Page 18 - Drumul_socialismului_1974_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 017 © MARŢI 16 BUL1E 1974
svt B£5K '-U-> fiMHEBHI

Disciplina de producţie-imperativ major îşi onorează

a! activităţii în parchetele forestiere exemplar
angajamentele

(Urmare din pag. f)
Forestierii lucrează în condiţii resc aproape In exclusivitate ava­ Pe filiera parchete — depozite xandru Boboc se interesează mai
cu totul deosebite faţă de alte riilor cauzate de starea vremii finale, se încearcă de vreo cîţi- puţin de lichidarea In bune con­ el partidului să majorăm a-
categorii de muncitori şi, cre­ din luna iunie — apreciază tov. va ani, atit la sectorul Orăştie diţii a celor două parchete. In eeastă cifră. Avem toate con­
dem. nu mai este nevoie de ing. Corneliu Fulga, directorul cit şi la sectarul Haţeg, extinde­ ultima vreme, „încurcăturile" s-au diţiile să o realizăm.
explicaţii. Ceea ce trebuie să sub­ întreprinderii. Acum, după prima rea în mai mare măsură a noii ţinut lanţ, gestiunile „plutind" Şi colectivul de la O.S.M.
liniem este latura organizatorică decadă din iulie, activitatea revi­ tehnologii de exploatare a arbo­ undeva pe la perimetrul legalită­ II şi-a onorat deja angaja­
a muncii lor, faptul că disciplina ne la nprmal, obţlnîndu-se depă­ rilor cu coronament. Eficienţa ţii şi al realizării ritmice a sar­ mentul anual, de 20 000 tone
de producţie trebuie să constituie şiri atlt la buşteni total şi cheres­ metodei este indiscutabilă, ea con- cinilor de plan. Exemple asemă­ oţel peste plan.
aici imperativul numărul unu al tea total, cit şi la lemn de mină şi ducind la sporirea productivităţii nătoare se pot da şi din Munţii — Iniţiativa tinerilor de la
Întregii activităţi. Şi n-am putea lemn de celuloză, deşi la ultime­ zilnice şl mai ales la valorifica­ Orăştiei, deşi aici condiţiile de cuptorul nr. 1 — de a realiza
«pune că nu se acordă atenţia le două sortimente avem minu­ rea superioară a masei lemnoase. exploatare şl de evidenţiere a cel puţin 2 tone de oţel in
cuvenită acestei probleme, cu suri de la începutul anului. In parchetele Haţegului, de realizărilor sînt mai bune decît plus pe fiecare schimb —, ge­
toate că perimetrul de acţiune a pildă, metoda asigură exploatarea in zona Haţegului. neralizată acum la toate cele
tăietorilor de pădure din judeţul — Cum se acţionează pentru a 1,8 mc pe muncitor şi zi faţă Dincolo de aspectul particular 8 cuptoare, dă rezultate deo­
nostru este atît de întins. Pentru recuperarea restanţelor ? de 1,1 mc cit este planificat. La al evenimentelor considerăm ne­ sebit de bune — remarca ing.
a susţine afirmaţia să aducem cî- — După un plan concret, cu o Orăştie, se depăşesc de regulă 2,2 cesar să punctăm cîteva opinii a- Alexandru Dragota, adjunctul
teva argumente faptice. le comuniştilor din cele două şefului secţiei O.S.M. II. Dar
De pildă, pe primele 5 luni ale sectoare. nu numai în privinţa sporirii
anului, întreprinderea forestieră cantităţii de oţel elaborat, ci
Repartizarea membrilor de
—
de transport Deva şi-a realizat partid şi a celor mal destoinici şi în privinţa calităţii aces­
sarcinile de plan la toţi indica­ Comandament muncitori forestieri In parchetele tuia.
torii, la toate sortimentele, înre­ Referindu-se la ritmul a-
gistrând chiar unele depăşiri» cu undo se mai manifestă cazuri de lert în care se desfăşoară în­
indisciplină în producţie trebuie
peste 6 milioane lei la producţia fundamental ’74. Eficienţa să devină o preocupare de prim trecerea socialistă în
globală, cu mai mult de 6,5 mili­ ordin a conducerii I.F.E.T. Deva, lor — furnale 1 — doi des­
oane lei la producţia marfă, a organizaţiilor de partid de la toinici muncitori de aici —
cu 481 lei pe salariat la fiecare sector. (Un exemplu edi­ prim - furnalistul Alexandru
productivitatea muncii. De ase­ ficator : la un moment dat, ex­ Bucur şi electricianul Ioan
menea, realizări deosebite s-au ploatarea ..Rîuşor" avea 5 parche­ Ciubuc — apreciau eă succe­
Înregistrat la activitatea de ex­ etapă plnă la sfîrşitul acestei mc pe zi. De ce însă această me­ te de lichidat. Prin venirea aici sele obţinute se datorează, în
port. Am făcut referiri la aceas­ luni şi alta pînă lâ 20 august, todă s-a extins intr-un număr a şefului de parchet Constantin primul rînd, creşterii nivelu­
tă perioadă pentru a sublinia că plan a cărui realizare o urmărim destul de mic de parchete ? lui de pregătire profesională
atunci cînd condiţiile atmosferice cu atenţie, începînd de la condu­ — Este vorba în primul rînd Dodu. munca s-a îmbunătăţit, ‘la şi- gradului de conştiinţă al
ora actuală numai două parchete
sînt favorabile, munca forestieri­ cerea unităţii şi pînă la lucrăto­ de faptul că metoda nu se pre­ fiind nelichidate încă). oamenilor, din care derivă
lor este rodnică. In continuare rii din parchete. Acum, în prim- tează la toate parchetele — ne — Extinderea acordului global priceperea şi pasiunea în
însă, ploile insistente din luna plan se situează repunerea în spune ing. Marin Bălţăţeanu, şe­ trebuie să cunoască o înviorare muncă, entuziasmul şi dorinţa
iunie şi din prima jumătate a a- funcţiune a tuturor mijloacelor ful sectorului de exploatare fo­ de mai mult, mai bine. Ace­
cestei luni au impietat conside­ tebnico-materiale avariate, men­ restieră Haţeg. Apoi, despre fap­ mai substanţială. A cuprinde soro eaşi idee o sublinia şi mais­
exploatare prin acord global doar
rabil realizarea sarcinilor de plan, ţinerea numărului de muncitori tul că în ciuda eficienţei sale, 50—60 la sută din masa lemnoasă trul principal Ioan GrigOrea-
diminuînd depăşirile enunţate necesar realizării planului, extin­ exploatarea arborilor cu corona­ a unui sector este foarte puţin. nu, de la blumingul de 1000—
mai sus. Astfel, primul semestru derea tehnologiilor de exploatare ment a fost cuprinsă „prin plan" 1300 mm.
— Trebuie să existe o mai ma­
al anului a fost încheiat cu ne- a arborilor cu coroană şi a acor­ re preocupare pentru introduce­ Azi, la cei 90 de ani ai săi,
realizări Ia 5 din sortimentele de dului global. Avem încredere în de-abia din acest an. Noi am rea tehnicii noi ne toată filiera combinatul siderurgie hune-
bază, Intre care lemn de mină colectivul nostru că îşi va realiza identificat deja peste 42 000 mc de exploatare Si prelucrare' a dorean este mai ti na r şi mai
(minus 1000 mc), lemn de celulo­ toate sarcinile şi angajamentele masă lemnoasă pe care o vom lemnului. .Şi. la ora actuală. în puternic ca orieînd. Este mai
exploata cu ajutorul noii tehno­
ză (minus 8 200 mc), lobde in­ ce-i revin în acest an jubiliar. logii. multe parchete din Orăştie si tînăr şi mai puternic prin ti­
dustriale (minus 1 500 mc), iar Pentru aceasta este necesară în Haţeg, securea, tapina şi caii sînt nereţea şi puterea oamenilor
stocurile înregistrate la finele lu­ primul rînd o mai bună organi­ Fără îndoială, cele spuse re­ singurele mijloace de producţie, săi, prin tot ceea ce oame­
nii iunie însumau : 36 000 mc la zare a muncii şi întărirea disci­ prezintă un adevăr de necontes­ deşi posibilităţile pentru dotarea nii au făcut în această vatră
răşinoase, 85 000 mc la lemn de plinei de producţie în toate tat. Dar ce ne facem că pe zi ce cu fierăstraie mecanice si trac­ de metal mai ales în ultimii
fag, 60 000 mc la lemn despicat, parchetele, la fiecare punct de trece metoda clasică de exploata­ toare nu lipsesc. 30 de ani, ani de libertate
7 700 mc la lemn de stejar. Avarii lucru. Mai sînt situaţii de nefo- re se perimează tot mai vizibil. deplină şi prosperitate a ţâ­
la căile de acces în parchete, la losire optimă, integrală a timpu­ Altfel nu se explică de ce ex­ — Ar mai fi de adăugat con­ rii. Iar în acest an atît de
liniile ferate forestiere, la funi- lui de muncă, de slabă coordona­ ploatările „Gînţaga* şi „Rîuşor" diţia socială a muncitorului fo­ bogat în evenimente pentru
culare, la unele utilaje au cauzat re a activităţii de către unii şefi mai au încă parchete nelichidate restier. Dacă In Munţii Orăştiei hunedoreni, care sărbătoresc,
stagnarea exploatării zile la rînd, de compartimente — după cum de câţiva ani. problema pare a fi rezolvată, la alături de cele trei decenii
forţa de muncă fiind mobilizată ne informează un grup de munci­ ITaţeg muncitorii mai dorm încă de la eliberarea ţării şi Con­
pentru remedierea avariilor şi tori din satul Tarniţa (Baia de Şeful de brigadă Toader Fluţar în rulote, unde frigul, ploaia şi... gresul al Xl-lea al partidului,
deranjamentelor. In această ac­ Criş) —, de fluctuaţie exagerată pe care l-am găsit în parchetul conservele sînt la ele acasă. şi împlinirea a 220 de ani de
ţiune, conducerea I.F.E.T. Deva „Feţele Voilesii" are următoarea Dorim ca şi aceste puncte de atestare documentară a side­
apreciază sprijinul primit de la — aşa cum recunoştea însuşi di­ opinie ■ „Omul sfinţeşte locul". vedere să fie în atenţia conduce­ rurgiei şi 90 de ani de la pu­
I.C.F. Deva, de la care aşteaptă rectorul I.F.E.T. Deva. Intrînd în dedesupturile acestor rii I.F.E.T. Deva. nerea în funcţiune a primului
sl în continuare aceeaşi bună co­ Dar iată şi cîteva constatări furnal la Hunedoara, parcă
laborare. „pe viu" din două sectoare fo­ vorbe, aflăm că gestionarii de DUMITRU GHEONEA s-a făcut mai mult ea ori­
— Toate nerealizările se dato- restiere. parchete Maria Cotescu si Ale­ IUE COJOCARU eînd.
r
Pe şantierul fabricii de ciment
COLABORARE DE DRAGE COLABORAI 07
Orijâ deosebită reproducţiei La rubrica „MetronomuL^pro- mea montajului. Pe şantier so­ ne sub plan.
ducţiei" din ziarul nostru nr.
Din nou directorul exploată­
6 014 din 25 iunie, sub titlul i sesc, zilnic, alte şi alte utilaje rii, ing. Lazăr Pop, menţionea­
şi în afară de îngrămădirea lor
şi sporirii producţiei de lapte! „Utilajele au sosit pe şantier, pe unde se poate, alt eveniment ză printre cauzele acestei ne­
de ce nu se montează însă în
nu se înregistrează.
ritm susţinut ?“ arătam cîteva Tovarăşul Ioan Grama — loc­ realizări lipsa forţei de muncă,
în faţa acestei cauze obiective,
din motivele care generează un ţiitorul secretarului comitetului
Cu excepţia îndeplinirii efecti­ sînt menţinute exemplare slab ritm de montaj nesatisfăcător ce-i de făcut ?
vului de ovine, la ceilalţi indica­ productive, într-una din zilele pe şantierul fabricii de ciment de partid de pe platformă — Astăzi răspund „Metronomu­
tori ferma zootehnică a C.A.lf. trecute, pe timp însorit, am găsit de la Chişcădaga. Apclînd la ne spune că principalul scop lui" ortacii şefilor de echipă si
Bretea Mureşană se prezintă cu viţelele închise în grajd, unde calendarul de lucru al unei este în prezent mobilizarea con­ de schimb Mihai Faur, Con­
restanţe, unele chiar alarman­ hrănirea şi starea de curăţenie săptămîni, subliniam, pe lingă structorului şl a montorului stantin Stana şi Ştefan Jurca.
De
organizaţia
curînd,
—
te. Preşedintele unităţii, tovară­ lăsau mult de dorit. Cu toată condiţiile atmosferice nesatisfă­ pentru recuperarea rămînerilor noastră de partid a luat iniţia­
în urmă.
şul Ioan Hui, şi inginerul şef. strădania îngrijitorilor Lina Tă- cătoare, şi cîteva cauze subi­ „Metronomul" crede în aşa tiva ca pentru lichidarea res­
Valentin Ciobanii, au încercat să maş, Elena Brîzniean, Matei Sti- ective a căror pondere este ceva numai că îşi rezervă în­ tanţelor, care survin pe par­
ne convingă că sînt optimişti în ger, Catiţa Nojogan şi Ileana Fi- destul de însemnată în bilanţul doielile sale. Marele obiectiv nu cursul unei luni, să lucrăm cel
ceea ce priveşte realizarea efec­ lipescu, fără un control perma­ unor nerealizări la pianul fizic poate exista dacă nu se si ve­ puţin în două duminici, în pro-
tivelor planificate, dar că au u- nent şi instaurarea unui climat, de construcţii-montaj.
nele rezerve faţă de onorarea in­ de răspundere şi disciplină în Colaborarea în salturi dintre
tegrală a obligaţiilor contractua­ muncă, nu se poate concepe ob­ constructor, montor şi benefi­
le la producţia de lapte, unde ţinerea unor rezultate pe măsu­ ciar, însoţită de cele mai multe «feBUCTIEî
restanţa însumează peste 13 pro­ ra potenţialului productiv al a- ori de opinii diferite, se des­
cente faţă de sarcinile la zi. nimalelor. făşoară şi în prezent... la fel.
Invocînd lipsa ..Inlavitului" Un factor decisiv pentru re­ Constructorul solicită utilaje, de. Iată de ce „Metronomul" gram normal. De fapt acesta şi
pentru hrănirea viţeilor, care — dresarea situaţiei sectorului zoo­ montorul cere front de lucru, insistă din nou pentru o mai este unul din secretele care au
determinat îndeplinirea integra­
largă şi în acelaşi timp minu­
ni s-a spus — consumă 300—490 tehnic îl reprezintă asigurarea beneficiarul le vrea pe amîn- ţioasă colaborare între con­ lă a planului pe 6 luni.
1 lapte zilnic, tovarăşii din con­ unei baze furajere corespunză­ două. „Planul coordonator" su­ structor, beneficiar şi montor, Duminică, 14 iulie, s-au întâl­
ducerea unităţii şi fermei caută toare. Deşi suprafeţele destinate feră, pe ici pe colo, prin păr­ pentru unirea forţelor celor trei nit cu toţii, din nou, in subte­
să «acopere" o serie de deficien­ producerii de furaje au fost a- ţile esenţiale, şi nu reuşeşte să factori răspunzători deopotrivă ran ca să recupereze din res­
ţe existente în activitatea fermei fectate de revărsarea apeloe rîu- ţină pasul cu realitatea' de pe de soarta obiectivului. tanţa de aproape 1 009 tone
lui Mureş, ni s-a dat asigurarea
pe seama unor cauze aşa-zis o- că deficitul creat va fi înlătu­ şantier. Nu fiecare să lupte pentru cărbune, survenită în prima de­
biective. Cum se prezintă însă rat, existînd suficiente resurse Urgenţa numărul unu este întronarea punctului său de cadă a lunii.
lucrurile,,. în realitate ? Datele care, eficient fructificate, permit punerea în funcţiune la ter­ vedere, ci fiecare să facă tot în faţa acestei voinţe nu a-
statistice evidenţiază că unul din o bună ‘hrănire a animalelor pe men a liniei întîi de ciment. ce-i stă în putinţă pentru pu­ vem decît cuvinte de laudă
motivele esenţiale care au in­ timpul perioadei de stabulaţie. Dar forţele constructorului sînt nerea în funcţiune, la termen, pentru toţi minerii de la Ţe­
fluenţat asupra realizării efecti­ Recuperarea restanţei de peste concentrate şi la linia a doua. a fabricii de ciment 1 bea 1
Revenim, însă, la aspectele pe
velor şi producţiei animaliere se 6 000 1 lapte la producţia marfă Montorul nu poate trece la un care le-am ridicat la „Metrono­
concretizează în deficienţele ma­ impune concentrarea eforturilor montaj susţinut pentru că nu LA E.M. ŢEBEA
nifestate în organizarea proce­ spre îmbunătăţirea condiţiilor de are front de lucru pentru li­ PRODUCŢIA IN SALTURI mul" anterior şi la care nu am
sului de reproducţie. Ca dovadă, creştere a tineretului femei bo­ nia întîi şi „lucrează în avans" CONTINUA primit, încă, răspuns.
Cînd cursurile de califica­
—
la ovine numărul mieilor plani­ vin destinat reproducţiei, cit şi la confecţionarea unor suban- re îşi vor intra în drepturi de­
ficaţi nu s-a realizat cu 14 ca­ înlocuirea exemplarelor slab pro­ samble care se vor monta... „Metronomul producţiei" din pline şi cînd tovarăşii plătiţi
pete, iar la bovine procentul de ductive. mult mai tîrziu. 2 iulie, sub titlul „10 zile de pentru recrutarea unor noi
natalitate nu s-a realizat nici in Fireşte, un aport de seamă în Beneficiarul înregistrează mi­ bărbătească dispută pentru re­ muncitori vor depune strădanii
proporţie de 65 la sută. Evident, materializarea acestor obiective nuţios toate utilajele ce-i so­ cuperarea restanţelor", elogia mai vizibile ?
procentul de natalitate sub aş­ trebuie să-l aibă fermierul Gh. sesc pe şantier şi consideră că munca minerilor de la E.M. Ţe- — In ce se concretizează e-
teptări îşi găseşte explicaţia in Ivan, consiliul de conducere al acestea nu vin în ordinea în bea, care au ştiut să spulbere fortul cadrelor tehnice de la
neajunsurile existente in privinţa C.A.P. şi Consiliul popular comu­ care vor fi montate. îndoiala că planul semestrial nu exploatare şi de la Centrala
asigurării unei calităţi corespun­ nal Ilia. Preocuparea acestor fac­ Iată, deci, cauzele care au de­ va fi îndeplinit. cărbunelui Petroşani pentru „do­
Intr-adevăr planul a fost în­
zătoare a efectivului matcă şi tori trebuie să se concretizeze în terminat ca la silozurile de cal­ deplinit la limită, dar ultimele mesticirea" adâncului frămintat
de apă şi mişcări de straturi
condiţiilor precare în care sînt sporirea efectivelor şi a produc­ car întârzierea în execuţie să 10 zile din iunie au constituit de la Ţebea ?
se cifreze ia peste 50 de zile, la
întreţinute viţelele destinate re­ ţiei animaliere, în îndeplinirea e- transportorul de calcar Ia pes­ un veritabil examen pentru a- „Metronomul" rămîne pe re­
producţiei. Pe lingă faptul că xemplară a indicatorilor de plan. cest colectiv care lucrează — cepţie şi va informa cititorii
te 3 luni, la morile de făină real vorbind — cu 100 de despre cauzele care mai gene­
la 100 de zile, la silozul de clin- muncitori sub numărul scrip­
ker la 90 zile etc. rează incă salturi iii graficul
de producţie de la această ex­
COLEGIUL DE REDACŢIE Mai mult de 4 000 tone de u- tic. După 10 zile din Iu­ ploatare minieră.
lie, asistăm, însă, la un nou
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), T1BER1U ISTRATE (secretar tilaje stau năpăstuite de-a lun­ „salt" de producţie. E.M. Ţebea
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA gul liniei ferate, aşteptind vre­ figurează cu aproape 1 000 to­ C. IUESCU
UC1U, IOAN MÎRZA, NICOIAE TlRCOB. V.