Page 11 - Drumul_socialismului_1974_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 016 9 MARTI 9 IULIE 1974 Pag. 3

Comitetul orăşenesc de partid secretarul comitetului de partid
Simeria manifestă o preocupare de la I.M.M.R. Simeria, respon­ In secţia mase plastice a în­
sporită pentru îmbunătăţirea con­ Informare politică largă şi operativă sabil cu munca de propagandă în treprinderii chimice Orăştie fe­
ţinutului şi formelor de informa­ comitetul orăşenesc. Aici am a- meile reprezintă peste 70 la
re largă şi operativă a membri­ flat lucruri mai de amănunt. sută din întregul efectiv. Am
lor de partid, a tuturor oameni­ — Pentru noi, de un real fo­ încercat, cu ajutorul şefului de
lor muncii. Această activitate fa­ a tuturor oamenilor muncii los este cabinetul de ştiinţe so­ secţie, o enumerare a celor
ce parte integrantă dintr-un an­ ciale din întreprindere. Aici a- mai bune muncitoare, a celor
samblu mai larg de preocupări vem colecţii ale ziarelor, ale re­ care aduc o contribuţie sub­
1
politico-organizatorice menite să vistelor „Era socialistă ", „Lu­ stanţială la îndeplinirea sarci­
determine mobilizarea activă a Convorbire cu secretari de partid mea", „Munca de partid" si al­ nilor de plan. Evident că o
tuturor colectivelor de muncă la tele. Cei care pregătesc informă­ astfel de enumerare este defi­
înfăptuirea exemplară a sarcinilor rile, indiferent că este vorba de citară atit pentru că nu poate
economice ce le revin în acest mare, adică să se cunoască con­ — Am impresia că acest ultim organizaţia de partid, sindicat fi suficient de cuprinzătoare,
an şi în perspectivă. ţinutul politicii partidului, iar, în fapt pe care ni-1 comunicaţi, cu sau U.T.C., au astfel la îndemînă cit şi pentru doza de subiec­
După părerea justificată a to­ al doilea rînd, acţiunile care le privire la informarea lunară, su­ surse de documentare suficiente. tivitate ce o conţihe. Totuşi.
varăşului Ioan Farcaş, secretarul întreprindem în această direcţie feră din punctul de vedere al Prin cabinet desfăşurăm şi alte SAVETA URlTOIU. A termi­
comitetului orăşenesc, principalul să aibă caracter sintetic, ceea ce operativităţii. Adică, indiferent de activităţi, nu numai simpla in­ nat şcoala profesională de
scop al informării politice este dă posibilitate auditoriului să re­ natura evenimentelor, de amploa­ formare. Aici au loc dezbateri, chimie din oraşul Victoria, a-
• acela de a face ca întreaga ma­ alizeze conexiuni, să primească rea sau intensitatea lor, dum­ simpozioane, consfătuiri, mese cum doi ani. A devenit ope­
să de oameni ai muncii să înţe­ un volum mare de informaţii in­ neavoastră tot lunar le prezen­ rotunde pe diferite teme, nu nu­ ratoare. Munca i-a pus insă in
leagă conţinutul, sensul şi valoa­ tr-un timp scurt. Pentru împli­ taţi. Nu înseamnă asta o tratare mai de strictă informare. Ba aş faţă multe probleme. In doi
rea măsurilor, hotărîrilor şi a ce­ nirea unor astfel de deziderate, egalitaristă a fenomenelor, a fap­ zice că predominante sînt acţiu­ ani ea a făcut cunoştinţă cu
lorlalte acţiuni întreprinse de că­ comitetul orăşenesc iniţiază mai telor ? nile cu caracter formativ, cum secretele prelucrării maselor
tre conducerea partidului şi sta­ multe feluri de acţiuni. — Ar putea să aibă o astfel de cred că trebuie să fie, dealtfel, plastice, iar astăzi se numără
tului, pentru ca ei să acţioneze — Aţi vrea să vă referiţi la tentă, şi Ia prima vedere au. şi informarea. printre fruntaşii secţiei. Dar
în cunoştinţă de cauză, să se ma­ câteva din ele ? Cred ca noi reuşim să contra­ — Cum informaţi agitatorii ? asta încă nu o defineşte sufi­
nifeste ca membri activi ai so­ — Spuneam la început că are carăm, cel puţin în parte, un ast­ — Noi am considerat că este cient pe Saveta. încă de la în­
cietăţii, ca adevăraţi stăpîni. mare însemnătate cine anume fa­ fel de neajuns prin faptul că in­ nimerit să-i informăm în două ceput a cerut să lucreze tot
In intenţia de a îmbunătăţi ce informarea ; am în vedere aici formările lunare nu sînt singure­ feluri. Pe de o parte o informare felul de operaţii înrudite. Aşa
permanent această importantă la- _ oameni bine pregătiţi, cu experi­ le pe care le practicăm. Să exem­ şi in acelaşi timp şi o instruire a devenit şi un bun strungar.
tură a muncii de partid, corni- ' enţă şi răbdare, oameni cărora plific. Apare un eveniment, de o fac birourile organizaţiilor de
tetul orăşenesc a întreprins une- Ie şi place o astfel de muncă. De pildă o cuvîntare sau expunere bază, iar pe de altă parte o In­
'le măsuri concrete, care se bucu­ regulă astfel de oameni avem în ţinută de tovarăşul Nicolae formare o face comitetul pe în­ Femei din primele rînduri
ră de eficienţă. în primul rînd activul comitetului. De aceea, ţi­ Ceauşescu. Sau a avut loc cunos­ treprindere.
s-a avut în vedere că principalii nem ca tocmai ei să fie în primul cuta răsturnare a regimului fas­ — Nu se exclude una pe alta ?
factori chemaţi să participe la rînd informaţi bine, complet, ca­ cist în Portugalia. Prin conţinu­ — Nu, pentru că informarea
realizarea informării sînt mem­ lificat. O dată pe lună organizăm tul şi semnificaţia lor ele sînt făcută de birouri este lunară, .re-
brii. comitetelor şi birourilor or­ în faţa activului expuneri cu ca­ considerate ca evenimente de ferindu-se cu precădere la pro­ O enumerare
ganizaţiilor de bază, lectorii, pro­ racter informativ. Acestea sînt, primă însemnătate, ca să zic aşa, blematica producţiei, a economiei
pagandiştii şi agitatorii, membri de cele mai multe ori, mai cu­ drept pentru care le acordăm a- de materiale şi energie, la dis­
aleşi în conducerile organizaţiilor prinzătoare, mai ample şi ţinute tenţia cuvenită. Pe acestea le ciplină etc., iar cea făcută de deficitară
de masă şi obşteşti. Acestora li de oameni bine pregătiţi. popularizăm de îndată ce apar, către comitetul de partid are o
s-a indicat să aibă asigurate a- — O astfel de formulă se prac­ sub alte forme. Unele le aducem tematică mai largă, vizînd mai
bonamente la <*iare cotidiene şi tică şi la organele şi organizaţiile la cunoştinţa oamenilor fie prin- ales orientarea politicii interne şi
reviste periodice, pentru a fi in subordonate ? tr-o adunare organizată opera­ externe a partidului şi statului şi DOINA SIM1LEANA. De cind
permanenţă la curent cu princi­ — Evident. Comitetele fac a- tiv, cu toţi salariaţii din între­ o facem trimestrial. s-a angajat, a cerut să fie pusă
palele evenimente internaţionale, cest lucru în plenare, iar birou­ prinderi şi instituţii, fie prin in­ Convorbirea cu cei doi secre­ la muncă acolo unde să i se
cu evoluţia vieţii interne. rile organizaţiilor de bază — în termediul lectorilor. propagan­ tari de partid a înglobat şi alte vadă rezultatele muncii. Ea
— Noi însă — spune tovarăşul adunările ordinare. Astfel incit, diştilor şi agitatorilor. idei vizînd utilizarea altor for­ însăşi spune că- acesta este
Farcas — nu lăsăm ca oamenii să intr-un fel sau altul, la aceste Dispunem şi de alte mijloace me şi mijloace de informare a modul cel mai concret de au­
se informeze la voia întâmplării. informări participă toţi comuniş­ prin care informăm oamenii oamenilor muncii, împletirea a- tocontrol, de însuşire sigură a
Spunînd aceasta am în vedere tii. De obicei informările aces­ muncii. cestei preocupări cu acţiunile de meseriei. După o bună înca­
două lucruri. în primul rînd tea se referă la evenimentele şi După aceste cîleva lucruri de formare a conştiinţei socialiste. drare in muncă, devenind
vrem ca informarea să aibă un acţiunile ce au avut loc în ulti­ principiu şi metodică, l-am abor­ muncitoare de frunte, Doina
anumit conţinut, nu orice infor- ma lună. dat pe tovarăşul Urican Florian, CORNEL ARMEANU şi-a permis să se încadreze şi
in alte activităţi în afara pro­
ducţiei, fără a-şi neglija nici
o clipă munca de operator.
Astfel, pentru ea a devenit o
a doua pasiune cintecul; este
Pe agenda Consiliului orăşenesc Tinerii construiesc pentru ei. Comitetul orăşenesc Uricani al j solistă de muzică populară la
U.T.C. a luat o frumoasă iniţiativă prin a mobiliza tinerii nefa- : casa de cultură. Este, de a-
miiişti de a participa la consltuirea căminului şi cantinei ce le I semenca, membră a corului
al Frontului Unităţii Socialiste vor fi destinate. De asemenea, tinerii din oraş participă cu hăr- i casei de cultură, participant la
concursul „Cintare patriei".
nicie la construirea clubului tineretului, la amenajarea ştrandu- :
lui din oraş. | VALERIA RADU. Face par­
de
Obiectivul principal al activi­ Consiliului orăşenesc Brad al 760 de elevi din Petrila, 570 din Lupeni, 300 din Petroşani | ia din prima promoţie de
muncitori
pentru
secţia
tăţii Consiliului orăşenesc Brad Frontului Unităţii Socialiste. Şi muncesc în această perioadă pe şantierele de construcţii, la efec- \ mase plastice. A rîvnit mult să
\
tuarea altor lucrări edilitare şi gospodăreşti.
al Frontului Unităţii Socialisto Ia activităţile edilitar-gospodă- devină muncitor bun şi a de­
îl constituie — aşa după cum se reşti ne prezentăm bine, se pu­ Dealtfel, din întregul judeţ, în perioada vacanţei de vară vor i venit, dar nu s-a oprit aici. A
subliniază, în documentele pri­ tea chiar şi mai bine : faţă de munci pe şantiere aproximativ 13 000 de elevi. j continuat să înveţe cu sirg, iar
mului Congres al acestui repre­ angajamentul anual pe oraş de astăzi este maistru şi se ocupă
zentativ organism al unităţii de 5.8 milioane lei, am realizat de calificarea a zeci si sule
voinţă şi acţiune a întregului pînă în prezent lucrări în va­ de alţi tineri. In prezent, In
nostru popor — mobilizarea tu­ loare de 4,4 milioane lei. secţie funcţionează două clase
turor organizaţiilor componente O iniţiativă bună in domeniul Preocupări, cu 102 eleve. O clasă a absol­
pentru înfăptuirea programului gospodăririi o consider înfiin­ acţiuni vit cursurile in luna mai. Mai
partidului de dezvoltare econo­ ţarea, pe lingă asociaţiile de lo­ există o clasă cu 36 de eleve
mico-socială. catari, a 4 mieroasociaţii de la grupul şcolar din oraşul
Reţinem din programul de ac­ „locatari" ale copiilor şi elevi­ Victoria. Tovarăşa Radu re­
tivităţi pe cel de-al doilea se­ lor. i n i ţ i a t i v e marca un lucru definitoriu
mestru ? sprijinirea organizaţii­ Ne-am mai prevăzut in acest pentru condiţia femeii munci­
lor componente pentru a acţio­ semestru să ne ocupăm mai in­ toare din întreprindere, anume
na in spiritul indicaţiilor cu­ tens de îndrumarea controlului că toate doresc să înveţe, să-şi
prinse în expunerea tovarăşu­ obştesc. în acest domeniu s-au ridice nivelul de calificare.
lui Nicolae Ceauşescu Ia Con­ obţinut rezultate bune. De pil­ In cadraj acţiunii de autodotare a atelierelor-şcoală, elevii de ; ANA TONEVICI. A invitli
gresul Frontului Unităţii Socia­ dă, dacă in trimestrul I s-au la Liceul „Decehăl" din Deva au realizat, prin muncă voluntar- ; meseria de operator ca multe
liste : organizarea în lunile iu­ efectuat 116 controale, în tri­ patriotică, două labora'oare complete. alte muncitoare, străcîuindu-se
lie şi octombrie a unor instruc­ mestrul II numărul lor s-a ridi­ Clubul din Deva al elevilor şi studenţilor aflaţi în vacanţă permanent să răspundă onora­
taje şt schimburi de experienţă cat la 216. Totuşi, unele echipe* organizează în fiecare joi, sîmbătă şi duminică seara, plăcute cea- ; bil sarcinilor ce l-ou stat fn
cu echipele de control obştesc , nu exercită un control siste­ faţă. Dintotdeauna s-a dovedit
analiza rezultatelor obţinute în matic, iar unele din unităţile suri de destindere şi distracţie. Astfel, joi seara se organizează i exigentă atit cu activitatea to­
domeniul gospodăririi şi înfru­ controlate nu rezolvă propune­ discoteca, sîmbăta şi duminica seri de dans cu formaţia „Sar- j varăşilor de muncă, cit şi cu
mis".
museţării oraşului şi localităţi­ rile care se fac. Avem in pre­ propria-i evoluţie. Acesta a
lor componente . intensificarea ocupare ca ceea ce se constată Tineretul din Deva va avea, începînd cu data de 20 iulie, o i fost unul din resorturile care
activităţii de râspîndire a cu­ de către controlul obştesc să casă a lui. Pentru finalizarea acestui obiectiv, tinerii utecişti de la : au ajutat-o să avanseze pe
noştinţelor ştiinţifice ; sporirea fie privit în spiritul legii şi, şantierul 1, şantierul 2, şcoala profesională de construcţii, liceul i scara profesiei. In prezent es­
contribuţiei la fondul de solida­ de asemenea, sprijinirea orga­ de muzică şi arte plastice, liceul de construcţii şi liceul „Dece- j te şefă de echipă, apreciată de
ritate internaţională. nizaţiilor săteşti ale F.U.S. pen­ bal" au efectuat prin muncă voluntar-patriotică lucrări în va- \ tovarăşii de munci pentru e-
— în domeniul economic, al tru a fi obşte de voinţă şi ac­ loare de peste 80 000 lei. Noua casă de cultură a tineretului va dis- i nergia de care dă dovadă, pen­
producţiei, nu se ridică proble­ ţiune a tuturor locuitorilor. pune de un cabinet de consultaţii juridice, cineclub, o sală club I tru . calităfile de bună organi­
me deosebite — ne spunea to­ cu diverse jocuri distractive, sală de proiecţie, sală de repetiţii j zatoare, pentru energia cu
varăşul Ioan Manaţe, secretarul I. M1RZA pentru formaţii artistice, platou de dans, teren de tenis de cîmp. ; care îşi ajută tovarăşii de
muncă.
MARIA SAMONID. Este una
din femeile care au absolvit In
La o poartă mare, frumoasă, Societatea te pregăteşte mult'lateral pentru viaţă. cit şi eu. Eu am săpat porţiunea prima promoţie cursurile de
.IOV din centrul satului Rîu Bărbat, asta de canal!“. calificare pentru meseria de
flutură două steaguri — roşu După orele de muncă, obosi­ operator. A avut evoluţia mul­
şi tricolor. Au fost arborate în Ce oferi societăţii, tinere cetăţean ? toare dar încărcate de atîtea în­ tor muncitoare destoinice, seri­
ziua de 17 iunie, cînd aici şi-a văţăminte, tinerii brigadieri se oase, harnice, dăruite muncH,
stabilit tabăra şantierul tinere­ distrează, desfăşoară un bogat exigente. Pentru meritele sa­
tului din localitate, cel mai ma­ „AiCi AM MICIT SI [Il!“ program de activităţi cultural- le in muncă a fost promovată
re, cel mai însemnat din judeţ. educative, sportive. Ca să nu in funcţia de şefă de echipă,
Obiectivul şantierului : alimen­ mai vorbim cu ce poftă intră în sarcină pe care o îndeplineşte
tarea cu apă a municipiului Hu­ sala de mese, unde, ca o adevă­ cu conştiinciozitate.
nedoara şi a combinatului, prin ECOU Al! CUVINTELE ACESTEA... rată mamă, bucătăreasa Iuliana FLOAREA DAMIAN. Tot
realizarea aducţiunii Hobiţa— Fărcaş are grijă de fiecare în din prima promoţie de munci­
Cinciş, conductă ce va măsura parte. toare. Datorită conştiinciozităţii
peste 36 de kilometri. Con­ J13&SMM DE ŞANTIER Pe şantier am întîlnit şi o cu care s-a străduit să-şi ridi­
structor este I.C.S. Hunedoara, ce nivelul de calificare a ajuns
iar tinerii utecişti execută să­ prezenţă inedită: profesoara Va- una din muncitoarele de nă­
leria Bencău, de la Liceul nr. 2
pături, tasări de maluri, bătă- bine de 1 300 metri cubi de pă­ ale brigadierilor. Se lucrează din Hunedoara. A renunţat la dejde ale secţiei. Acum lucrea­
torirea fundului canalului. Totul mînt. S-a dat o luptă acerbă în­ greu. Pe unele porţiuni apa tre­ ză la controlul calităţii pro­
prin muncă voluntar-patriotică, tre detaşamente şi echipe, între ce peste cizmele tinerilor, bolo­ concediu pentru perioada cînd ducţiei. Ochiul ei experimen­
prin muncă harnică, entuziastă. brigadieri. Toate echipele au a- vanii sînt enormi şi trebuie elevii săi sînt pe şantier. A ţi­ tat nu permite ca pe poarta
vut depăşiri zilnice de cîte 130 scoşi cu braţele. Băieţii însă în­ nut să fie alături de ei şi in
Fiecare serie a 60 de tineri întreprinderii să iasă produse
elevi munceşte cîte 14 zile. Pri­ la sută, valoarea muncii lor de­ vaţă pe şantjer să învingă greul. această perioadă, cînd li se pre­ de slabă calitate.
ma serie şi-a încheiat munca. păşind 28 500 lei, cu un benefi­ Chipuri arse de soare, dar pline dau lecţiile muncii concrete, VERONICA FIERT A. O mun­
ciu de 12 000 lei. în final, a cîş-
Au fost 60 de elevi de Ia Gru­ de voioşie, pălmi bătătorite mî- cînd ei răsplătesc societăţii pen­ citoare pricepută. Datorită a-
pul şcolar profesional din Hu­ tigat echipa nr. 1, din detaşa­ nuiesc cu abilitate lopeţile. între tru tot ceea ce face pentru ei cestei calităţi conducerea secţi­
nedoara. mentul 1, condusă de Valeriu echipe se dă o luptă înverşuna­ şi viitorul lor. ei i-a încredinţat sarcina de a
Perca. lucra exclusiv la producţia
— Băieţii aceştia au făcut a- tă pentru fiecare palmă de te­ — Au fost porţiuni mal grele,
devărate minuni de hărnicie — Acum, la muncă se află seria ren. Cine să sape mai mult, să apa a ieşit în canal, uneori cit pentru export. Refuzul sau re-
ne spunea Ioan Groza, coman­ a 11-a, formată din elevi de la fie în fruntea întrecerii. Nimeni cizmele, s-au mai surpat margi­ clamaţiile sînt excluse.
dantul şantierului. Au spart toa­ liceele nr. 1 şi 2 din Hunedoa­ nu se plînge de greu. Brigadie­ Vc
te normele, au muncit cu o pa­ ra. In frunte, deocamdată, se rii învaţă minunat lecţiile, as­ nile canalului, au trebuit refă­ Enumerarea ar putea _ conti­
siune şi dăruire incredibile. Deşi situează echipa lui Nicolae Er- pre uneori, ale muncii. Se întrec, cute. Dar vom depăşi greutăţile nua, punind în evidenţă cali­
norma zilnică este de 2 metri dei. Dar întrecerea abia a în­ se ajută reciproc, muncesc unul acestea. Elevii mei sint hotârîţi tăţile înalte ale muncitoarelor
cubi de pămînt săpat pe zi, ei ceput ! Urmează să sosească se­ pentru toţi şi toţi pentru unul. din această secţie. Această
au realizat şi cîte 10 metri cubi. riile 3 şi 4, formate din elevi de Şi nici o aită lecţie nu-i mai să întreacă toate normele — a- imagine persistentă, reală lşi
De fapt, de la începutul şantie­ la liceele din Valea Jiului şi Că- convingătoare, mai utilă ca a- răta cu mindrie profesoara , pune amprenta asupra activi-
răţii întregului colectiv.
rului, canalul pertru conductă lan. ceastă lecţie a muncii, ca a- Pencău. ţ C. A. i
a fost. realizat ne o lnneime de Am f <â:.._nni________ rACHzen.ti.. hp tlînri r-înd nnf.i snurrp ■' ■" n fi ru.