Page 22 - Drumul_socialismului_1974_07
P. 22
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6017 O MARTI 16 IULIE 1974
Artiştii plastici hunedoreni se 74
pregătesc pentru marea sărbătoare
COSTEŞTI
DE NEAM INIMA
Vibranta concretizare a tatea execuţiei, tematica a- cent a avut loc şi expoziţia
Găseşte-ţi, stimate cititor, ci-
gîndurilor şi sentimente cestor lucrări, inspirată din de la Hunedoara cu parti teva ore de răgaz şi poposeş
lor închinate patriei şi viaţa şi activitatea mineri ciparea artiştilor plastici
te, in această vară, in Mun
'partidului în anul aniver lor din Valea Jiului. Dintre care au lucrat în tabăra de ţii Orăştiei, pe dealul şi-n vă
sar al patriei, ciclul de preocupările actuale ale fi creaţie organizată în .oraşul
manifestări culturale con lialei noastre, este de subli siderurgiştilor. O altă parte ile Costeştiului. Vei intilni a-
străvechilor
poalele
colo,
la
stituie, prin ampla ,şi niat pregătirea expoziţiei a lucrărilor realizate în a- vestigii, intr-o poiană deschi
complexa lor desfăşurare, de artă fotografică ce se ceastă tabără vor fi prezen
prin numeroasa şi semnifi deschide la Petroşani, şi la tate publicului în expoziţia să spre soare, un sătuleţ al
cativa participare umană, o care vor participa toţi omagială de la Petroşani. vacanţei. Un sătuleţ aparte.
expresie a mişcării spiri membrii cercurilor de foto- Cu acelaşi prilej se va or- Căsuţele lui sînt... 18 autobu
tuale -care animă întreaga amatori din municipiu. Cea ganiza şi un simpozion pe ze înşiruite într-un semicerc,
deschisă
horă
ca-ntr-o
spre
tară în aceste zile. mai importantă manifestare tema artelor plastice con
Pentru artiştii plastici a artelor plastice va fi însă temporane. Bineînţeles că oaspeţi. Fiecare autobuz a că
hunedoreni, apropierea ma expoziţia de grup a artişti şi la Deva se vor deschide pătat — prin culoare, îndemî-
nare şi talent — chip de po
rii sărbători 'înseamnă un lor profesionişti din întreg în curînd unele expoziţii
însemnat eveniment căruia judeţul Hunedoara, ce se.va personale, ca cele ale lui veste. Fiecare poartă un nu
i-au închinat preocupările deschide la mijlocul lunii Tiron Budiu, Petre Suciu, me. I-l dezvăluie însăşi ilus
„Porumbeii",
„Dak-
traţia
'creaţiei din acest an. ,„La august, 1» Petroşani". Uncia Niţă 'ş.a. tari“, : „Vînătarul", „Donald",
■noi, în Valea Jiului — ne „Şi cenaclul U.A.-P. din Aflăm de la interlocu „Merele de aur"... Alături, ca
spunea Iosif Tellmann, mem Deva — ne spune Iosif Mâ- torii noştri că artiştii.plas-
bru în biroul filialei Uniu tyâs, secretarul -cenaclului ticl hunedoreni doresc să răsărită din apa Sargeţiei, pur-
nii artiştilor plastici din şi -membru în comitetul de tind în zidurile-i trainice pie
trele scoase de pe. malurile
Petroşani — pregătirile au conducere al Uniunii artiş vină in întîmpinarea ma pinului, o construcţie nouă —
relui eveniment de la 23
început din vreme. Unele tilor plastici din R.S.R. —
manifestări au avut loc se laflâ !ntr-o fază avansată August 1974 cu lucrări de blocul alimentar care oferă,
deja. De pildă, aş aminti a pregătirilor. După cum osebite, valoroase, să repre zilnic, 180 de locuri la mese.
expoziţia artiştilor plastici ştiţi, în afară de manifestă zinte aspecte semnificative Cine sînt autorii acestei ta
amatori din municipiul rile care s-au desfăşurat — din viaţa judeţului, din bere ? Copiii şi dascălii lor.
nostru, unde au fost expu expoziţii de grup, cele in munca harnică a locuitori Pnmele zile ale vacanţei mari
se peste 60 de lucrări de dividuale ale lui Mircea lor acestor meleaguri, .ima Peisaj industrial. i-au găsit acolo, muncind cu
con
la
terminarea
dăruire
pictură şi grafică. Publicul Bâtcă, Ioan Bozeşan, Peter ginea făuritorilor de bunuri
a apreciat, în afară de -cali Koller, Ioan Pârvan —, re materiale. TIRON BUDIU strucţiilor. Pionierii şi profe
sorii de la Şcoala generală din
Orăştioara de Sus au dăruit
construirii taberei 500 de ore
din vacanţa lor. Cei din Be-
Peste două luni, cînd noul an tehnic — Deva, mecanic — Pe riu, 150 de ore. Activiştii Con
şcolar va chema spre clase a- S-a păşit cu încredere în troşani (doar pentru profilul e- siliului judeţean al organiza
eea aproape o cincime din popu lectrotehnic al acestuia), de ţiei pionierilor şi comandanţii
laţia ţării care învaţă, în jude artă — Deva (aici doar probe .unităţilor de pionieri din judeţ
ţul Hunedoara îşi vor deschide de aptitudini). au muncit, timp de două săptă-
porţile 29 de licee. 17 dintre a- treapta I de liceu Se poate aprecia că treapta mîni — mai mult de 1 500 de
cestea sînt licee de specialita I de liceu în judeţul Hunedoa ore — pentru a grăbi lucrări
te şi o bună parte dintre ele ra, pentru anul şcolar 1974 — le, iar micii delegaţi la Foru
debutează o dată cu toamna — 12). Mal există cîteva clase 1975, care traduce în fapt pre mul judeţean al organizaţi
.1974. Cunoaşterea din timp şi afiliate, ale căror locuri sînt ocupate 48 de locuri, din cele vederile Plenarei C.C. al P.C.R. ei pionierilor au fost, timp de
înţelegerea reală a profilului ocupabile. Este vorba despre 252 cîte au fost puse la dispo din iunie 1973, s-a profilat de 600 de ore „muncitori califi
ziţia absolvenţilor.
liceelor de specialitate .din ju clasele afiliate liceelor meca pe acum. Locurile puţine, -ră caţi" la lucrările necalificate.
deţ a făcut ca majoritatea ab- nice Brad (Baia de Criş — 24), Subliniem la începutul aces mase vacante, vor fi, fără în Dar cine au fost, apoi — in
sdlvenţilor clasei a ’VIII-a să Petroşani nr. 1 (cîte 36 locuri tor rânduri Că prin cunoaşterea doială, ocupate de către acei timpul dezbaterilor forumului,
-privească cu încredere spre ele pentru cele 3 clase de la şcolile din timp şi înţelegerea reală a elevi care, în luna august, vor la serile distractive, la ex
Şi -să păşească în cadrul lor pe profilului liceelor de specialita susţine şi lua examenele de co cursiile şi întrecerile sportive,
■prima treaptă liceală. generale nr. -5 Petroşani, 6 :Pe- te din judeţ, opţiunile pentru rigentă, precum şi de către a- la focul de tabără desfăşurate
trila şi Aninoasa), Lupeni (7.2 şi
Se pare că pentru liceele cu viitoarele profesii n-au întîlnit cei — foarte puţini la număr acolo —, mai mândri decît ei?!
profil tehnic au fost cele mai 36 locuri la clasele şcolilor ge obstacole. Orientarea bună a — care au mai zăbovit în ale
nerale nr. 1 Lupeni şi Uricani).
multe -opţiuni ale copiilor. Toa făcut ca cel peste '6 0.00 de ab gerea viitoarei profesiuni. CUTEZĂTORII — PE TRASEU
te locurile oferite de liceele Intre . şcolile cu profil tehnic, solvenţi ai clasei >a VIfX-a din In general, miile de locuri,
mecanice din Lupeni (144), de multă căutare s-au bucurat acest an 6ă păşească încrezători oferite în judeţul nostru pentru Şapte echipaje ale cute
'Brad (144), Petroşani nr. 1 (180), liceele de (electrotehnică Deva, pe treapta liceală şi, totodată, prima treaptă de liceu, au fost zătorilor din judeţ se a-
nr. 2 -(-190), Simbria '(180) au cu toate cele 181 locuri ocupa spre meseria dorită. Aşa s-a fă ocupate. Meritul îl au, deopo flă, în aceste zile, pe
fost ocupate, ca .şi secţiile de te (plus ale secţiilor de meca cut ea, -din cele '29 de licee re- trivă, -elevii, dascălii, părinţii, trasee. Cîteva s-au şi re
electrotehnică ale acestora — nică — 108 —r, şi -.construcţii — al-umane şi de specialitate d’n toţi factorii răspunzători care întors acasă după primele ex
Lupeni (76), Brad (72), Petro 72 — ale acesteia), industrial •judeţ, doar In cîteva să fie ne au ştiut să facă cunoscute li pediţii din vacanţa mare. Pur-
şani nr. 11 (72), nr. 2 (108), Deva de construcţii .(Deva — 144), de cesar să se organizeze con ceele de specialitate, profilul tînd culorile „înaintaşilor" —
:
(72). Doar din cele 216 locuri ale chimie (Qrăştie — 160, Deva cursuri de admitere pentru a- acestora, au îndrumat şi ori (cutezătorii din Orăştioara,
liceului de mecanică din Deva — 230), ca şi cele metalurgice nul I. Este vorba despre licee entat opţiunile, făcînd -ca pes Petrila şi Hunedoara), care
au mai rămas 28 neocupate, .‘ca de la Hunedoara şl Călan. Doar le economic — Petroşani, .peda te 6 000 de absolvenţi hunedo au adus in judeţ, de la debu
şi la clasele afiliate (Şcoala ge la secţia metalurgie a liceului gogic — Deva, sanitar — 'Hune reni să-şi aleagă de la vîrsta tul în această îndrăzneaţă ac
nerală Băiţa, 10 locuri, Certej -hunedorean au mai rămas ne- doara, chimic — Deva, electro- preadolescentei, drumul în Viaţă. ţiune, medalii de aur şi ar
gint — echipajele vacanţei '74
se străduiesc să culeagă noi
izbinzi.. „Lăpugenii“ de la
Şcoala generală nr. 7 din Hu
nedoara şi-au ales traseu de
expediţie pentru cele 10 zile,
Muncitorimea hunedorean! zona pădurenilor, in timp ce
Carnet cultural ceeaşi -şcoală, a preferat pote
echipajul „Mioriţa", de la a-
cile de istorie ale Apusenilor.
CONCURSUL LITERAR fascismului şi războiului Echipajele de la Hunedoara
-ÎNCRUSTAŢII IN OŢEL" se dovedesc foarte active. De
la şcoala generală nr. 9 au
La ;încheierea concursului literar ,-Incrustaţii /j încă din primele -zile ale pornit două : „Ion Corvin" şi
în oţel" — concurs organizat in cinstea aniver- , războiului -hitlerist, P.C.R. mai ales, să se agite tot fapt ce ducea tla -scăderea „Bros". Prima străbate un cu
mai mult.
«arii siderurgiei -hunedorene — juriul a acordat . consideră că „sarcina de Lozincile însuîleţitoare, ca simţitoare a producţiei. tezător itinerar în părţile Bis-
.revoluţionară
Efervescenţa
următoarele premii -i Premiul -I — Eugen Evu răspundere istorică a parti de pildă-: „Muncitori, luptaţi ce caracterizează «tarea de driţei-'N ăsăud, iar cea de-a
(Hunedoara), pentru iciclul ide poezii „La nun dului faţă de poporul român pentru încetarea războiului! spirit a muncitorimii hune doua şi-a -ales- zona subcarpa
ţile focului".Pr.cmiul II — Ionel -Amăriuţei (Că constă în organizarea 'luptei Lucraţi încet şl prost! La dorene în anul 1944 reiese tică a Polovragilor, în timp ce
lan),_ pentru poeziile „Nopţile Hunedoarei" şi în România, alături de ma luptă comună contra nem foarte semnificativ din nu „Pandurii“ de la şcoala gene
„Odă cetăţii .cu mii de -Proinetei"; Premiul III rele popor sovietic şî cele ţilor ! Nu mai lucraţi pen meroase documente ale vre rală nr. 8 cutreieră podişul
—- Maria iDincă .(Petroşani), pentru poeziile „Ani lalte popoare cotropite, pen tru Germania, căei Hitler mii. „Muncitorii — -arăta Mehedinţi. „Rusca 2", echipa
versare", .„Urmaşul", „Şarjă* şi „Reîntoarcerea tru zdrobirea fascismului şi Antonescu ne-au adus în poliţia din Deva, în august jul ŞcOlîi generale din Lăpiiş-
din lut" ; ;Mepţiune — Petre Sefer (Deva), pen .sînger.os german, a slugilor cea mai meagră mizerie 1944, 'în pragul insurecţiei nic îşi justifică denumirea in
tru .poezia .Peisaj hunedorean". sale din toate ţările, pentru erau tot mai intens lansate — aşteaptă cu nerăbdare Poiana Ruscăi, iar „Bujorii
-30 DE BOŞII TRANDAFIRI" alungarea hltleriştilor din în Petroşani, -Lupeni, Adi căderea actualului guvern, o Parângului" de la Şcoala ge
România... pentru România poasa, Lonea, Vulcan şi parte din ei sînt chiar gata nerală nr. 5 Petroşani în
Concursul judeţean „30 de roşii trandafiri*, liberă şi independentă". Petrila. masivul Parâng. Cit de cute
organizat de către Comitetul de cultură -şi edu- Urmind această -iîme, mun tChemările vibrante ale să comită acte .de sabotaj zători se dovedesc? Vom afla,
cdtfe socialistă al judeţului .Hunedoara a fost [ citorii hunedoreni acţionau partidului comunist duc la pentru a grăbi prăbuşirea cu siguranţă, din filele jurna
iniţiat în scopul promovării .pe scară mai lar tot mai hotărit împotriva intensificarea acţiunilor re acestuia. Ura împotriva răz lelor ce se scriu în ■această
gă a spectacolului de poezie patriotică, mili măsurilor de teroare între voluţionare de -rezistenţă fa boiului creşte în fiecare zi“. vacanţă.
Intr-o notă .informativă a
tantă, în mişcarea culturală de masă. La con prinse -de .organele dicta ţă de ordinele autorităţilor aceluiaşi < organ se arăta i
curs participă colectivele de montaje literare turii militaro-fasciste. Ei au fasciste. într-un raport că ■BUN -GĂSIT,
şi recitatori artistici, precum şi membrii cercu- ' trecut cu hotărîre la sabo tre Ministerul înzestrării „Din martie 1944, ziua 24, a TABĂRĂ DRAGA !
fost pregătită materie pri
rllor şi cenaclurilor literare din cadrul clubu tarea producţiei, absentau Armatei, din 3 noiembrie mă, în cantitate de 100 va
rilor şi caselor de editură. nemotivat de la lucru sau 1942, conducerea minelor goane bare oţel destinate Duminică, trenurile vacanţei,
CONCURSUL REPUBLICAN luptau împotriva contractu din Valea Jiului reclama confecţionării proiectilelor ou fluturări de purpură la.gea
SAL FORMAŢIILOR ARTISTICE lui colectiv. Că ■: „lucrătorii lipsesc ne •antitanc. Deşi materialul a muri, au străbătut întinderile
DE AMATORI Aceste acţiuni dădeau pu motivat de la lucru sau pă fost .pregătit” din timp... dintre meleagurile Hunedoarei
• SIBIU. Sîmbătă, după-a miază, la Casa de ternice lovituri .guvernanţi răsesc serviciul făCă voie. transportarea pentru fabrica şi ale Dobrogei, purtînd cu ele
cultură ,a sindicatelor din Sibiu a început faza lor, .care astfel erau puşi în Această stare de lucruri fa de proiectile de lingă Cîm- larma şi bucuria sutelor de
! finală a Concursului republican al formaţiilor faţa unor .mari greutăţi in ce ca randamentul să su .pina nu s-a făcut pînă a- copii ce-şi vor petrece două
■ artistice ,de amatori -din judeţele Alba, Mureş, ceea ce priveşte putinţa de fere tocmai azi, cînd ne cum datorită unui act de săptămâni din „recreaţia ma
Hunedoara şi Sibiu. Primii intraţi în concurs a rezolva problema satisfa voile timpului cer un ma „neglijentă" la întocmirea re" sub soarele litoralului
au fost cei peste o mie de artişti hunedoreni. cerii depline a cererii de ximum de producţie". Inţe- formelor de comandă a va românesc. 230 de copii hune
Căluşarii din Geoagiu, dansatorii” din Muncelu cărbune necesar războiului. legînd prin „nevoile timpu goanelor. In loc de vagoa doreni au plecat ta ‘Năvodari
(Marq, corurile din Orăşîie, Geoagiu şi Combi In luna decembrie 1941, de lui" producţia de cărbune ne deschise, la uzină au so şi tot acolo, alţii 50 — echipaţi
natul siderurgic Hunedoara, purtătorii obice exemplu, în cele 26 zile lu necesară ducerii războiului sit vagoane închise, în care •cu cele necesare — vor trăi
iurilor folclorice din Dîncu Mare şi Uricani, crătoare, a fost realizată pe hitlerlst, în care România nu s-a putut încărca mate <bucuriile vacanţei intr-o tabă
solistele ide muzică populară Elena Rus şi E întreaga societate „Petro fusese atrasă împotriva rialul". ră de corturi, teri, 180 de co
lena Jurcă, solistul instrumentist 'Ilisie Mun- şani" -o producţie de 187 200 voinţei oamenilor muncii, Activitatea revoluţionară pii au pornit spre Bucureşti,
teanu şi mulţi alţii au făcut din nou dovada tone cărbune, cantitate mult conducerea minelor recu desfăşurată de muncitorimea să-i cunoască frumuseţile, iar
-unor .remarcabile calităţi .artistice. inferioară celei .planificate, noaşte de fapt în acest ra hunedoreană în perioada azi dimineaţă, alţii 150 au ple
port incapacitatea tei de a
ţAf care nu reuşea să acopere mai putea asigura cantita dictaturii militaro-fasciste cat spre tabăra de la Şiliştea
Sibiului. Mîinc, 300 de fii de
HUNEDOARA. La Casa de cultură a avut constituie o contribuţie de
tea de cărbune cerută de
mineri din Valea Jiului se
seamă la lupta generală a
iloc trecerea în revistă a brigăzilor artistice de cota destinată căilor ferate. ,-căpeteniile 'fasciste ale sta •poporului român împotriva „îmbarcă" pentru Paitinu Pra
.agitaţie selecţionate în -cadrul Concursului re- începutul anului 1942 lului, incapacitate datorată
hovei şi tot atunci iţi dau
i publicau al artiştilor amatori. consemnează o scădere sim tocmai -ostilităţii pe care fascismului şi războiului startul spre taberele speciale,
hitlerist, pentru înfăptuirea
ic ţitoare a randamentului pro minerii o manifestau făţiş. glorioasei .insurecţii naţiona pe profite, .iubitorii acnomode-
DEVA. Trecerea în revistă a echipelor de ducţiei. Nemulţumirea cau Perioadele de camuflaj, le antifasciste armate din lelor, rămvnind ca in zilele
teatru din cadrul aceluiaşi concurs s-a desfă zată de concedierile defini de asemenea, erau folosite august 1944. următoare -,amicii navomodele-
şurat în sala ,„Arta" cu participarea echipei de de muncitori pentru sabota lor să poposească la Galaţi,
teatru a Casei de cultură din Hunedoara, ia tive şî temporare, insufi rea producţiei de război. La Prof. ION FRÂŢILĂ iar „vânătorii de vulpi" la
•teatrului de păpuşi „Sfîrlează", căminului cul cienţa hranei, scumpetea, adăpostul camuflajelor, mun directorul Filialei P oncnsca.
;
tural Geoagiu şi cooperativei „Retezatul" din lipsa de îmbrăcăminte citorii din schimbul de judeţene Hunedoara a LUCIA LICIU
•Haţeg, precum şi a unui grup de recitatori.
de iarnă, făcea ca minerii. noapte încetineau lucrul, Arhivelor statului