeţul zilei noastre", „Copilărie fericită",
să note de 10, ai intr-adevăr ţiitorul secretarului comitetului zică sau chimie. Braşov; Caransebeş, str. Liber „Surprize pentru 1 Iunie" etc. •
satisfacţia muncii. Şi a ta si a de partid pe institutul de mine Akme Petrescu — Hunedoara. tăţii, nr. 21, jud. Caraş-Severin ; Copiii din clasele X—IV au fost,
studentului. O grupă foarte bi- — ca actuala sesiune de exa- Conform Hotărîrii nr. 354/1974, Tg. Jiu, B-dul 1 Mai, nr. 354, sîmbătă, oaspeţii colegilor lor
ne pregătită. Cel puţin Doina mene să fie, prin prezenţă la privind aprobarea reţelei noilor jud. Gorj ; Tg. Mureş, Piaţa E- preşcolari. Ei i-au felicitat, ofe-
Uzum, Francisc Hegedus au disciplinele programate şi re- licee, nu există licee cu profil roilor sovietici, nr. 15, jud. Mu- rindu-le flori şi daruri, realizate
fost de neîntrecut. La fel şi zultate, net superioară celei din de 1_. engleză. Acestea funcţio- reş, şi Liceul silvic Timişoara, prin îndemînarea lor. • Centrul
V. Balosin. iarnă. De fapt, acesta este re- nează în clasele cu profil spe- Pădurea Verde, judeţul Timiş, oraşului a găzduit un „virtuos"
Amfiteatrul 1. Facultatea de zultatul unor eforturi colective, cial, în cadrul liceelor real- Vor mai funcţiona, din acest an,
mine. Studenţii grupei 158, anul al colaborării tuturor factorilor umaniste. Deci, urmează să vă Liceul de prelucrarea lemnului concurs de biciclete, triciclete şi
—
p
----.• —,----------------j
I subingineri, secţia topografie din institut linie politi- interesaţi la liceele real-uma- la Beiuş, judeţul Bihor, şl Li trotinete. Frumuseţea, ineditul în
e
minieră se confruntă la mate ca, profesională, administrati nişte din localităţile unde aces- ceul silvic la Braşov, ale că trecerii au adunat sute de susţi
matici generale. Profesorul e- vă. Dincolo de creşterea res- ţea funcţionează ror adrese nu le cunoaştem. nători.
xaminator, asistent Ion Gb. Ma- ponsabilităţii studenţilor în pre
iei, ne mărturiseşte : „Cei care gătire s-a simţit o mult mal ÂV
au venit la consultaţii, s-au mare preocupare a cadrelor di-
prezentat foarte bine. Rău este dactice nu numai în ceea ce In activitatea cultural-educativă cu
că nu toţi înţeleg rostul consul- priveşte calitatea predării, ci
taţiilor... si a modului în care este asi-
Ce aţi remarcat, în mod milată materia. S-a urmărit ca
deosebit, în munca studenţilor fiecare cadru didactic să aibă tineretul să fie antrenaţi toţi factorii
la această sesiune ? o obligaţie distinctă pe linie de
— Că studenţii ştiu să mun partid — şi anume, _ întărirea
cească. Mă refer la Clara Ti muncii de educaţie în rîndul
mofti, la Ernistia Căţăgoi, Au- studenţilor. Rezultatele acestui răspunzători
gusta Visa, Aurelia Dănescu, efort le culegem acum — şi do
la mulţi. Aş sublinia prezenţa rim ca roadele să fie cît mai colaborare fructuoasă. Mai mult
meritorie în ’ examen a studen- frumoase, Dragostea pentru pămîntul na ţă ne preocupă problema educa decît atît, între club şi organiza
•telor care au activat în forma- LUCIA LICIU tal, pentru limba şi cultura po ţiei patriotice a tineretului, am
porului, respectul faţă de glori căutat să desluşim modul în care ţia locală a tineretului au apărut
oasele sale tradiţii de luptă, de Comitetul municipal Deva al unele divergenţe pe tema... for
votamentul pentru marile cuce U.T.C. coordonează activitatea şi maţiei de dansuri a clubului sin
riri ale socialismului sînt cîteva colaborează pe această temă cu dicatelor, cunoscuta echipă trans-
din sentimentele ce trebuie să le instituţiile culturale din apropie ferîndu-se peste noapte la U.T.C.
înclinăm.să dăm dreptate con
Zilele cercurilor pedagogice sădim, să le facem să înfloreas- re. Şi am aflat un fapt de-a ducătorilor celor două instituţii
fcă în inimile tineretului.
dreptul paradoxal i nu există nici
...La Clubul sindicatelor din culturale din Deva i atît clubul,
între 28 şi 31 mai au avut loc şedinţele cercurilor pedago Deva, directorul Ionel Braia ne-a cit şi biblioteca sînt lăcaşuri de
gice pe specialităţi. Desfăşurate în centrele Deva, Hunedoara, vorbit despre activitatea acestei cultură care se ocupă de educa
Petroşani, Lupeni, Brad, Orăştie, Haţeg şi Ilia, şedinţele instituţii şi numărul mare de ac în municipiul Deva ţia tuturor categoriilor de cetă
cercurilor pedagogice au dezbătut probleme de specialitate, ţiuni ce se organizează pentru e- ţeni. în acest caz, primul orga
în mod deosebit cele care vizează modernizarea şi perfecţio ducaţia patriotică a oamenilor nism interesat direct într-o cola
narea activităţii, cu accent pe creşterea eficienţei muncii la muncii din întreprinderile şi in un fel de coordonare şi colabo borare strînsă este Comitetul mu
clasă în perioada recapitulării finale. Zilele cercurilor peda stituţiile municipiului, în special rare I Clubul sindicatelor, biblio nicipal Deva al U.T.C. Educaţia
gogice au fost un bun prilej de generalizare a experienţei a tinerilor. Mai puţine lucruri teca, precum şi comitetul muni patriotică realizată de acesta nu
L pozitive. bune am aflat de la Ioan Faur, cipal al U.T.C. au planuri de ma se poate rezuma doar la elevii
din şcolile municipiului.
nifestări, realizează acţiuni, une
directorul
municipale,
bibliotecii
unde, în această lună, a fost or le chiar interesante, dar la con Nu ‘credem că ar fi peste pu
ganizată doar o singură manifes cepţia acestora nu există o viziu tinţă ca, într-o anumită zi din
ne unitară din punct de vedere
Sesiunea de comunlDări ştiinţifice aie elevilor tare de nuanţă educativ-patrioti- tematic şi organizatoric. „La ora lună, atunci cînd se elaborează şi
se
definitivează
programele
de
că, — o vitrină cu cărţi în incin
ta bibliotecii. (Răsfoind progra actuală, nu am reuşit încă să ne manifestări, toate organismele şi
La Liceu] „Decebal" din Deva s-a desfăşurat sesiunea anuală de mele de activitate ale celor două corelăm cum trebuie" (Ionel instituţiile responsabile pentru e-
referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor, membri ai cercurilor instituţii culturale, am constatat Braia) ; „In anul acesta nu s-a ducaţia patriotică a tinerilor să
şi societăţilor ştiinţifice, organizată do către Comitetul judeţean că acţiunile de educaţie sînt to mai făcut o înţelegere cu U.T.C." dezbată împreună, să se pună de
Hunedoara al U.T.C. şi Inspectoratul şcolar Judeţean. In cele opt tuşi sporadice, organizate la în- (Ioan Faur). Chiar şi Iile Lavu, acord în ceea ce trebuie să între
secţii au fost prezentate 70 de lucrări din domeniile matematică, tîmplare, de pildă, uneori chiar prim-secretar al Comitetului mu prindă pentru perioada urmă
fizică, chimie, biologie, geografie, istoric, ştiinţe sociale, limba şi între două repetiţii ale formaţii nicipal Deva al U.T.C. recunoaş toare.
literatura română. Cele opt lucrări selecţionate vor fi prezentate la lor artistice). te că în domeniul educaţiei pa
sesiunea republicană ce se va desfăşura la Cluj între 2—ÎS august.
Dar fiindcă în rindurile de fa triotice a tineretului nu există o C. DROZD