Page 25 - Drumul_socialismului_1974_07
P. 25
Proletari din foaie firile, unlfi-vă !
ANUL XXVI
Nr. 6 018
MARJî 23 IULIE
1974
8 PAGINI -
50 8AN1
------------------------------------------------------------------------------
întrecerea socialistă la cote :ina 11e de. dăruire jt
Cronica
XXX assi de la EliberareBbmbi
S-au împlinit doi ani de la Conferinţa Naţională a P.C.R., eve
niment de Însemnătate istorică în viaţa partidului, poporului, pa
Adunările generale ale oamenilor muncii - in cinstea zilei triei. Continuatoare a orientării prospective iniţiate de congresele
al IX-Iea şi al X-Iea, Conferinţa Naţională a imprimat construc
ţiei noastre socialiste un ritm mai accelerat de dezvoltare multi
de 23 August laterală, de revoluţionare energică a întregii societăţi.
Deşi au trecut doar doi ani de la acest însemnat eveniment,
prilej de puternică mobilizare a colectivelor viaţa a confirmat pe deplin strălucita previziune exprimată atunci
AU REALIZAT de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Lucrările Conferinţei au
marcat cu adevărat un nou şi important pas înainte în dezvolta
la îndeplinirea sarcinilor de plan ANGAJAMENTUL ANUAl, rea multilaterală a patriei, au exercitat o puternică influenţă po
zitivă asupra întregii vieţi economice, politice şi sociale a Roma
Simbâlă la amiază, colectivul nici socialiste, au demonstrat cu putere forţa şi unitatea partidu
După un semestru de muncă cum şi asupra cauzelor care le sectorului 1 al E.M. Vulcan şi-a lui nostru, au asigurat îndeplinirea cu tot mai mult succes a mi
asiduă, fructuoasă, oamenii mun generează, să se adopte cele mai realizat angajamentul anual de siunii sale istorice de forţă conducătoare a naţiunii noastre, au
cii din toate domeniile de acti potrivite soluţii, cu termene şi 10 000 tone cărbune peste sar declanşat şi mai impetuos capacităţile creatoare ale poporului
vitate se întrunesc în cadrul a- responsabilităţi concrete, pentru cinile de plan. Este al patrulea român în făurirea propriului său destin, a viitorului său comu
dunărilor generale pentru a a- realizarea exemplară a sarcini sector — după sectoarele Ui, IV nist.
naliza modul în care au lucrat de lor de plan pe semestrul II şi pe şi II — care îşi onorează exem Mîine. 24 iulie, se încheie vizita oficială în ţara noastră a
la începutul anului, precum şi re întregul an 1974, pentru pregă plar, cu mult înainte de ter preşedintelui Republicii Sierra Leone, dr. Siaka Probyn Stevens,
zultatele obţinute, pentru a sta tirea condiţiilor optime ale pro men, angajamentul anual. In efectuată la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele
bili noi măsuri menite să condu ducţiei anului viitor, îneît pla semn de preţuire şi respect pen Republicii Socialiste România. întreaga vizită, convorbirile oficiale
că la îndeplinirea integrală şi nul cincinal să poată fi îndepli tru frumosul lor succes, fanfa între cei doi şefi de, state, ea şi documentele aflate In Curs de
de cea mai bună calitate a sar nit înainte de termen. ra exploatării i-a însoţit pe semnare vor da un curs mai puternic colaborării- pe multiple pla
cinilor de plan pe acest an şi la Dările de seamă ce vor fi pre vrednicii mineri ai sectorului I nuri intre cele două ţări.
pregătirea optimă a produc*iri n- zentate, discuţiile ce se vor pur de la galeria de coastă şi pînă Dintre primirile ce au avut loc la preşedintele republicii se
nului viitor. In întreprinderile ta să facă referiri concrete, în la sala de apel, unde a prezen detaşează cîteva, între care amintim pe cele ale tovarăşului Kim
industriale, în construcţii şi spirit critic şi autocritic, la tat un frumos program în cin
transporturi, în comerţ şi pres activitatea comitetelor oamenilor Ir, membru în Comitetul Politic al C.C. al Partidului Muncii din
tările de servicii, în institutele muncii şi a comisiilor pe dome stea lor. Minerii de la sectorul Coreea, premierul Consiliului Administrativ al R.P.D. Coreene, a
de cercetare şi proiectare şi în nii, a consiliilor de control mun I s-au angajat ca în cinstea Zi ministrului afacerilor externe al Republicii Indonezia, Adam Ma-
unităţile cooperaţiei meşteşugă citoresc, la modul în care aceste lei minerului să raporteze noi lilc. a ministrului turismului din Republica Arabă Siriană, a pre
reşti, în unităţile agricole de stat organisme îşi exercită atribuţii şi frumoase realizări Ia extrac şedintelui companiei miniere „Tempelsrnan and Son — Inc" din
şi- ale cooperaţiei de consum, le, la ajutorul acordat de centra ţia de cărbune. S.U.A., precum şi a delegaţiei societăţii mixte siderurgice „So-
pretutindeni, adunările generale lele industriale, asigurîndu-se un i misa“ din Argentina.
ale oamenilor muncii, care au climat favorabil de desfăşurare CU PLANUNL CINCINAL
început la sfîrşitul săptămînii tre a lucrărilor, de analiză profundă
cute, trebuie să se desfăşoare sub şi lucidă a ceea ce s-a făcut şi inokim.in.it
semnul unei înalte exigenţe şi ă ceea ce trebuie făcut în con
responsabilităţi, în lumina indi tinuare. Unităţile aparţinătoare Trus N i ^ O H C O N S T A N T I N E S C U
caţiilor tovarăşului Nicolae în unităţile industriale, accen tului judeţean pentru mecani î_l
Ceauşescu la recenta Consfătuire tul trebuie pus îndeosebi pe re zarea agriculturii au înregis
cu activul de partid şi de stat cuperarea grabnică a râmînerilor trat, în cinstea celei de-a
Comitetul Centra) al Partidului Comunist Român, Murea A-
din centralele industriale şi în în urmă din primul semestru, pe XXX-a aniversări a Eliberării dunare Naţională, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri anunţă
treprinderi. Să se sublinieze cu îndeplinirea ritmică şi de bună patriei şi Congresului al Xl-lea
1
principialitate si discernămînt al partidului,un succes deosebit. cu profundă durere încetarea din viaţă, în ziua de 18 iulie a-c.,
modul în care s-au mobilizat co Ing. ŞTEFAN CORNEA Este vorba de îndeplinirea şi a tovarăşului Miron Constantine.scu, membru supleant al Comi
lectivele de muncă la îndeplini vicepreşedinte al Consiliului depăşirea cu peste un milion tetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului
rea sarcinilor de plan şi a anga judeţean de control Iei a planului de venituri afe Comunist Român, preşedintele Marii- Adunări Naţionale a Re
jamentelor, să se releve rezulta publicii Socialtsiic România,' vechi militant al mişcării comunisto
muncitoresc rent actualului cincinal. Cu şi muncitoreşti revoluţionare din ţara noastră, fiu credincios n!
tele bune obţinute, dar să se in partidului şi ai poporului român* luptător devotat pentru cauza
siste mai ales asupra lipsurilor socialismului, pentru întărirea şr înflorirea patriei noastre.
:
şi neajunsurilor care există, pre (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a)
Şedinţa biroului
TREI DECENII PE MAGISTRALELE iPliRIlOR Comitetului judeţean
de partid
Ieri a avut loc, la Deva, şe
dinţa biroului Comitetului ju
deţean de partid. In cadrul şe
Cultura şi educaţia dinţei au fost examinate situaţia
îndeplinirii planului de investiţii
pe semestrul I a.c. şl măsurile ce
socialistă trebuie luate pentru intensifica
rea ritmului de execuţie In ve
derea respectării termenelor de
punere în funcţiune şi realizării
drumul spre prevederilor planului anual, pre
cum şi pregătirea investiţiilor pe
anul 1979. De asemenea, a fost
lumină şl progres analizat stadiul realizării măsu
rilor sţabilile ca urmare a sarci
nilor reieşite din documentele
Conferinţei pe ţară a cadrelor de
conducere din agricultură pentru
consolidarea economico-financia-
în pag. -4-5 ră a C.A.P. slab dezvoltate.
Noile -construcţii ale UrLcaniului se înscriu cu succes în ar In problemele analizate au fost
hitectonica modernă a oraşului. Foto : N. STOICA.N adoptate măsuri corespunzătoare,
care să ducă la îmbunătăţirea
muncii organelor şi organizaţii
lor de partid, a organismelor co
CAMPANIA AGRICOLA DE VÂRA lective de conducere şl a celor
lalţi factori.
Bradul în plină La seceriş: Kl 0 ZI PIERDUTA. MOI IM BOB RISIPIT I
dezvoltare
a Combinele şi celelalte ma sini agricole — utilizate cu ma cu randament maxim a combi ponsabilitate pentru munca în
ximum de randament. nelor şi celorlalte maşini agri credinţată, pentru îndeplinirea e-
şi afirmare o Eliberarea terenului de paie, executarea arăturilor şi insă- cole, precum şi folosirea coaselor xemplară a sarcinilor. Şi, ca
minţarea culturilor duble — luc rări care trebuie făcute cu maxi şi secerilor acolo unde recol drept rezultat, se munceşte tot
mai susţinut, din zori şi pînă
tarea nu se poate face mecani
Bradul — oraşul cel mai im mă operativitate. zat ; eliberarea operativă a te seara, la recoltat, la strinsul şi
portant al Ţării Zaranduiui, © Obligaţiile faţă de stat — achitate integral. renurilor de paie, executarea a- transportul paielor, iar noaptea
cunoscut ca leagăn al luptelor ® La data de 22 iulie a.c., pe consiliile intercooperatiste, mai răturilor şi însămînţarea cultu la efectuarea arăturilor. Un loc
ţărănimii ce au avut loc în acest erau de recoltat următoarele suprafeţe cultivate cu orz (in hectare) : rilor duble, lucrîndu-se ziua la de frunte in întrecerea ce se
colţ de ţară conduse de Horia, Brad 6, Dobra 12, Simeria 25, llia 31, Cîrneşti 40, Hunedoara 41, recoltat şi noaptea la arat. desfăşoară pe ogoare pentru
Cloşca, Crişan şi mai tîrziu de Călan 63, Haţeg 75, Deva 92, Geoagiu 158, Orăştie 180. Concentrîndu-şi toate forţele în strîngerea la timp şi fără pier
Avram Iancu, al unei susţinute aceste direcţii şi acţionînd cu deri a recoltei, îl ocupă consi
mişcări muncitoreşti împotriva Strîngerea Ia timp şi fără pier cu toate forţele şi mijloacele răspunderea cuvenită, factorii de liul intercooperatist Orăştie, unde
exploatării capitaliste — este a- deri a recoltei de cereale păioa- mecanice şi manuale în următoa la comune, consilii intercoopera din cele 600 ba cultivate cu orz
testat documentar încă din se se — deziderat major pe agen rele direcţii principale, hotărî- tiste şi unităţi agricole socialis s-au recoltat peste 400 ha. Au
colul al XV-lea. In anul 1445, da lucrătorilor de pe ogoare — toare pentru ca întreaga recoltă te au reuşit să obţină rezultate terminat recoltatul C.A.P. Tur-
într-o scrisoare a banului Haţe constituie preocuparea de căpe să ajungă la timp şi fără pier bune. La aceasta a contribuit din daş, Sibişel, iar la C.A.P. Orăş
gului către jupanul Ion de Brad tenie a tuturor factorilor de răs deri în hambare i folosirea din plin munca politică şi organiza tie şl Pricaz s-au secerat 40 - şi
pundere de la comune şi din uni plin a timpului de lucru, din zori torică desfăşurată de organiza
SABIN CERBU şi pînă seara, constituie princi respectiv 45 ha cu orz. O situa-
tăţile agricole socialiste. Instabi ţiile de partid care au sădit în
IONEL VLAD litatea timpului creează greutăţi, pala condiţie de care depinde re conştiinţa mecanizatorilor, coo N. BADIU
de aceea acum, mai mult ca ori- alizarea vitezei zilnice stabilite la peratorilor, a tuturor celor ce
(Continuare în pag. 4-5) cînd, se impune să se acţioneze recoltarea cerealelor ; utilizarea muncesc pe ogoare o înaltă res (Continuaro in pag. a 2-a)
