Page 2 - Drumul_socialismului_1974_07
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 015 @ MARfl 2 »UUE 1974
■pbkw
EFICIENTA—CEIHHTĂ DE P1IM ORDIN IN
TRANSPORTURILE AUTO SI FEROVIARE
Eficienta, ea problematică majoră In toate do lui cu remorci cu 33 000 tone faţă de aceeaşi pe
meniile de activitate, subordonează întregul rioadă a anului trecut.
arsenal de inteligenţă tehnică şi conştiinciozitate Inginerii Vasile Drăgan şi Ioan Buligan de la
profesională şi în transporturile hunedorene ru R.C.M. Deva optează pentru o altă „expresivi-
tiere sau pe C.F.R. Deşi capătă un aspect parti tate“ în cazul transporturilor feroviare.
cular, în esenţă, ea îşi găseşte reflectare mai — Stăm bine la tone expediate şi tone nete
precisă In ciţiva indicatori de o deosebită expre kilometrice. Dacă n-am avea probleme cu imo
sivitate pe care interlocutorii de astăzi încearcă bilizările de vagoane am sta şi mai bine. De
să ni-i prezinte in largul lor angrenaj economic pildă, C.S. Hunedoara are depăşită staţionarea
şi social. cu 5 ore pe vagon, întreprinderea Victoria Călan
Această precizare de ansamblu îşi găseşte re consumă în plus 70 vagoane pe zi, iar întreprin
flectare în ceea ce detaliază economiştii Ioan derile deservite de staţia Oră.ştie 16 vagoane pe
Grigorescu, şeful serviciului transporturi marfă zi. Iată un aspect care a condus la creşterea
şi Vasile Popescu, şeful biroului planificare dez consumului de parc de vagoane la nivel de
voltare de la I.T.A. Deva. R.C.M. cu 700 vagoane în medie pe zi. Din acest
— Dacă volumul transporturilor l-am depăşit motiv regulatorul nostru de circulaţie nu şi-a
pe primele 5 luni ale anului cu 483 000 tone măr îndeplinit sarcina de plan la rulaj — indicatorul
furi şi 8,7 milioane călători km şi am realizat de calitate cel mai important în activitatea pe
circa 1,3 milioane lei beneficii peste plan, ţinem care o desfăşurăm.
să menţionăm că în celălalt tărîm, al veniturilor Cele relevate îşi au, fără îndoială, o semnifi
şi economiei de carburanţi, realizările sînt la fel caţie deosebită. Concluzia rămîne că indiferent
de satisfăcătoare. Respectiv depăşirea nivelului de domeniu — şi îndeosebi în transporturi —
planificat la venituri cu 7,3 milioane lei la că eficienţa trebuie să se înscrie pe ordinea de zi
lători şi 869 000 lei la marfă şi economisirea a ca o primă chestiune. De aici şi fireasca între
145 tone de motorină şi 1100 tone benzină. Este bare : unde trebuie acţionat ca transporturile
drept că aici îşi spune cuvîntul sporirea capaci auto si feroviare să-şi dovedească practic efici
tăţii noastre cu 105 autobuze noi, 16 autotrac enţa ? Răspunsul nu se poate găsi decît în ca
toare şi 99 basculante concepute în spiritul efi pacitatea de mobilizare a colectivelor din trans
cienţei, dar şi măsurile pe care le-am luat pen porturi, care în angrenajul industriei hunedo C.A.P. Simeria. mecanizatorul Parc» Vine re .in (.xcsutâ ma ta
tru îmbunătăţirea cu 1,3 la sută a coeficientului rene au un rol de o importanţă deosebită. punclc re prăşii a a doua la cultura porumbului.
de utilizare a capacităţii şi sporirea transportu ILIE COJOCARU Foto : V. ONOM3
Un imperativ de acută actualitate
MOBIlIZARfA mm FORŢELOR IA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR!
Onde slut
Acţiunea prioritară pe agenda Meritorie este şi preocuparea şi îngrijitoare de animale. Aron explicabil de ce buruienile au su
cooperatorilor şi a mecanizatori unor cooperatori din satul Sîrbi Popa, Anişoara Crăciun, Anişoa- focat realmente cultura. Nici legumicultor ii?
lor continuă să fie întreţinerea care, actionînd în spiritul sarci ra Farcaş, Lucreţia Şoancă, Emi conducerea C.A.P. Vaidei nu s-a
culturilor, ţinînd seama că, deşi nilor reieşite din cuvîntarea ros lia Nicoară. Cornel şi Emilia preocupat eu suficientă răspun
timpul este mult înaintat, mai tită de secretarul general al Manea — să-i amintim doar pe dere de mobilizarea cooperatori Ferma de leg urne a £.A.P. Sîn-
sînt suprafeţe însemnate care ne partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae ciţiva — lucrau de zori la în lor la întreţinerea culturilor, e- tanrîrci a înregistrat restanţe a-
cesită intervenţie grabnică pen Ceauşeseu, la Conferinţa pe ţară cheierea praşilei pe suprafeţele xistind lanuri cu porumb unde prceiabile la onorarea graficelor
tru distrugerea buruienilor şi e- a cadrelor de conducere din a- repartizate. Cuvinte de laudă au plantele abia se mai disting din tie livrare a legumelor. Ia plan
vitarea compromiterii recoltei. Un gricultură. au fost printre primii ţinut să adreseze tovarăşii din buruieni. Inginerul şef, Aurel tarea răsadului de varză şi la în
exemplu demn de urmat în pri la prăşitul culturilor repartizate conducerea C.A.P. şi la adresa Ghigu, încerca să „motiveze" a- treţinerea culturilor. Caro sînt
vinţa modului cum trebuie să se în acord global. Voiea Baba. Eva elevelor Aurora Cosma şi Ange ceastă stare de lucrur' pe seama cauzele ?
preocupe de soarta recoltei or Muntean. Cutiţa Popa, Lenuţa lica I-Iăilă, care-şi ajută în per timpului nefavorabil, că se inten Pentru a efectua lucrările pe
ganele comunale de partid şi de Stănilă, Lenuţa Petroi sînt e- manenţă părinţii la executarea ţiona să se aplice ierbicide pe su cele 90 de hectare afectate gră
stat şi conducerile unităţilor agri xemplu de hărnicie. De aseme lucrărilor agricole. Am reţinut prafaţa respectivă. Dacă nu s-a dinii de legume, zilnic sînt pre
cole este oferit de comuna Bo.şo- nea, am notat că şi preşedintele însă şi reproşurile aduse meca putut face ierbicidarca, de ce nu zenţi la lucru abia 30—40 de oa
rod, unde prăşi tul culturilor s-n C.A.P., Miron Munteanu, şi bri nizatorului Roman Olaru, oare a s-a trecut la prăşitul manual ? meni, ceea ce nu reprezintă nici
făcut cu maximă răspundere, mo- gadierul Andronic Popa au fost făcut multe greşeli la semănat, Prima unitate din comuna Lă- jumătate din c* îţi sini necesari.
bilizîndu-se toate forţele şi mij în fruntea acţiunii. Cooperatorii existînd rînduri înlregi unde n-a pugiu de Jos care a terminat Consemnăm ca meritorie partici
loacele existente. Primarul co din brigada Valea Lungă, luerînd răsărit nici un fir de porumb, prăşitul porumbului este C.A.P. parea la muncă a cooperatorilor
munei, Ex-onini Grecu, si preşe în ferestrele dintre ploi, au ter ceea ce denotă că nu s-a acordat Fintoag. Sub motiv că timpul nu Petru Popa, Andrei Gabor, Petru
dintele C.A.P., Ioan Fulea, sînt minat primii praşila la porumb. grija cuvenită calităţii semănatu a permis, sau că bălteşte apa pe Stoica, Adam Huieţ şi Popa Pi
permanent prezenţi în cîmp, în La data cînd am vizitat coopera lui. In acelaşi timp, nu se poate unele terenuri, la celelalte patru randa, precum şi a elevilor (din
mijlocul oamenilor, ceea ce dă tiva. mai era de prăşit porumbul omite faptul că unii cooperatori, alte localităţi — n.n.) Angel Co-
cooperative agricole au mai ră
garanţia că lucrările se execută pe mai mult de 15 hectare. Coo ca de pildă Carolina Bota şi Le- mas suprafeţe apreciabile de în dreanu, Margareta Eu/.as, Nagy
la timp şi de calitate. peratorii I.eliţia Popa, care este ontina Serghei, ignorează îndepli treţinut, fapt ce obligă consiliul Eva, Micloş Ela, Roşa Margareta,
nirea obligaţiilor ce le revin. Cu popular şi conducerile unităţilor Ionel Achiţei, Mihai Soroceanu şi
toate insistenţele conducerii respective să acţioneze energic, alţii — care oferă exemple dem
C.A.P.. ei tărăgănează executarea să mobilizeze toată suflarea co ne de urmat.
Ce aspecte aparte reţin atenţia?
PRODUCŢIEI i praşilelor, astfel fiind posibil ca munei la finalizarea grabnică a © în loc să se repartizeze re
recolta să se compromită. In a-
acestor lucrări. Intîrzieri nejusti
semenea cazuri, fireşte, se vor ficate la efectuarea praşilelor şi morca C.A.P. pentru transportul
aplica prevederile legii, nimănui la combaterea buruienilor din gunoiului Ia grădipă, aceasta se
la sectorul de întreţinere. nefiindu-i îngăduit să aducă pa culturile de plante prăsitoare se foloseşte la transport balast.
Două zile de muncă la cea gube cooperativei agricole şi eco întîlnesc, de asemenea, la C.A.P. ©> In tarlaua de pe care mai
E.M. Ţebea a fost în toată a- mai înaltă tensiune, la sfîrşitul nomiei naţiona-le. Băcia (unde este vitregită în trebuie recoltată ceapa, buruie
ceastă perioadă „văduvită" şi de cărora au putut raporta recupe Serioase restanţe la prăşitul deosebi cultura porumbului), Căs- nile au ajuns la înălţimea de
1,5—2 m (!).
neacoperirea numărului scrip rarea în întregime a restanţe porumbului se întîlnesc şi la tău, Rapoltu Mare, Sălciva, Tîm-
tic eu peste 100 de muncitori lor. C.A.P. Strei. In tarlaua „Podeie", pa, Mărtineşti, Dineu Mic, Sînt- a Cultura de castraveţi este
productivi. In dimineaţa zilei de ieri, prin într-o zi excepţională pentru lu andrei, Turdaş — să ne referim realmente invadată de buruieni,
In zorii zilei de 21 iunie se telefon, ing. Lazăr Pop, directo cru în cîmp, se aflau la prăşit doar la cîteva exemple semnifi incit la prăşit înaintea tracto
părea că şanse pentru redresare rul exploatării, transmitea „Me doar doi cooperatori pensionari, cative. rului trebuie să meargă un om
nu mai sînt. Dar a venit vre tronomului" : „Sîntem bucuroşi respectiv Şofron şi Tita Ifondea. care să distingă rînduriliu.
mea bună şi odată cu ea acti de izbîndă şi totodată convinşi Intr-o asemenea situaţie este şi T. NICOLAE N. TIRCOB
vitatea a reînceput intr-un ritm că acest extraordinar examen
intens. Zilnie, nu numai con va constitui pentru noi toţi pri
ducerea minei, dar şi ..Metro lej de alte afirmări".
11
nomul" înregistra cu satisfacţie Să fie în aceste cuvinte numai La „Marmura Simeria
evoluţia producţiei în bine. efectul unei mulţumiri ? încli
In 24—25 ale lunii trecute, năm să credem mai mult, dar
minusul coborîse la sub 800 to şi să facem cîteva constatări.
ne, pentru ca vineri, 28 iunie,
acesta să fie în jur la 700 tone. Este drept, galeriile minei Ţe Calităţii produselor ~ maximă atenţie
La sfîrşitul acestei zile a inter bea sînt dificile şi orice întîm-
venit însă acel element pe care, plare ca cea eu ploile din iunie
nu fără mîndrie, tovarăşul II ie poate coborî producţia mai mult nerează, urmăreşte înlăturarea lor şi modul in
Visa — secretarul comitetului decît... vizibil. Dar unde este La „Marmura" Simeria — întreprindere care
de partid —, ni-1 anunţa ca pe efortul cadrelor tehnice de la exportă anual un apreciabil volum de produse care se respectă legea calităţii produselor. Con
cel mai semnificativ din ultimul exploatare şi de la Centrala — ridicarea indicilor de calitate constituie preo statările sînt prezentate comitetului oamenilor
muncii, care stabileşte măsurile de înlăturare a
an de zile. Minerii s-au pre cărbunelui Petroşani, pentru cuparea principală a întregului colectiv de mun
zentat la conducere şi au cerut „domesticirea" adîncului ? Solu că. Cum se acţionează în această direcţie, ce neajunsurilor semnalate. In urma unui control
să lucreze şi sîmbătă şi dumi ţiile date pînă în prezent pentru preocupări prezente şi de viitor există ? In cariera de la Ruşehiţa, de exemplu, s-a con
nică — deşi erau zilele lor li alegerea celei mai bune metode Ne răspund tovarăşii Ioan Haţegan, director statat că unele blocuri de marmură de calitatea
a Il-a erau trecute la calitatea I. S-a intervenit
bere — pentru recuperarea in de exploatare ni se par totuşi adjunct, Ianoş Bence, şeful compartimentului
întregime a minusului. insuficiente. C.T.C., şi preşedintele comisiei de control a cali oportun şi s-a făcut ordine. De asemenea, urmă
In fierbinţeala acestor ultime Este drept, mina lucrează cu tăţii produselor, Adam Todor, secretarul comite rim recepţia blocurilor sosite în fabrică, munca
zile ale lunii trecute, şeful de peste 100 de mineri sub efectiv tului de partid pe întreprindere. gateriştilor, croirea judicioasă a placajului brut,
echipă, Mihai Faur, şefii de şi* cu toate acestea are realizări Ioan Haţegan : Deşi lucrăm cu un material uşor activitatea pe întregul flux tehnologic. Faptul că
schimb Constantin Stana şi Şte din ce în ce mai bune. Dar ce casant, iar procesul tehnologic nu permite decît la gatere calitatea tăierii s-a îmbunătăţit consi
fan Jurca, ajutaţi de oameni păzesc cursurile de calificare ? toleranţe minime la tăiere şi prelucrare, activi derabil, iar productivitatea muncii a crescut de
vrednici, cum sînt Ioan Lazăr Ce fac tovarăşii plătiţi pentru tatea noastră nu înregistrează pierderi tehnolo 2-3 ori, că în ultimul timp nu am înregistrat re
şi Andron Faur, au ridicat pro recrutarea şi calificarea unor gice. Toate deşeurile rezultate în urma prelucră clamaţii sau refuzuri din partea beneficiarilor
ducţia sectorului I la cote re noi muncitori ? Numărul celor ee rii sînt reintroduse în fluxul tehnologic, ajung externi şi interni, din cauza calităţii produselor,
marcabile. Aflaţi într-o perma absolvă în curînd cursul de mi din nou produs finit şi deci sînt la maximum se datoreşte in bună măsură activităţii comisiei
nentă rivalitate la titlul de sec neri şi ajutori mineri demon valorificate. Se realizează, ca să zic aşa, un con de control a calităţii produselor.
Adam Todor : Şi nu numai comisia de control
tor fruntaş, minerii de la „doi" strează o insuficientă preocupa tinuu circuit închis. Deşeurile de placaj, de dale, a calităţii produselor trebuie să acţioneze mai
— şi nu putem omite aici pe re pentru atragerea în sînul de contur poligonal sînt supuse unor noi opera
minerii şefi de schimb Ghcor- producţiei a unor noi forţe pro ţii i se taie la alte dimensiuni, se reconcasează, energic, mai exigent, mai responsabil, ci întregul
ghe Negriu şi Gheorghe Anghe- ductive. se macină, reintră în circuitul productiv, ajun- colectiv de muncă, fiecare lucrător în parte. Ca
litatea produselor este condiţionată hotărîtor de
lina — au răspuns cu aceeaşi Considerînd că cele semnala gînd produse utile, solicitate. pregătirea profesională a muncitorilor, de modul
Ianoş Bence : Atenţia pentru calitatea produ
vrednicie. te vor constitui motiv de reflec selor noastre nu începe însă în fabrică, ci în ca în care-şi fac datoria, de gradul lor de conştiin
Au fost tot timpul pe fază şi ţie şi analiză, „Metronomul" îşi rieră, şi este prezentă pe parcursul întregului ţă. Or, în aceste direcţii mai avem mult de lucru.
lăcătuşii Ioan Cor a lui Miron, propune să revină la Ţebea, să ciclu de producţie. In această privinţă, cei 7 Este adevărat că a crescut calitatea produselor
şi Martin Zenza, electricienii informeze cititorii despre evo membri ai comisiei noastre de control a calităţii noastre, dar organizaţia de partid trebuie să ur
Ioan Stana şi Sabin Sava — de luţia situaţiei de aici. produselor — compusă din cei mai buni munci mărească mai mult această problemă, pcin_ agita
tori, maiştri, ingineri, oameni cu prestigiu şi au tori, prin gazeta de perete şi cea satirică, prin
toritate profesională — desfăşoară o activitate vitrine ale calităţii, prin alte forme şi metode
susţinută, exigentă, responsabilă. Pentru a nu ale muncii politice de masă. Vom face totul ca
COLEGIUL DE REDACŢIE dubla şi suprapune controlul tehnic de calitate, pe poarta întreprinderii să nu iasă nici un pro
comisia noastră lucrează după un plan de mun dus de calitate necorespunzătoare, să sporim
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), T1BER1U ISTRATE (secretar că judicios şi se preocupă să Identifice In stare prestigiul unităţii în care lucrăm.
general de redacţie), SABIN CERRU. DUMITRU GHEONEA, ELENA embrionară orice deficienţe, cauzele care le ge DUMITRU GHEONEA
4JCIU, IOAN MIRZA, NICOLAE TIRCOB.
