Page 12 - Drumul_socialismului_1974_07

fag. 4i DRUMUL SOCIALISMULUI
T:
regff ^rarare2s»raKisg?raflraa^^
In exercitarea atribuţiilor \n domeniul agriculturii ) V

- Două consilii populare, două Semnal Si mersa
\ — c

moduri diferite de-a acţiona \ CONŞTIINCIOZITATE I’UO- 1 (Urmare din pag. î) mura“ şi-a indepli
Aflam că inirepr.
i FESIONALA • Dcsi de puţin /
"
'
‘
‘
‘
timp dată în exploatare, sta- \
Mi
\ ţia „Autoservice" din Brad şi-a / ...O dală cu construcţia pri­ export pe primele
făcut un bun renume în rîn- * mei linii de calc ferată din anului cu 127 la \S
BUNA ORGANIZARE na, există o evidenţă precisă a te bogate. La C.A.P. Romoşel, din t dul conducătorilor auto. Con- ţ Transilvania, Arad — Aibă lu- sale — placai finii
cele 98 ha s-au prăşit mecanic
tuturor lucrărilor agricole atît la
A MUNCII Şl UNITATEA nivelul brigăzilor, al deputaţilor doar 25, iar cu sapa nimic — a- l ştiinciozitatea profesională a , lia, între anii 1866—1869, se rea­ dale ornamentale
granulat, în diferit
lizează şi bifurcaţia Simeria —
7 şefului de staţie, Ioan Gulea, ţ
DE ACŢIUNE ASIGURA pe circumscripţii, al C.A.P., cît şi firma contabilul şef al cooperati­ ţ dorinţa de a executa lucrări i Petroşani. Proiectul prevedea zaic de marmură ■?
OPERATIVITATE Şl al primăriei. Toate culturile sînt vei, în timp ce primarul comunei i de calitate, prompte; a îneca-1 totodată ca la confluenţa Streiu- iă in numeroase (
— Ioan Munteanu —, susţinea că
repartizate pe oameni şi angajate
Nomenclatorul ui
lui cu Mureşul şă se amplaseze
1 nicului Dorin Adam, electri-1
EFICIENŢA SPORITA în acord global, fiecare ştiind sînt prăşite 8. Ne-am uitat şi noi, l cianului Victor Laza, meca- 7 , şi un atelier pentru reparat lo­ nomice simeriene■ t
unde şi cît are de lucru, ce re­ dar n-am văzut porumb prăşit, rioada celor 30 de
ÎNTREGII activitati tribuţie va primi. Munca organi­ majoritatea culturilor fiind aici 7 nicului Vasile Molduna, a su- ţ 1 comotive şi vagoane, tn jurul prinde o întreprina
zatorică şi politico-educativă des­ năpădite de buruieni, iar o parte ţ dorului Traian Oprea şi a ce- i l acestui atelier a crescut colonia irializare a lapteli
Cînd priveşti cîrhpul, holdele făşurată de organizaţiile de partid din ele, dacă nu se acţionează e- i lorlalţi meseriaşi de aici, fac I 7 Simeria. Documentele de arhivă pi,ine, un complex
mSndre şi frumoase ale coopera­ şi-a făcut din plin simţite roa­ nergic, se vor compromite. 1 ca toţi cei care . apelează la l ţ consemnează aici, prin 1870, cir­ al cooperaţiei meş
tivei agricole de producţie din dele în participarea tuturor coo­ Discutăm şi despre situaţia de l serviciile staţiei .să vină aici,’ i 1 ca 300 de suflete... creste. unitate de prelucrt
aşezarea
Cu
7 cu încredere şi să plece satis- \
timpul,
Boşorod, ţi se umple inima de peratorilor la muncă, în calitatea vare a fructelor, i
Ia
Vaîdei,"
Itomos
şi
C.A.P:
bucuriej ai imaginea vie, concre­ lucrărilor. Ploile au îngreunat şi Pişchinţi. Este nesatisfăcătoăre. Se ţ făcuţi de seriozitatea şi opera- 1 Creşte şi numărul locuitorilor tive agricole de p
tă a hărniciei, grijii şi preocupă­ intîrziat praşila, fapt ce a 'dus la jj tivitatea cu Care sînt serviţi. i lor. Dezvoltarea industriei mi­ ireprindere agricoli
rii ţăranilor cooperatori de a îmburuienarea excesivă a cultu­ acţionează anemic. Este o slabă niere şi siderurgice din Comita­ opt ferme, o stafii
spori rodnicia păniîntului. Zilnic, rilor. Aceasta impune o acţiune participare la muncă. Activitatea ( DE... SERVIRE * Ora 10,00 , tul Hunedoara îi determină pe agricole, un mare
■ la restaurantul „Retezatul' \
1
sute de oameni, vîrştnici şi ti­ energică, operativă pentru salva­ nu este organizată şi coordonată ^ din Călan. Doi ospătari şi pa- capitaliştii şi acţionarii Societă­ tru îngrăşaren ani
in mod corespunzător. Preşedin­
neri, bărbaţi şi mai ales femei rea culturilor. • Cum s-a acţionat ? ţii anonime de mine şi furnale Vechiul atelier ci­
ţii C.A.P. şi' inginerii nu-şi înde­
sînt de dimineaţă şi pînă seara la Peste tot unde nu s-a putut in­ plinesc atribuţiile ce le revin în i tru mese ocupate.. Dar se. aş- din Braşov să acorde atenţie bu­ rc repara roabe, ei
i teaptâ cîte 30—40 de minute ^
nei funcţionări a atelierelor. In­
muncă în cîmp, la prăşit, la co­ tra cu mijloacele S.M.A., s-au fo­ goane, este astăzi ,
situl şi strinsul furajelor. Peste losit 12 prăsitori hipo, plugurile organizarea producţiei şi a mun­ lţ pînă se îndură să întrebe ce , să salariile scăzute, condiţiile ele care execută re-'
tot ţi se desfăşoară In faţa ochi­ şi în mod deosebit sapele. Deci, cii, in mobilizarea şi participarea i doreşti. Pentru că ospătarul ia 1 locuit necorespunzătoare, lipsa motive Diesn’
oricăror legi de securitate a
oamenilor lă lucru. La RomOşel,
lor un minunat şi grandios ta­ spre deosebire de alte comune, 1 adesea loc la o masă, cea de ţ muncii, exploatarea nemiloasă a piese,."
blou al muncii de pe ogoare. Ţă­ unde se invocă tot felul de mo­ preşedintele şi inginerul şef, în l lingă orchestră, împreună cu 7 portului ]erovia
ranii cooperatori sînt în fruntea tive şi se dă toată vina pe na­ ioc să fie în cîmp, acolo unde se 7 o consumatoare ce serveşte ) patronilor, i-a determinat pe cia acestui colo
acţiunilor de întreţinere a cultu­ tură, aici s-au căutat soluţii con­ hotărăşte soarta recoltei, se ocu­ j rom cu lichior, apoi se ascun-i muncitorii dc la căile ferate să cifrele statistice ii
se organizeze şi să lupte pentru
rilor, înfruntînd cu curaj intem­ crete şi s-au găsit posibilităţi pau de alte treburi, pe care le i de după o perdea şi mănîncă. 1 revendicări economice şi politi­ în cele şase luni u
a
puteau
rezolva
atunci
cînd
> Doar şi el e om ! Ospătară, pe l
periile naturii, dovedind abnega­ pentru a se ieşi din impas. Toate plouat şi nu s-a putut lucra in 7 care „obişnuiţii casei" o alin- 7 ce. Demonstraţiile şi grevele loarea producţiei s
ţie şi răspundere în muncă, acti­ acţiunile organizatorice şi politi­ desfăşurate aici începînd mai a- depăşită cu nouă
vitatea lor materializîndu-se în ce, măsurile luate de primărie, cîmp, dar nu într-o zi frumoasă. ^ iau : „măi Aurică, hai încoa- î les cu primii ani ai acestui se­ iar in ceea ce ’-.p
bunele rezultate pe care le obţin. împreună cu consiliul de condu­ Primarul trecuse şi el prin sat, i ce“, îşi găseşte multe de lucru l col (pentru înăbuşirea grevei titiile, planul la co
dar cu alte treburi, şi a văzut
Aceasta se datoreşte faptului că cere al C.A.P. şi cadrele de spe­ î înainte de a-1 face pe cel pen- 7 din 8—17 iulie 1920 a fost ne­
organul local al puterii de stat — cialişti, s-au concretizat în unirea din fuga maşinii că sînt puţini ţ tru care e plătită. Să mai spu- ţ voie de intervenţia armatei !),
primar Ieronim Grecu —, consi­ eforturilor tuturor, folosindu-se oameni în cîmp. In comună este 7 nem că pe mese sînt feţe mur- , amploarea mişcării revoluţionare
adevărat că sînt şi alte treburi
liul de conducere al C.A.P. — ferestrele dintre ploi şi uneori de rezolvat, dar să se acorde în- \ dare, dar nu sînt sare, serve- i a ceferiştilor începută în 1933 şi
preşedinte Ioan Fulea —, cadre­ lucrîndu-se chiar pe ploaie, la e- l ţele, scobitori, sau că localul 1 acţiunile din perioada dictaturii
le de specialişti, secţia de meca­ xecutarea grabnică a praşilei la tîietate celor care reclamă o so­ 1 e „de-a II-a“ ? ® Popasul ţ militaro-fascisle desfăşurate sub
nizare au acordat o atenţie deose­ toate culturile şi trecerea la re­ luţionare urgentă şi acestea sînt \ „Zimbrul". însetaţi, mulţi con- i conducerea partidului comunist,
coltarea furajelor. Astfel, s-a lucrările de întreţinere a cultu­
bită organizării muncii şi a pro­ rilor. Primarul comunei este bine i sumatori trag aici să-şi poto- 1 constituie astăzi file da eroică
ducţiei, repartizării de sarcini şi reuşit să se facă trei praşile cu intenţionat, se străduieşte să le 1 lească setea. Dar cum localul t istorie a oraşului.
răspunderi concrete de la primar atelajele şi trei manuale pe cele l este dotat doar cu o singură... 7 Pentru Simeria, ziua de 23 Au­
pînă la ultimul cooperator, mobi­ 35 ha cultivate cu cartofi şi să se facă pe toate, dar acţionînd de 7 unealtă de desfăcut capsele ţ gust 1944 a însemnat un al doi­
lizării şi participării active, con­ aplice tratamentele împotriva bo­ unul singur nu va putea solu­ * sticlelor, trebuie să aştepţi lea început de drum. ,,In cei
ţiona problemele.' Trebuie antre­
ştiente şi responsabile a tuturor lilor şi dăunătorilor, să se facă nat la muncă întregul comitet e- > cam mult. Dacă şefului unită-1 treizeci de ani care au trecut de
factorilor de răspundere, a între­ două praşile la cultura sfeclei fu­ \ ţii, Tiberiu Ştern, îi va veni t la Eliberarea patriei — ne spu­
ţii mase de cooperatori la muncă rajere. Prima praşilă mecanică şi xecutiv, toţi deputaţii şi fiecare ■ ideea să... caseze şi unica u-7 ne Ioan Farcaş, primarul oraşu­
in cîmp, folosind cu pricepere şi manuală s-a efectuat pe o supra­ să-şi rezolve sarcinile încredin­ 1 nealtă, ce ne facem ? ţ lui—Simeria, ca dealtfel toa­
rhibzuială toate mijloacele şi for­ faţă de 92 ha din cele 104 culti­ ţate. Trebuie acţionat cu fermi­ tă ţara, a cunoscut o dezvoltare
ţele de care dispun. La brigada vate cu porumb, iar cea de-a tate pentru mobilizarea oameni­ J STRADA ® In oraşul nou \ impetuoasă. De la un tirguşor
[ Boşorod, răspunde de executa- doua, mecanic şi manual, pe 45 lor la muncă şi luate măsuri îm­ ţ Călan, pe strada Bradului, ţ prăfuit, cu case joase, s-a trans­
-ea praşilej N. Popovici, membru ha. potriva acelora din vina cărora ( s-au construit un însemnat nu- i format cu repeziciune, ajungind
ii comitetului executiv, şi Gh. s-au compromis unele culturi. La 1 măr de blocuri noi, moderne. 1 astăzi la înfăţişarea unui oraş
Boldea, inginerul şef al C.A.P., CÎND SE ACŢIONEAZĂ Vaidei, din 195 ha porumb, s-a ţ Se înţelege că pe această stra- l modern. Centru nou, blocuri cu
iar la brigada a IV-a Chitid, răs- LA ÎNTÎMPLARE făcut prima praşilă mecanică pe 7 dă trec un mare număr de7 sute de apartamente construite
>unde A. Iepure, din partea co­ 80 ha şi manual abia s-a început, ţ oameni, maşini. Trec e un fel ţ de stat, sule de case proprieta­
mitetului executiv, şi I. Fulea, din Şl REZULTATELE SÎNT iar la Romos pe 20 ha din 108. Ide a spune, întrucât căile de i te personală, unităţi economice
rartea C.A.P. Important este şi TOT ÎNTÎMPLĂTOARE Slab se prezintă întreţinerea 7 acces nu sînt terminate şi ce-/ puternice. Acum construim un
culturilor de cartofi, sfeclă, tutun,
'aptul că membrii de familie an- legume şi livezile de pomi. ) tăţenii, mai ales cînd plouă, ţ nou cartier, „30 Decembrie“, spre
îajaţi în întreprinderi şi institu- Cînd nu-ţi fixezi şi nu urmă­ l au de trecut tot felul de ob-1 parcul dendrologic".
;ii vin la muncă atunci cînd sînt reşti de la început nişte scopuri Aceste neajunsuri în organiza-
/ cLni-‘/rlPî.no 1« «n ridion 9
iberi, dimineaţa sau după masă, precise şi acţionezi la întimpla- . rea, coordonarea şi controlul ac­ ^ stacole. Cine le va ridica ?
lupă cum lucrează în schimburi. re, nici rezultatele nu pot fi de- tivităţii în agricultură se dato-
5şa sînt I. Ianeu, N. Burzan, S. cît întîmplătoare. Aşa se întîm- resc şi comitetului comunal de
/i'nerean, I. Crîntoaie, T. Tineja, plă în comuna Romos unde, în partid — secretar Stănilă Zeve- \ „PLĂCEREA" VITEZEI • ^
lie Fulea, muncitori la I.V. Că- contrast cu cele constatate la Bo- dei —, care n-a reuşit să imprime ^Mecanicul de locomotivă Ghe- |j Bun sosit, la postur
an, spitalul din Călan şi baza din şorod, nu se acţionează cu fermi­ un stil de muncă dinamic, opera­ i za Gotar, de la . Uzina nr. 71
laţeg a întreprinderii de indus- tatea şi răspunderea cuvenite tiv, eficient şi responsabil la con­ 7 a transporturilor feroviare din 7
rializare a cărnii, şi alţii. Peste pentru executarea acestor lucrări siliul popular si conducerile dascălilor Hunedoare
ot domneşte ordinea şi discipli­ hotărîtoare în obţinerea de recol­ C.A.P. •* J C.S. Hunedoara, a vrut să în-1
\ cerce cită viteză „prinde" lo- lj
ţ comotiva sa. Cît a prins, cît t De cîteva zile, invăţăminlului hunedorean i s-a adaug
1
in imperativ major al cooperaţiei de consuni inu, dar în viteza sa excesivă 7 contingent de dascăli — învăţători şi educatori — absolven
tigiosului Liceu pedagogic OTn Deva. Promoţia anului 30
/ a lovit cîteva cărucioare. Drept J
fost repartizată Ia posturi. Prin grija Inspectoratului şc*
V „răsplată" pentru vitejia sa i \ ţean, fiecăru' dascăl i s-a asigurat ioc de muncă în in’,
\ s-a imputat paguba, a fost re- ţ hunedorean. Aşadar, 163 de învăţătpri şi educatori. îşi iau
îtrogradat pe timp de 3 luni şi i re nobila muncă de instruire şi educare a copiilor, păşesf
7 cazul său a fost prelucrat cu 7 Cu ce ginduri, cu ce sentimente ?
„Să fac şi eu pentru şcoala în care merg (la Urican
,T întreg personalul. 1 a făcut liceul pedagogic pentru mine în aceşti 5 ani" -
seşte Dan Viaşu, învăţătorul din clasa băieţilor care, 1
MIRII POPULAŢIEI va fi grădiniţa nr. 6 din Hunedoara. Mă gîndesc, de pe .
re, a rostit un înflăcărat legămint cu munca. „Locui meu
voi „preda" cin;
creşte copiii, cum vor fi cind îi
îmi voi
T ţătorului" — se frămîntă educatoarea Viorica Blehuiu, c;'.
? examenului de diplomă (trecui cu media 9,91), diploma ■
1
Lucrătorii din Cooperativa de locuitorilor, au contribuit şi la pene de păsări, miei, deşeuri hîr- liceului pentru conduită model în cei 5 ani de şcoală. „Cr
onsum zonală Brad sînt anga- dezvoltarea reţelei cooperativei - tie, fasole etc. Nou pentru gostea pentru copii mă va ajuta să-mi exercit profesia aşa
iţi plenar într-o rodnică acu­ noastre. Aş enumera în această In mod deosebit s-au eviden­ rese, cum simt că trebuie" — ne mărturiseşte fata de
itate pentru continua îmbună- privinţă modernizarea chioşcurilor ţiat cooperativele din Brad, Petrila, llina Coslea, care şi-a văzut împlinit visul dr,.,ia i
iţire a serviciilor către popu- de preparate din Luncoiu de Jos Luncoiu de Jos, Vălişoara, Vaţu dumneavoastră văţător, iar Nicolae Cristeu, din Bobîlna, doreşte cu sincer
iţle. In perioada scursă din a- şi. Vălişoara, a magazinului me- şi Ribiţa, precum şi' gestionarii stei „să prosper in muncă, în gindire, în activitate, in aş
;st an, o importanţă deosebită liceul nostru pedagogic să se mîndrească cu absolvenţii
talo-cjiimic şi librăriei din Baia Nicolae Ruda, Elena Ionel, Ni- a Campingul de la Strei
n acordat realizării obiectivelor de Criş, magazinului din Săli.ştioa- colae Roman, Simerian Banciu, cunoaşte, în special in zilele „Liceul să se mîndrească eu absolvenţii". S<>
revăzute în programul propriu ra. Sînt în curs de modernizare Alexandru Trif, Ion .Stănilă şi de sărbătoare, o mare aflu­ dovedi-o Maria Matei, model la învăţător"
! măsuri. Astfel, în sectorul cir- magazinul şi bufetul din Buceş, Gheorghe Stoica, care sînt mereu enţă de oameni dornici să-şi grădiniţa nr. 9 din Petroşani va duce demnitatea
ilaţiei mărfurilor volumul des- magazinul din Blăjeni, cabana preocupaţi de îmbunătăţirea a- petreacă clipe plăcute în mij­ tigată în familia ei cinstită de mineri, o vor dovedi-,
cerilor cu amănuntul este mai „Cerbul", complexul comercial provizionării şi deservirii popu­ locul naturii. Aici există şi o huiu, Dina Costea, Dan Viaşu, Nicolae Cristea, Mirela
are cu peste 4 milioane lei ca Vaţa de Jos. In scopul creşterii laţiei. bună aprovizionare cu produ­ Maria Hora, Vasile Jula, Maria Ciobanu, Octavian 1?
semestrul I al anului trecut, Desigur, în activitatea consiliu­ se la grătar, bere. Pentru a daru, Mana Mihăilă, toţi învăţătorii şi educatorii deou
acelaşi timp, a crescut şi vo- producţiei proprii şi al unei mai lui de conducere al cooperativei, veni în întîmpinarea dorinţei că în anul ’74. Doar sînt promoţia anului jubiliar al Roma
mul produselor achiziţionate şi bune deserviri, o bună parte din a cooperativelor comunale, s-au unui mare număr de cetăţeni,
unităţi au fost dotate în cursul
edate statului cu 452 mii lei, acestui an cu utilajele necesare i iyit şi unele neajunsuri a căror conducerea autobazei din De­
r volumul de producţie al pres- eliminare stă în atenţia noastră. va a luat măsura introduce­
rllor de servicii către populaţie frigidere, reşouri cu butelii, du­ Avem în vedere să studiem mai rii pe ruta Deva — Camping
sporit cu 335 000 lei. Semestrul lapuri frigorifice, robot pentru temeinic cererile de consum ale Strei a unei curse de auto­
nl acestui an a fost încheiat cu bucătărie etc. Totodată a fost mai populaţiei în aşa fel ca să nu mai buze. In fiecare duminică vor
zultate bune. In alimentaţia pu­ bine organizat comerţul stradal, existe cazuri cînd din magazine pleca din autogara Deva, înce­
să lipsească unele mărfuri care
ică, producţie-prestări, încasări ieşirile în tirguri şi* locuri aglo­ sînt de fapt în depozite, să folo­ pînd de la ora 9 pînă la ora
la populaţie şi achiziţii, planul merate, procedîndu-se la organi­ sim mai judicios mijloacele de 13, autobuze spre Strei din
mestrial a fost depăşit între 2 zarea concentrică a reţelei, efec- transport, să îmbunătăţim siste­ 30 în_ 30 de minute. Acestea
e la sută. tuîndu-se unele recartări între mul de ridicare a produselor de vor opri în toate staţiile de
pe ruta autobuzelor de Sime-
onsiliul de conducere al coo- unităţi, ceea ce a dus la dimi­ la achiziţii etc. Stă în puterea ria. La înapoiere, autobuzele
rativei, biroul executiv," toţi lu- nuarea în mod simţitor a stocu­ noastră să eliminăm lipsurile ce pleacă de la Camping Strei,
itorii noştri sînt în permanen- rilor de mărfuri, în special a ce­ mai dăinuie în muncă şi, astfel, începînd de la ora 16 pînă la
preocupaţi de buna aprovizio- lor cu desfacere lentă. să obţinem realizări şi mai bune ora 20 tot din 30 în 30 de
•e a unităţilor comerciale si de In sectorul de conlractări-a- in aprovizionarea şi deservirea minute.
iervirea cetăţenilor. în ăten- chiziţii, măsurile luate de con­ populaţiei.
noastră este continua îmbună- ducerea cooperativei au condus la Ş In acest sezon turistic aţi
ire a amenajării şi moderniză- obţinerea unor rezultate frumoa­ VIOREL DĂRĂSTEAN vizitat unităţile de alimenta­
uim..> ’or comerciale cît şi se, planul valoric fiind realizat ţie publică ale Filialei O.J.T.
:
chiderea altora noi care, pe în proporţie de 106 la sută, depă- preşedintele Cooperativei de din Hunedoara ? Mai precis,
?ă o mai bună aprovizionare a şindu-se prevederile la porcine, consum zonale Brad restaurantul „Rusca", Motelul
Cineiş, Cabana „Izvoarele" de
pe malul lacului Cineiş. Noi
am făcut-o pentru dumnea­
Lucrări edilitar— gospodăreşti I Se îmbunătăţeşte voastră, pentru a vă putea
lansa invitaţia de a le vizi­
|transportul în comuni ta. Curate, bine puse la punct
în satul Vica, comuna Gurasada, din iniţia- =
/a organizaţiei locale a Frontului Unităţii So- î din toate punctele de vedere,
iliste, se întreprind importante acţiuni cu ca- I j începînd cu 1 iulie a.c., autobaza Deva a j beneficiind de o servire alea­
eter edilitar-gospodăresc. Astfel, săptămîna ! î deschis un nou traseu pentru călători ! Deva • să, localurile acestea sînt de
o ospitalitate aparte. Pregă­
.*cuta, în faţa magazinului sătesc, obiectiv la ; : — Dr. Petru Groza şi retur. Plecarea din De- :
re se fac ultimele lucrări de finisare s-a pa- : va, ora 9,00, sosirea la Dr. Petru Groza, ora s tirile, conduse competent de
t drumul pe lungime de 100 ml cu piatră pes- I î 12,19 ; plecarea din Dr. Petru Groza, ora 16,48, \ Aurel Macra, şeful filialei, ga­
care s-a aşternut balastru. La această acţiu- • ; sosirea la Deva, 20,07. De asemenea, în ultimele : rantează petrecerea unor cea-
au luat nnr.tp nnctn an a* : 711P niltnhurra TTmm o -- •*- • --- ‘ : suri d.e neuitat la flacarp rRn-