Page 10 - Drumul_socialismului_1974_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 016 ® MARJI 9 IULIE 1974
j^x'&waiwaaBm mzHwnxxmumm*:.

TRIUNGHIUL DE OŢEL HUNEDOARA — REŞIŢA — GALAŢI

REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE-FACTOR

DETERMINANT M CREŞTEREA EFICIENTEI ECONOMICE

Schimb de experienţă între combinatele siderurgice Hunedoara, Reşiţa şi Galaţi, organizat de ziarele
„Drumul socialismului” Deva, „Flamura” Reşiţa şi „Viaţa nouă” Galaţi

şi automatizarea regimurilor ter­ prin retopirea deşeurilor de fero-
crom, încadrarea riguroasă sub
mice. normele planificate la toate con­ Bloc—notes
HUNEDOARA pări ale colectivului nostru, ale sumurile specifice • — de energie
— Aceste măsuri, alte preocu­
electrică, feroaliaje, cărămizi re­
fiecărui oţelar in parte — adau­
gă tehnicianul principal Nicolae fractare, electrozi de grafit etc. economie
Rămneanţu — au permis ca, în Menţionez că faţă de aceeaşi pe­
Deplin conştient de faptul că oane lei. Ponderea o constituie prima jumătate a acestui an, rioadă a anului trecui, în primul
cea mai sigură şi însemnată cale cărbunii, la cocserie (cu 4,5 kg/ O.S.M. îl să înregistreze econo­ semestru din acest an reducerea ECONOMII DE 5 MILIOANE UWh
de reducere a preţului de cost şi tona de cocs), cocsul, la furnale mii de combustibil convenţional deşeurilor de metal a crescut cu
de creştere a eficienţei economice (cu 1 kg/tona de fontă), cărămida de peste 16 000 tone, în valoare aproape 30 la sută. că în numai I» prima jumătate :» acestui an,
— şi, ca urmare, de sporire a ve­ refractară, la oţelării (cu 1 kg/ de mai mult de 3 milioane lei. şase luni am realizat mai mult la C.S. Hunedoara s-au înregis­
nitului naţional — o constituie tona de oţel), precum şi energia Se depun eforturi susţinute în oţel inoxidabil decît în înlreg a- trat însemnate economii de ma­
micşorarea cheltuielilor materiale electrică, alte materii prime şi continuare pentru reducerea chel­ nul 1973, terii prime, ma'eriale, combusti­
de producţie, puternicul colectiv materiale. tuielilor materiale, în principal — La noi — relevă inginerul bili şi energie electrică, ceea ge-
de muncă al nonagenarului com­ — La O.S.M. II — spune ingi­ pentru încadrarea şi micşorarea Eugen Gălbenuşă, şeful secţiei I a condus la diminuarea clie’lliîie't'
binat siderurgic hunedorean îşi nerul Alexandru Dragota, locţii­ consumului de aluminiu şi utilaj furnale — materialul de bază a- Iilor de producţie cu jMestte 5 lei
orientează cu deosebire preocupă­ torul şefului de secţie — reduce­ de turnare. supra reducerii căruia ne con­ Ia 1 000 lei producţie. Numai Ia
rile tocmai în această direcţie a rea cheltuielilor materiale se află — Faptul că pe primul semestru centrăm prioritar atenţia este energie electrică s-a obţinut o c-
activităţii sale economice. Recenta permanent în centrul atenţiei, con­ al anului am realizai suplimentar cocsul. Introducerea oxigenului la conomie de mai mult de 5 mili­
plenară a Comitetului judeţean de sumul specific de materii prime, sarcinilor de plan mai mult de furnalul 5, a păcurii la furnalul 4, oane kWh. De remarcai că peste
partid, analizînd această proble­ materiale, combustibili şi energie 5 700 tone de oţel electric, din mărirea temperaturii aerului in­ 2 milioane kVV’h intră iu cornul
mă, a indicat măsurile ce trebuie electrică fiind în scădere de la angajamentul de 7 000 tone, asu­ suflat la 1050°C, ridicarea nivelu­ economiilor oţelăriei electrice,
întreprinse pentru reducerea con­ an la an. Succesele în această mat în cinstea Congresului a! lui de pregătire a cadrelor. în­ unde acţionează cu <jh*piin succes
tinuă a costurilor şi consumuri­ privinţă au la bază o serie de Xl-lea al partidului, că am în- tărirea discip'inei de producţie — iniţiativa : „O şarjă pe lună eu
lor specifice. Cum a acţionat în măsuri tehnico-economice, între reg'strat economii la efort pro­ iată doar cîteva din preocupările energie electrică economisită".
acest an şi cum acţionează în care aş aminti : reducerea consu­ priu de peste o milioane lei — colectivului nostru, care ne-au
continuare siderurgiştii hunedo- mului de materiale bazice, prin subliniază inginerul Ilie Marines- permis încadrarea în normele de NOU PROCEDEU
reni asupra acestui indicator eco­ mărirea timpului de funcţionare cu, şeful secţiei — se datorează consum şi chiar reducerea unor IN ELABORAREA FONIEI
nomic, ce preocupări au şi ce re­ a cuptoarelor, recuperarea unor în cea mai mare parte preocupă­ consumuri de materii prime şi
zultate au obţinut ? cantităţi sporite de cărămidă mag- rilor avute pentru reducerea chel­ materiale, de combustibili, ener­ Pentru realizarea sporului de
Mai Intîi să notăm însă cîteva nezită bazică şi intensificarea pro­ tuielilor materiale şi creşterea e- gie electrică şi termică, reuşind fontă prevăzut în acest an iu
cifre sintetice, seci în aparenţă, ceselor metalurgice : reducerea ficienţei economice. Ca măsuri e- să ne situăm la nivelul realiză­ condiţiile reducerii consumului
dar deosebit de semnificative, a- consumului de feroaliaje, prin ra­ eonomice deosebite care au con­ rilor furnalelor de mare capaci­ de cocs şi a combustibilului în
supra importanţei pe care C.S. ţionalizarea consumurilor pe mărci dus la aceste frumoase realizări tate. Peste 95 la sută din canti­ general, un colectiv de specialişti
Hunedoara o acordă reducerii de oţeluri si stabilirea cu preci­ notez utilizarea oxigenului la cir­ tatea totală de fantă elaborată în de la secţia furnale a C.S. Galaţi,
cheltuielilor materiale şi creşterii zie a cantităţilor de feroaTaje ca 30 la sută din întreaga pro­ acest an s-a încadrat riguros în pe baza unor analize efectuate,
eficienţei economice. De la înce­ necesare elaborării şarjelor ; re­ ducţie de oţel, în special la şar­ norma internă (siliciu maximum a adoptat un nou procedeu în e-
putul anului, cheltuielile de pro­ ducerea consumului de combus­ jele de oţel inoxidabil şi cu car­ 1), înregistrînd o economie de laborarea fontei, care asigură re­
ducţie s-au redus cu aproape 20 tibil, prin stabilirea unui regim bon scăzut, recuperarea resturi­ cocs de 2 kg/tona de fontă, . va- ducerea cu 5-7 ltg a consumului
milioane lei faţă de sarcina de optim de funcţionare a cuptoare­ lor de oţel în lingouri mici, de loa-ea economi’lor la preţul' de de cocs pe tona de fontă, prin
plan, dintre care cheltuielile ma­ lor, întărirea disciplinei de res­ 2 tone, extinderea procedeului de cost pe primul semestru cifrîn- înlocuirea parţială a acestui com­
teriale reprezintă peste 15 mili­ pectare a reţetelor de fabricaţie elaborare a oţelurilor inoxidabile du-se la peste 5 milioane lei. bustibil deficitar eu oxigen şi gaz
metan. De menţionat că noul pro­
cedeu utilizat conduce totodată şi
1 la reducerea preţului de cost pe
ra reţetei de fabricaţie a cocsu­ grame raţionale de fabricaţie (la­ tona de fontă elaborată.
lui, în sensul creşterii celor al minarea de cantităţi mari cu cit
căror cost dc achiziţionare este mai puţine schimbări de dimen­ RECOMPENSE PENTRU
mai avantajos. Astfel, ca urmare siuni ale utilajelor) ; respectarea CHIBZUINŢĂ
a utilizării în mai mare măsură regimului termic de încălzire şi
a cărbunilor autohtoni, norma de reducerea oxidărilor ; modificarea Pentru realizările deosebite ob­
consum la cărbunii din import a construcţiei armăturilor cilindri­ ţinute de colectivul C.S. Hunedoa­
Element esenţial în acţiunea de de consum cu 19,5 kg pe tona de fost redusă cu 3,5 kg pe tona de lor de laminare pentru reduce­ ra în ultimul trimestru- al anului
sporire a eficienţei activităţii e- cocs), 318 000 kW energie elec­ cocs, iar la materia primă (cocs- rea rebuturilor ; respectarea in­ trecut şi în primul pătrar al a-
conomice — reducerea cheltuieli­ trică, diminuarea cu 0,013 g cal. petrol) cu 19,5 kg pe tonă. strucţiunilor de şutare şi, ca ur­ eestui an în domeniul reducerii
lor de producţie şi, în primul a consumului specific de combus­ In acelaşi context al bunelor mare, micşorarea pierderilor prin
rînd, a celor materiale, reprezin­ tibil pe tona de cocs metalurgic rezultate se situează şi activita­ capeţi de turnare ; folosirea oţe­ consumurilor de materii prime,
materiale, combustibili şi energie
tă unul dintre ' factorii pe baza fabricat. Pentru gospodărirea şi tea laminatorilor. Deviza : „Mai lului în lingou în loc de blum ; electrică, un marc număr de mun­
cărora se evaluează permanent utilizarea integrală a materiei mult, mai bine, mai ieftin" se creşterea ponderii materiilor pri­
calitatea muncii colectivului de prime de bază, a fost amenajat materializează în secţia laminoa­ me din producţia proprie a com­ citori au primit recent însemnate
recompense băneşli.
la Combinatul siderurgic Reşiţa. un depozit mecanizat ce creează re în fapte revelatoare. Cele binatului reşiţean. In acest fel,
Dimensionarea ştiinţifică a nor­ condiţii avantajoase de păstrare, 19 000 tone laminate finite obţi­ indicatorul „economii la preţul „GOSPODARII ENERGIEI"
melor de consum, gospodărirea de evitare a degradării cărbuni­ nute peste plan în primul semes­ de cost prin forţe proprii" în­ IN ACŢIUNE
materiilor prime şi materialelor, lor şi înlătură amestecul cu alte tru al anului (angajamentul în registrează în secţia laminoare
perfecţionarea proceselor tehno­ materiale, s-au luat măsuri pen­ cinstea celei de a XXX-a aniver­ suma de 10,1 milioane lei, ponde­
„Gospodarii
energiei",
Iniţiativa
logice sînt doar cîteva dintre mă­ tru recuperarea integrală a' căr­ sări a Eliberării patriei fiind, rea principală avînd-o, aşa cum emanată de la colectivul secţiei
surile ce fundamentează rmuita­ bunelui rezultat din spargeri la astfel, depăşit cu peste 7 000 to­ arătam, micşorarea consumurilor prelucrări mecanice a Uzinei de
tele pozitive obţinute în această alimentarea cuptoarelor, respectiv ne) s-ău realizat în condiţiile specifice de materiale, dar şi e- piese de schimb şi reparaţii side­
'“cţie pe cele 5 luni ale anului separarea acestuia de materiale­ micşorării substanţiale a consu­ conomisirea energiei electrice —
respectiv reducerea c.heltu- le auxiliare .şi reintroducerea în murilor tehnice şi de aproviziona­ valoric reprezentând 600 000 lei, rurgice a C.S. Galaţi, imediat du­
materiale la fluxul tehnologic. re. De la începutul anului, eco­ a combustibilului — de 500 000 lei. pă apariţia Ilotăririi cu privire
. v,u lei producţie marfă. De mare eficacitate pentru nomiile de metal însumează 1 630 Acţiunile de care aminteam s-au ia raţionalizarea consumurilor e-
La secţia cocserie, de pildă, ba­ micşorarea consumurilor cantita­ tone in sectorul laminoare şi 228 reflectat şi în diminuarea rebu­ nergeticc, a continuat şi în acest
lanţa cheltuielilor, actualiza®, la tive şi obţinerea unui preţ de tone în sectorul bandaje. Iată cî­ turilor de laminare, care pe 5 an să preocupe îndeaproape toate
perioada celor 6 luni din an, in­ cost favorabil s-a dovedit a fi teva dintre procedeele utilizate luni din acest an au scăzut cu colectivele de muncă de pe plat­
dică o economie de 1240 tc->ne modificarea ponderii sortimente­ pentru gospodărirea judicioasă a peste 60 la sută faţă de nivelul forma siderurgică a Galaţiului,
cărbune (prin reducerea ik ei lor de materie primă în structu­ metalului : asigurarea unor pro­ atins în anul 1973. pentru economisirea acestei avuţii
naţionale. Ca urmare, pe ansam­
blul combinatului, după cinci luni
colectivelor de muncă în acţiu­ roului, aceştia sprijinind colecti­ s-au obţinut economii de 9,4 mi­
nile de reducere a consumurilor vele respective în finalizarea cu lioane kWh energie electrică şi
specifice, în găsirea unor noi so­ bune rezultate a analizelor între­ 6 907 tone combustibil convenţio­
luţii de utilizare a resurselor e- prinse. De asemenea, este cazul nal.
nergetice secundare. Spre exem­ de subliniat că în exercitarea a-
plu, la indicaţia comitetului de tribuţiilor ce revin acestor colec­ „DIRIJOR AL AERULUI"
Combinatul siderurgic de la cinci luni din acest' an, cheltuie­ partid, consiliul de control mun­ tive, în ducerea la îndeplinire cu
Galaţi a raportat la sfîr.şitul se­ lile totale la o mie lei producţie citoresc al activităţii economice bune rezultate a sarcinilor trasa­ Un colectiv de oţelari
mestrului I a.c. importante canti­ marfă au fost reduse cu 12,2 lei te, s-a urmărit permanent creşte­ O.S.M. II, din c'.'.drui C.S. HuL ţ
tăţi de cocs, fontă, oţet şi lami­ şi cu 5,9 lei cheltuielile materia­ şi sociale ca şi comisiile pe do­ rea răspunderii şi a exigenţei ce­ doara, condus de maistrul Glicor-
menii au întreprins analize peri­
nate peste prevederile planului, le de producţie, reducerea fi'nd gllc Stanca, a conceput şi realizat
peste nivelul angajamentelor asu­ de 33.2 lei şi respectiv de 30,6 odice şi au efectuat controale sis­ lor în cauză faţă de problemele un ingenios calculator care diri­
pe care le au de rezolvat, ceea
tematice în secţiile şi sectoarele
mate în marea întrecere socialis­ lei faţă de realizările de la jează cu maximă precizie canti­
tă cu celelalte centre siderurgice sfîrşitul anului 1973. combinatului, rezultatele acesto­ ce a contribuit la obţinerea unor tatea de aer necesară optimizării
ale patriei. Dacă la sfîrşitul anului Desigur, aceste rezultate oglin­ ra, însoţite de propuneri pentru bune realizări. Spre exemplu, nu­ procesului de ardere din cuptoa­
1973 combinatul siderurgic rapor­ îmbunătăţirea activităţii, fiind mai în primele cinci luni ale a- rele Martin. In acest fel s-au re­
ta aproape un sfert de miliard desc în mod elocvent preocupările prezentate biroului comitetului nului curent, activitatea desfăşu­ dus considerabil consumurile spe­
şi eforturile colectivului de si-
rată de aceste colective s-a sol­
de lei beneficii peste plan, în derurgi.şti gălăţeni pentru redu­ de partid, precum şi comitetului dat cu economisirea a 2 344 tone cifice de combustibil, sporind cu
primele cinci luni ale anului cu­ cerea consumurilor specifice de oamenilor muncii, în vederea luă­ 6 la sută economiile Ia bigaz şi
rent volumul acestora însumează materii prime, materiale, combus­ rii celor mai oportune decizii. cocs, peste 1 000 tone metal, păcură.
74,5 milioane lei suplimentar pre­ tibili şi energie, eficienţa cres- S-a creat aici o practică in 9 460 000 kWh energie electrică, Acest aparat de automatizare a
vederilor planului, în condiţiile în cîndă a muncii politice, a măsu­ munca organizaţiei de 'partid a 6 907 tone combustibil convenţio­ regimurilor termice la cuptoarele
care cheltuielile la 1 000 lei pro­ rilor luate de către comitetul de platformei şi anume că măsurile nal, cantităţi suficient de edifica­ Martin a fost montat şi funcţio­
ducţie marfă pe anul curent au partid al combinatului. Din acest ce se stabilesc în cadrul plena­ toare mai ales dacă avem în ve­ nează cu bune rezultate la toate
cunoscut o evidentă reducere în punct de vedere considerăm ne­ relor comitetului de partid, sarci­ dere reducerea substanţială a nor­ cuptoarele de la O.S.M. II.
comparaţie cu realizările anului cesar a sublinia metodele şi mij­ nile care se trasează comuniştilor melor de consum pe anul acesta
precedent. Astfel, în comparaţie loacele folosite de organizaţia de sînt apoi urmărite pe parcursul în comparaţie cu realizările anu­ NOI COTE ALE EFICIENŢEI
cu sarşina planificată, pe cele partid pentru antrenarea tuturor execuţiei lor de către membrii bi­ lui 1973.
In acţiunea de gospodărire a
materiilor prime şi reducerea
consumurilor specifice, colectivele
C.S. HUNEDOARA C.S. REŞIŢA C.S. Reşiţa înregistrează noi cote
Cronică de întrecere — 70 662 000 Ici la producţia glo­ — 41 800 000 lei la producţia glo­ ale eficienţei : pe cele 5 luni ale
anului s-au economisit 2 790 tone
bală bală cocs de aprovizionare, 2 790 tone
Abnegaţia şi dăruirea in muncă, hărnicia şi înalta res­ — 84 662 000 lei la producţia mar­ fă — 12 000 000 Iei la producţia mar­ de metal, 11 920 t.c.c„ 6140 MW
ponsabilitate comunistă sînt dominantele întregii activităţi de fă energie electrică.
pe platformele mereu fierbinţi, unde pe primul semestru al — 25 000 000 lei valută privind — 10 247 tone fontă
— 23 770 tone oţel
anului s-au înregistrat succese de prestigiu, concretizate în onorarea contractelor la export. — 15 640 tone laminate
următoarele sporuri de producţiei Pagină cu apariţie simultană
— 14 720 tone cocs C.S. GALAŢI la Deva, Reşiţa şi Galaţi,
— 13 558 tone fontă — 21 890 tone cocs realizată de :
COLEGIUL DE REDACŢIE — 46 067 tone oţel — 22 000 tone fontă DUMITRU GHEONEA
GHEORGHE PAVEL (redactor sef), TIBERIU ISTRATE (secretar — 41 797 tone laminate finite şi — 50 000 tone oţel CONSTANTIN RADUŢ
general de redacţie), SABiM CER3U, DUMITRU GHEONEA, ELENA semifabricate laminate — 36 500 tone laminate finite GHEORGHE LUPOAE
tJCIU, “IOAN MIRZA, NICOLAE TiRCOB. — 51731 tone aglomerat feros pline