Page 1 - Drumul_socialismului_1974_07
P. 1
Proletari din toate fările, uniţi-vă
ANUL XXVI
Nr. 6 015
MARJ1 2 !UL!E
1974
8 PAGSN8
J
50 BAN3
Plenara 'Comitetului
«ShwSp By $ g Şp W-wj[Cjp 91y ir* *8e%»5«r
judeţean de partid
XXX ani de la Eliberare [ Congresul al Xî-lea ai P»C.B.
La Deva a avut loc, joi, 27 Iu comitetului de partid al I.V. Că-
TOTI INDICATORII PRODUCŢIE REALIZĂRI RECORD LA COCSER1E nie a.c., plenara Comitetului ju lan, Corneliu Fulga, directorul
I.F.E.T. Deva, Nicolae Devian, se
deţean de partid.
La lucrările plenarei au parti
LA PLAN SUPLIMENTARA După cum ne-a informat ing. Cornel Gherghel, cipat, în afara membrilor comite cretarul comitetului de partid de
la I.M.C. Deva, Graţiaţi Faur,
DE 6 MILIOANE LEI şeful secţiei cocsificare de la Combinatul side tului, membrii comisiei de revi secretarul Consiliului judeţean al
Colectivul da muncă Metalurgiştii din Că- rurgic Hunedoara, luna Iunie a fost finali zie, cadre de conducere din uni sindicatelor, Adam Todor, secre
al I.M. Barza a înche lan au încheiat cea zată cu rezultate deosebit de bune, ceea ce a per tăţile economice ale judeţului, tarul comitetului de partid de la
iat primul semestru al de-a 6-a lună a anului mis Încheierea unul bilanţ prestigios pe primul conducători ai organizaţiilor de „Marmura" Simeria, Constantin
anului cu realizări me cu o producţie glo semestru al anului. In cea de-a şasea lună din masă şi obşteşti, secretari de or Maracu, directorul Sucursalei De
acest an, in care hunedorenii aniversează 220 de
va a Băncii Naţionale.
ritorii, la toti indica bală suplimentară îa ani de atestare documentară a siderurgiei şl 90 ganizaţii de partid, vicepreşedinţi In încheierea lucrărilor plena
ai consiliilor populare judeţean,
torii, la toate sorti valoare de 13 milioa de ani de la punerea in funcţiune a primului municipale şl orăşeneşti, primari rei a luat cuvîntul tovarăşul
mentele, obtinind chiar ne lei, sporind plusul furnal la Hunedoara, colectivul secţiei cocsifica al comunelor. Ioachim Moga, prim-secretar a)
importante depăşiri. acumulat de la înce re a realizat o producţie suplimentară de 4 000 Plenara a dezbătut preocuparea Comitetului judeţean de partid.
tone cocs metalurgic, ureînd plusul înregistrat de
putul anului la peste organelor şi organizaţiilor de
Planul producţiei glo 6 milioane lei. Această la începutul anului la aproape_ 15 000 tone. Cifra partid, de sindicat şi U.T.C. şl a
bale a fast îndeplinit reprezintă îndeplinirea şl depăşirea angajamen comitetelor oamenilor muncii pen Sîmbătă, 29 iunie a.c., a avut
cifră este materializată Ioc şedinţa biroului Comitetului
în proporţie de 114,6 în 1 200 tone fontă ce tului anual asumat în marea întrecere socialistă tru reducerea cheltuielilor de pro judeţean de partid, comună ru
de realizare a cincinalului înainte de termen.
la sută, cel al produc nuşie, 681 tone zgură Substanţialul spor de producţie din luna iunie a ducţie şi sporirea eficienţei eco conducerea Ministerului Minelor
nomice, In lumina hotărîrii ple
ţiei marfă în raport de granulată, 205 tone se- fost dublat de un alt succes i realizarea unei eco narei C.C. al P.C.R.. din 28 noiem Petrolului şi Geologiei, în cadrul
108,9 la sută, iar al vo micocs, 268 tone cocs nomii la consumul specific de cărbune de 15 kg brie 1973 ; stadiul realizării prin căreia a fost analizat stadiul rea
lizării programului de cercetare
lumului de minereu în de fluidizare, 179 tone pe tona de cocs — cifră record in acest an —, cipalilor indicatori economici ai geologică pe anii 1971 —1974 şi
brichete tip furnal, planului şi a angajamentelor, pen
procent de 101,2 Ia su 1823 mp radiatoare pe în timp ce calitatea cocsului s-a situat la peste tru îndeplinirea .acestora înainte măsurile ce se impun pentru creş
tă. ste plan. 75 Ia sută la toba MICUM. de termen ; acţiunile organizate terea bazei de materii prime în
1975 şi cincinalul viitor, precum
în întîmpinarea celei de-a 30-a şi stadiul îndeplinirii programu
aniversări a Eliberării patriei,
precum şi aite probleme ale acti lui de deschideri şi pregătiri în
unităţile miniere pe 1974. In ca
vităţii curente.
De Ziua Pe marginea materialelor puse drul şedinţei a fost adoptat un
amplu plan de măsuri cu privire
HAŢEG: în dezbatere au luat cuvîntul to la principalele obiective ale acti
varăşii i Vasile Ogherlaci, direc vităţii geologico-miniere şi de
învăţătorului tor general adjunct al Centralei valorificare mai bună a bazei de
cărbunelui Petroşani, Remus Pî-
I aşezare strâmta ţan, contabil-şef al C.S. Hune rezerve din judeţul Hunedoara,
-1 doara, Aurel Lăpuşcă, director pentru realizarea sarcinilor din
întregul corp didactic a serbat 1974—1975 şl din cincinalul urmă
duminică Ziua învăţătorului. La general al Centralei minereurilor tor.
Deva, Ioan M. Popa, secretar al
Petroşani, Hunedoara, Deva, Iiia, trăieşte o eră nouă 1
Brad, Haţeg, Orăştie, Simeria, Câ-
lan, în cadrul unor adunări fes De 30 de ani fi Haţegul, ase ~\
tive, la care au participat mem menea ţării, ifi scrie o istorie m ZiARUi OS AZI:
bri ai biroului Comitetului jude nouă, intr-o eră nouă, deschisă
la 23 August 1944. Dacă înainte
ţean de partid şi ai Comitetului la Haţeg se putea vorbi doar de ® Un imperativ de acută actualitate :
executiv al Consiliului popular spre o agricultură rudimentară,
judeţean, s-au trecut în revistă de meseriaşi cum ar fi curelari. MOBILIZAREA TUTUROR FORŢE
birjari, bărdaşi, frizeri, astăzi o-
realizările anului de învăţămîn' raşul are 20 da întreprinderi in LOR LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR
recent încheiat şi, totodată, au dustriale, o reţea comercială for (în pagina a ll-a)
fost subliniate direcţiile în care mată din peste 50 de unităţi, de
cele mai diverse profila, două
trebuie să se acţioneze in viitor cooperative meşteşugăreşti, li ® Hunedoara la ora aniversărilor.
pentru îndeplinirea sarcinilor pe ceu, şcoli, grădiniţe, creşe, bi- (In pagina a V-a)
care Congresul al X-lea şl Con-
GH. I. NEGREA ® SPORT —■ FOTBAL, rezultate, clasa
C. DROZD mente.
(Continuare in pag. a 4-a)
s (In pagina a Vtl-a)
{Continuare in pag. a 6-a)
toate unităţile comeroiaie
PRODUCŢIEI
O bună aprovizionare,
10 iile de bărbătească dispută o servire civilizată, promptă!
pentru recuperarea restanţelor IB DEZVOLTAREA, MODERNIZAREA SI DIVERSI terii de stat, dar că se bucură de o atenţie deose
FICAREA REŢELEI COMERCIALE — IN PĂS CU CE bită, Intrlnd în preocupările lor zilnice. Aceeaşi
RINŢELE ACTUALE ALE POPULAŢIEI SERVIRE CI preocupare şi răspundere a fost imprimată şi con
Luna iunie a început nu prea drept) a fost Crişul. Rîul 3-a a ducerilor organizaţiilor comerciale locale de stat şl
bine pentru minerii de la umflat năvalnic în urma ploilor VILIZATĂ, PROMPTĂ, DAR Şl UNELE CARENŢE CARE cooperatiste.
Ţebea, minusul de producţie căzute în prima jumătate a lu TIN DE BUNA ORGANIZARE A APROVIZIONĂRII SI A La Orăştie, tovarăşii Ioan Păstrăv, primarul
crescînd vertiginos Se la o zl la nii şi s-a transformat într-un a- SPIRITULUI GOSPODĂRESC g UNITĂŢILE DE ALI oraşului, Ioan Boleta, preşedintele cooperativei de
alta, şi ajungind în zorii zilei devărat baraj. Minerii ce lo MENTAŢIE PUBLICĂ ÎNTRE OFERTĂ Şl CERINŢE. consum zonale, şl Cornel Petruţa, deputat, au evi
de 21 — deci cu 10 zile înainte cuiesc dincolo de Criş nu s-au Activitatea comercială din Orăştie şi Brad cu denţiat în discuţiile purtate că numeroase unităţi au
de finele semestrului — la cifra mai putut jărezenta la şut timp noaşte o îmbunătăţire continuă în toate privinţele, fost modernizate şi dotate cu mobilier adecvat, iar
de 1 440 tone. de cîteva izlte ân şir. In tot acest fapt care se reflectă în mai buna aprovizionare şi unele magazine aiimentare au fost transformate în
Judecind evoluţia acestei ne- răstimp, producţia a stat sau servire a populaţiei în toate unităţile de profil — unităţi cu autoservire, ceea ce a dus la creşterea
realizări prin prisma obiectivită cel mult a înregistrat valori alimentar, industrial şi alimentaţie publică — iar operativităţii în servire şi a volumului de desfacere
tii, „Metronomul" a reţinut pe mici. Tată motivul principal pen volumul desfacerilor de mărfuri şi produse creşte a mărfurilor. Intre acestea se află magazinele de
„cadranul" său cîteva cauze pe tru care la 10 iunie minusul de la an la an. Pentru a ţine cadenţa cu cerinţele confecţii, tricotaje, complexul comercial din strada
care încearcă să le explice toc era de peste 600 tone cărbune, populaţiei şi a le satisface în condiţii cît mai bune, Unirii, magazinul alimentar nr. 16 şi aîtele. In pre
mai pentru caracterul lor apar iar la 20 iunie de peste 1 440 se desfăşoară o activitate permanentă şi susţinută
te ; cauze ce vor demonstra, pe tone. pentru dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea zent se află în construcţie un supermagazin cu două
un alt plan, apriga bătălie, pli Mină grea, cu „jocuri" de pre reţelei comerciale, pentru reprofilarea unor unităţi nivele, iar unităţile din piaţa oraşului care se află
nă de eroism bărbătesc dusă de siuni şi infiltrări de apă, cum şi amplasarea lor cît mai judicioasă în teritoriu, asi în nişte chioşcuri Improvizate vor fi mutate în spa
minerii de la Ţebea pentru în poate nu există în altă parte, gurarea unui fond de marfă corespunzător nevoilor ţiile special construite şi destinate comerţului.
cheierea lunii iunie şi a primu populaţiei, folosirea unor metode moderne, opera
lui semestru cu realizări satis II.IE COJOCARU tive şi eficiente de comerţ şi servire civilizată. N. BADIU
făcătoare. In raidul întreprins în oraşele Orăştie şi Brad S. CER3U
O cauză (neprevăzută — e (Continuare in pag. a 2-a) am constatat că aceste probleme nu numai că se
află pe agenda de lucru a organelor locale ale pu (Continuare in pag. a 4-a)
f
„CE ARI VĂZUT ŞI CE M-A PROMOŢIE DE SURORI ţirea acordării asistenţei medi
IMPRESIONAT IN MUZEU" DE CRUCE ROŞIE cale în Judeţul nostru.
Muzeul mineritului din Pe O nouă promoţie de surori de
troşani a organizat un concurs tre care au fost premiate „De nal, a amenajat şi deschis, încă Cruce roşie au absolvit de cu- ÎN CASE NOI
— unic în felul său — în rîn- monstraţie", „La abataj", „Um din primele zile ale săptămînii rînd cursurile de 2 ani, înmî-
durilc pionierilor din municipiu, bre pe pinza vremii", „Lupcni trecute, un număr de trei gră nîndu-li-se certificatele de cali
sub genericul „Ce am văzut şi ’29_“ şi altele — fac obiectul li diniţe sezoniere pentru copiii ficare. In număr de 242, absol De curînd, alte 78 familii de
ce m-a impresionat în muzeu", nei expoziţii din cadrul muzeu ţăranilor cooperatori. In timp ce ventele — care au urmat cursu mineri din Lupeni s-au mutat
pe teme din trecutul de luptă lui, care me.rită să fie văzută. părinţii lor lucrează în cîmp, în case noi. Acestea sînt cele 78
al minerilor şi a activităţii lor un număr de aproape 90 de co rile teoretice şi practice pe lingă
de astăzi. Scopul său : educaţia pii în vîrstă do la 3 la 6 ani se spitalele din Deva, Hunedoara, de apartamente din blocul LI,
patriotică şi popularizarea im GRĂDINIŢE SEZONIERE Păclişa, Lupeni, Vulcan, Petro pe care constructorii l-au pre
portanţei profesiunii de miner. află în grija personalului din u- şani, Petrila, Brad şi Simeria — dat „la cheie", Ia dispoziţia lo
Lucrările realizate de pionieri Cooperativa agricolă de pro ceste unităţi, avînd asigurate
în acuarelă, creion, cărbune, ducţie din Geoagiu, avînd spri condiţii pentru instruire, Joacă întăresc rezerva de cadre de catarilor, cu cîteva zile înainte
metaloplastie sau în proză — in jinul consiliului popular comu şi o hrană corespunzătoare. surori, contribuind la îmbunătă de termenul prevăzut.