Page 17 - Drumul_socialismului_1974_07
P. 17
Proletari dîn toate firile, unifl-vă !
ANUL XXVI
Nr. 6 017
MARJS 16 IULIE
1974
8 PAGINI -
50 SÂNI
g’TgmvTKnrT wkwwamat
1
Cronica politică
■XXX- $mi de la ISliberare Congresul al Xl-lea al P.C.B.
Două mari evenimente au dominat în săptămîna ce a trecut
viaţa politică internă. Prin dimensiunile şi perspectivele ce le
deschid, prin valoarea ce o conţin, ambele se înscriu în şirul ma
ANGAJAMENTUL ANUAL rilor acţiuni întreprinse de conducerea partidului si statului, me
REALIZAT ÎN 6 LUNI nite să propulseze evoluţia societăţii româneşti la cotele vizate de
«ura ii îşi Colectivul de muncă consumatori pauşali, prin partidului. Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale a
documentele
între 11—13 iulie, sub preşedinţia secretarului general al
din cadrul centrului de mai buna întreţinere şi partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut loc şedinţa Comi
exploatare a instalaţii
distribuire a energiei e-
EXEMPLAR ANGAJAMENTELE Hunedoara a lor electrice. La loc do siei de redactare a Programului Partidului Comunist Român de
Icctrlcc
încheiat primul semes frunte pe graficul în făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate si înaintare a
României spre comunism, program care urmează a fi adoptat de
tru cu un succes re trecerii socialiste se si Congresul al Xl-lea al P.C.R.
marcabil : îndeplinirea tuează muncitori ca :
La începutul acestui an, C.S. Hunedoara a che sarcinilor de plan pe Viorel Scurtu, Aurel Dezbătînd pe larg proiectul programului, Comisia a dat o înal
mat la întrecere toate întreprinderile din indus întreg anul. De Ia înce l’opa, Francase Harta, tă apreciere şi a subliniat contribuţia deosebită a tovarăşului
tria metalurgiei feroase a ţarii. A fost o cinste putul anului au fost e- Nicolae Ceauşescu în stabilirea proiectului de program, la fun
făcută destoinicului colectiv de siderurgişti hu- conomisiţi mai mult de Ioan Dumitru, Olimpia damentarea tezelor teoretice ale acestuia în conformitate cu sar
nedoreni pentru realizările deosebite pe care le un milion kWh energie l'rip, Maria Calotă. (V.V- cina trasată de Conferinţa Naţională a partidului.
obţin de cîţiva ani încoace, cîştigînd de 4 ori electrică, prin contori- SILE GRIGOR.V.Ş, co Aşa cum se subliniază în comunicatul dat publicităţii, proiec
locul I pe ţară în marea întrecere socialistă de zarea a peste 2 000 de respondent). tul Programului porneşte de la complexitatea problemelor interne
îndeplinire a cincinalului înainte de termen şi şi externe ce trebuie soluţionate în actuala- etapă istorică de dez
tot de atîtea ori „Ordinul Muncii" clasa I. în voltare şi dă o orientare clară luptei pentru transformarea revo
treg colectivul ştia că această cinste îl onorea 13 000 TONE CĂRBUNE luţionară a societăţii, cristalizează linia- strategică generală a
ză, dar îl şi obligă. partidului şi -orientările tactice pentru întreaga perioadă a fău
în 1974, după mai bine de jumătate de an, si- PESTE PLAN ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a înaintării
derurgiştii hunedoreni raportează partidului suc Minerii din Dilja am spre comunism. El are la bază coTicepţia materiaîist-dialectieă si
cese de prestigiu. Emulaţia creatoare generată duse de Vasile Sidorov, istorică, legile obiective ale dezvoltării sociale şi ţine seama de
de sărbătorirea celei de-a XXX-a aniversări a plifică întrecerea socia Emil Aionesei, Vasile aplicarea creatoare a adevărurilor generale ale marxism-leninis-
Eliberării patriei de sub jugul fascist şi Con listă in abataje, rcalizînd Ruta, de la sectorul I, inului la condiţiile concrete ale ţârii noastre.
gresul al Xl-lea al partidului, hotărîrea una substanţiale sporuri de Re mus Miclca, Grigore Comisia a hotârît ca proiectul Programului si fie supus dezba
nimă de a cinsti cu rezultate dintre cele mai producţie peste plan. De Maxim, de la sectorul II, terii viitoarei plenare a Comitetului Central al Partidului Co
bune împlinirea a 220 de ani de atestare docu la începutul anului, aici Nicolae Şchiopii, Mihai munist Român.
mentară a siderurgiei şi 90 de ani de la pune au fost extrase suplimen Cozma, Pavcl Taşnadi, După cum se ştie, între 8—11 iulie, la invitaţia tovarăşului
rea în funcţiune a primului furnal la Hune tar sarcinilor de plan de la sectorul III. O ac Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, î
doara. i-au mobilizat energic pe siderurgiştii din mai mult de 13 000 tone tivitate fructuoasă a de preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena
cetatea del metal de pe Cerr.a, iar rezultatele de cărbune, cifră ce de pus şi sectorul VII Ceauşescu, a avut loc vizita oficială de prietenie a tovarăşului Iosip
înregistrate de ei de la începutul anului sînt păşeşte angajamentul a- transport, condus de in Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative iugoslavia,
dintre cele mai bune. Astfel, sporul producţiei sumat pe acest an. Cele ginerul liorşa Martin preşedintele Uniunii. Comuniştilor din Iugoslavia, împreună cu to
globale se cifrează la aproape 74 milioane iei, mai bune realizări le-au (PETRU GAlNA. cores varăşa Iovanka Broz.
iar cel al producţiei marfă la mai mult de 86 înregistrat brigăzile con
Cea de a 12-a întîlnire româno-iugoslavă la nivel înalt păs
milioane lei. Aceste valori se regăsesc într-un pondent). trează şi dezvoltă principiile colaborării şi cooperării statornicite
mare volum de produse fizice realizate peste
sarcinile de plan la zi : aproape 16 000 tone fon PESTE 350 000 LEI VENITURI cu ani în urmă, ele aducînd o contribuţie rerhafcabilâ la întări
rea prieteniei între , cele două ţări, lâ consolidarea atmosferei de
tă, 48 000 tone oţel, 16 000 tone cocs metalurgic,
31 000 tone laminate finite, alte produse. DIN ACTIVITĂŢILE ANEXE pace şi înţelegere în Balcani, în Euro.pa şi în lume. Documentele
semnate la sfîrşitul vizitei- pim bazeld îmbogăţirii şi diversificării
Toate aceste cifre marchează onorarea şi de în cadrul activităţilor crări de zidărie, precum legăturilor reciproce, au trasat noi şi importante jaloane de pers
păşirea angajamentelor asumate în întrecerea anexe-i ud ust riale, coope şi exploatarea lemnului. pectivă.
socialistă de realizare a cincinalului înainte de ratorii din Sa rmiz.eget li Ca urmare au sporit şi In timpul vizitei a fost pusă în evidenţă, totodată, dorinţa co
termen, dau garanţia obţinerii unor noi succese sa au diversificat şi veniturile obţinute de mună de a amplifica relaţiile in domeniile culturii, învăţămintu-
pînâ la sfîi'şitul acestui an jubiliar. dezvoltat simţitor pro unitate din acest sec lui, turismului, colaborării în zona de frontieră, de natură să
— Angajamentul nostru anual a fost să ela ducţia realizând, între tor încasările ridieîn- stimuleze adîncirea cunoaşterii şi apropierii Intre popoarele
borăm peste plan 6 000 tone de oţel — spunea altele, lădiţe, cozi pen du-se, pînă acum, la noastre.
maistrul principal Nicolae Avrameşcu, secreta tru mături, fascine, lu peste 350 000 lei.
rul comitetului de partid al oţelăriei electrice.
Dar grija manifestată pentru respectarea întoc
mai a reţetelor de fabricaţie şi perfecţionarea
proceselor tehnologice ne-au permis onorarea
integrală a angajamentului anual. De la începu PhOINA
tul anului am produs suplimentar sarcinilor de
plan mai mult de 6 000 tone oţel şi am hotârît ca TREI DECENII PE MAGISTRALE ÎMPLINIRILOR
în întîmpinarea celei de-a XXX-a aniversări a vh-a
a eliberării ţării şi Congresului al XT-lea
V M
DUMITRU GHEQMEA
SPORI INVATAMINTUL - PREZEHTUL
(Continuare in pag. a 2-a)
CE ASIOURĂ VIITORUL
-------------------------------------------------- ------------------------------------------------------------ - î r „1 nvăţămîntul tre
La istorica plenară
în campania agricolă de vară: * i buie să pregătească din vara anului tre elevi. De la preşcolar.
pînă la maturul ce.-şi 1
t = tineretul pentru mun cut se aprecia că în- completează studiile l
i = că şi viaţă. Aceasta văţăminlul nostru sa in învăţămintul seral J
CU TOATE FORŢELE \ H este sarcina funda tisface, aproape in sau la fără frccven- ţ
mentală a unui în-
fă. Aproape 100 000 ! i
necesarul
totalitate,
văţămint cu adevărat de cadre de specia Cu cîţi am pornit la'
capabil
să
serios.
lişti. Acesta este un
LA SECERIŞUL ORZULUI! pregătească poporul rezultat de scamă al drum în anul refor-i
mei
învăţămintului,
pentru construcţia so activităţii desfăşurate 1948 ? Cu mai puţin]
cietăţii socialiste şi de partid în dome de jumătate din nu-i
Secerişul orzului a incepui in C.A.P. din Sirbi, Bretea Mureşană, comuniste niul pregătirii cadre mărul de azi al ace- j
Nădăştia de Jos, Burjuc, Zam, Gurasada, Ruşi, Vilcele, Leşnic, Şoi- Imperativul — sub lor, al ridicării nive lora care învaţă. E l
muş, Hărău, Bejan, Teiu, Lâsău, Simeria şi altele. La C.A.P. Deva s-au liniat de secretarul lului general de cu un drum — drumul!
recoltat in două zile 40 ha cu orz din cele 120 aflate in cultură, iar general al partidului, noştinţa al tineretu deceniilor socialismu- 1
C.A.P. Haţeg a terminat de recoltat întreaga suprafaţă de 20 ha. La t o v a r ă ş u l Nicolae lui şi al întregului lui. E o TREAPTA(
C.A.P. Dobra cele 10 ha recoltate au fost eliberate de paie şi arate Ceauşescu, la Plena nostru popor. — urcuşul deschis de J
în vederea însămînţării culturilor succesive.. ra C.C. al P.C.R. din 1 nvăţămîntul hune- politica înţeleaptă a I
18—19 iunie 1973, dorean, care a urcat, partidului. i
cind s-a elaborat cel dc-a lungul celor trei Ce înseamnă, azi, i
Făcîndu-se permanent sondaje 155 ha cultivate cu porumb, iar mai de seamă docu pentru Hunedoara, i
in teren, peste tot unde este a doua praşilă pe 153 ha. Au (îrăstic - oraşul ment din istoria în- decenii ale socialis aproape 100 000 de ?
posibil trebuie să se treacă de făcut cîte două praşile la po -» .> văţăminiului modern mului, trepte nebă elevi ? )
1
urgenţă la > recoltarea orzului şi rumb C.A.P. Sirbi, Burjuc, Clo- nuite, se prezintă în
griului. Combinele, presele de potiva, Nădăştia de Jos şi al — pune in faţa slu anul jubiliar al ţării Înseamnă 785 de ti- l
jitorilor şcolii un de
balotat să fie folosite la capa tele. Dar în alte unităţi, în a- celor patru începuturi ziderat de o covârşi cu un palmares da nităţi şcolare, inscam- }
nă 213 laboratoare, \
prestigiu,
incadrîn-
citate maximă. Acolo unde griul celeaşi condiţii, lucrările au ră toare importanţă : du-se armonios în înseamnă 344 atelie- l
şi orzul este căfut, să se folo mas în urmă. La Ciula Mare perfecţionarea conti-
dezvoltarea şi perfec-
sească coasele şi. secerile. Este s-a făcut praşila a doua numai Dacă, trecînd prin centrul O- nuă a învăţămintului ţionarea şcolii româ- re-şcoală. înseamnă j
necesar să se lucreze în aşa fel pe 25 ha din 140, la Roşcani pe răşliei spre Gcoagiu îţi abaţi peste 4 200 cadre di-1
incit recoltarea păioaselor să se 20 ha din 165, la Romos pe 20 privirea la dreapta, un indica de toate gradele, le- neşti. Şi pentru a dactice, înseamnă su-1
garea lui strinsă de
vorbi despre învăţă-
facă la timp şl fără pierderi. ha din 103, la Vaidei pe 25 ha tor te invită ca spre o intrare, practică, de produc mîntul hunedorean, te de mii de mantia- )
din 180, iar la Căstău, Beriu, amintindu-ţi că pe strada ce ţie. Pentru că aici, vom face apel la lim le. Dar ce nu în-l
Orăştioara de Jos, Dineu Mare, mărgineşte muzeul etnografic in şcoală — de la bajul cifrelor. Ne vor seamnă ? ! ,
întreţinerea culturilor Dineu Mic, Orăştioara de Sus, al oraşului se află „poarta“ ca grădiniţă şi pînă în ajuta să cunoaştem Pentru că dincolo 1
Romoşel şi Spini nu s-au pră re duce in Munţii Orăştiei, la de aceste cifre (fie-1
In toate unităţile agricole tre şit decît suprafeţe foarte mici. cetăţile dacice. înainte de a in facultate — se pre ce loc ocupă instruc care avind o istorie
buie intensificat ritmul de mun tra pe „poarta“ aceea spre a găteşte omul de mii- ţia şi educaţia în demnă de relevat — )
ne, destinul lui, via
că la executarea lucrărilor de pătrunde in negura munţilor ce ţa lui. 1 nvăţămîntul e Hunedoara cărbunelui chiar şi cele 344 ate- i
întreţinere a culturilor prăşitoa- Recoltarea furajelor ascund umbrele începuturilor prezentul ce asigură şi a metalului. lierc-şcoală, care n-au I
re. Sînt unităţi unde, da noastre, laşi gindul să alerge in viitorul şi el înseam Trăiesc şi muncesc
torită bunel organizări a mun Cositul, strânsul şi depozitatul urmă. Oraşul Paliei sărbăloreş- în judeţul nostru mai LUCIA LICIU |
cii se lucrează cu toate forţele furajelor sînt lucrări de maxi \ ION CIOCLE1 nă pentru politica mult de 500 000 de
disponibile şi se obţin rezultate mă însemnătate pentru dezvol partidului şi statului locuitori. Aproape
bune. Astfel, la C.A.P. Totesti tarea creşterii animalelor. La nostru o sarcină de (Continuare în ţ
s-a aplicat prima praşilă meca jj (Continuare în pag. 4-5) importanţă vitală. 100 000 dintre ci sînt pag. 4-5) ţ
nică şi manuală pe toate cele (Continuare in pag. 4-5)
