Page 26 - Drumul_socialismului_1974_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 018 • MARJI 23 IULIE 1974
sraei Jtiâ&s

ale oamenilor muncii -

mobilizare a colectivelor

sarcinilor de plan

(Urmare din pag. 1) participe efectiv la perfecţiona­ Adunările generale ale oameni­
rea fluxurilor tehnologice şi mo­ lor muncii au loc în condiţiile în
dernizarea producţiei, la aplica­ care întregul nostru popor este
calitate a sarcinilor de plan şi a rea cu operativitate a rezultate­ angajat plenar în marea între­
angajamentelor pe semestrul II, lor cercetării ştiinţifice. Toate a- cere . socialistă în cinstea celei
la toţi indicatorii, la toate sor­ ceste preocupări, coroborate cu de-a XXX-a aniversări a Elibe­
timentele, pe onorarea exemplară intensificarea acţiunii de auto- rării patriei şi a Congresului al
a contractelor atît către benefi­ utilare şi autodotare, cu ridica­ Xl-lea al partidului. Pentru a
ciarii interni cit şi la export. rea continuă a pregătirii profe­ marca momente de maximă mo­
„...Există încă lipsuri serioase în sionale a tuturor membrilor co­ bilizare şi angajare a colective­
planificarea folosirii capacităţilor lectivelor, vor conduce nemijlo­ lor de muncă la îndeplinirea sar­
de producţie, a spaţiilor de pro­ cit la sporirea productivităţii cinilor de plan şi a angajamen­
ducţie, a utilajelor şi maşinilor, muncii, la diminuarea volumului telor din acest an jubiliar, adu­
precum şi în planificarea apro­ de import al unor maşini, utila­ nările generale ale oamenilor mun­
vizionării tchnico-materinle"— spu­ je, instalaţii şi reducerea efortu­ cii trebuie pregătite cu mare aten­
nea tovarăşul Nicolae Ceauşescu lui valutar al statului, la creş­ ţie şi răspundere. Planurile de mă­
la Consfătuirea cu aparatul de terea eficienţei economice a în­ suri tehnico-organizatorice ce
partid şi de stat din centralele treprinderilor. vor fi adoptate cu acest prilej să
industriale şi întreprinderi. Asu­ Un capitol important al acti­ constituie imperative majore
pra acestor aspecte, adunările
vităţii economice, pe care adu­
generale ale oamenilor muncii să nările generale ale oamenilor pentru fiecare om al muncii în
insiste cu toată exigenţa. Să se muncii trebuie să-l sublinieze cu perioada pînă la sfîrşitul acestui
manifeste mai multă grijă si acuitate, este preocuparea majo­ an, să cuprindă cele mai utile
răspundere pentru întreţinerea, ră pentru reducerea costurilor de soluţii şi modalităţi de acţiune a
reviziile şi reparaţiile maşinilor producţie şi îndeosebi a cheltuie­ colectivelor, să aibă capacitatea
şi instalaţiilor, asigurîndu-se flux lilor materiale, pentru lichidarea de mobilizare activă a tuturor
continui) producţiei materiale şi stocurilor supranormative, creş­ lucrătorilor la îndeplinirea exem­
deci ritmicităţii îndeplinirii sar­ terea exigenţei şi răspunderii pri­ plară a sarcinilor de plan şi a Ooa/'ul — «na rtir.trc staţiunile baineo-rtimaterine mult
cinilor de plan. Este necesar să vind gospodărirea materiilor pri­ angajamentelor din acest an ju­ căutate <îc turişti — îşi lărgeşte în fiecare an capacitatea <te
se acorde atenţia cuvenită bunei me şi a materialelor, a combus­ biliar, să conducă la obţinerea u- cazare. De curind, o nouă vilă (din fotografia noastră), eu 108
organizări a muncii, asigurării u- tibililor şi energiei, lichidarea nor rezultate care să dea garan­ locuri, şi-a primit primii oaspeţi. Foto : VIRC-It, onOTU
nei asistenţe tehnice competente oricăror forme de risipă. Pe lin­ ţia că planul cincinal va fi reali­
pe toate schimburile, să nu se gă aceste probleme, valabile şi zat înainte de termen. Organiza­
facă nici un rabat de la disci­ pe şantierele de cortsirucţii, aici ţiile de partid, comuniştii să fie
plina de producţie, de la păstra­ trebuie acţionat mai energic a- mereu în fruntea acţiunilor în­
rea şi apărarea avutului obştesc supra recuperării restanţelor, treprinse, să antreneze la activi­
— avut al fiecăruia şi a) tuturor. scurtării duratei de execuţie a tate susţinută pe toţi muncitorii, Campania agricolă de vară
Adunările generale ale oame­ lucrărilor şi punerii in funcţiu­ pentru ca prevederile Congresu­
nilor muncii vor trebui să rele­ ne a tuturor obiectivelor la ter­ lui al X~lea şi ale Conferinţei
ve cu pregnanţă necesitatea ca menele planificate, asupra apli­ Naţionale din 1972, direcţiile ce (Urmore din pag. 1) grabnică a secerişului la orz şi
începerea 'recoltării griului. Nu­
fiecare muncitor să fie mai exi­ cării unor soluţii constructive mo­ vor fi trasate de Congresul al
gent cu sine însuşi, să manifeste derne şi tehnologii de lucru per­ mai ploile au făcut ca să nu se
mai multă hotărîre şi curaj In fecţionate, asupra recrutării, pre­ Xl-lea al partidului să fie ur­ ţie bună se întîlneşte şi la con­ încheie secerişul la- orz. In două
promovarea tehnologiilor noi de gătirii şi stabilizării forţei de mate neabătut, materializate e- siliul intercooperatist Călan un­ zile bune de muncă această lu­
lucru, a metodelor înaintate, să muncă. xemplar în viaţă. de s-au recoltat în total peste 260 crare se termină în toate uni­
ha cu orz, primele care au ter­
minat această lucrare fiind tăţile acestui consiliu. Aici, la
C.A.P. din Sincrai, Valea Sin- multe unităţi, curo sînt cele din
georgiului, Vîlcele, Bretea RomS- Burjuo, Bretea Mureşană. Sălci-
Succese închinate „Zilei constructorilor** nă şi Gînţaga, precum şi _ la va, Gurasada şi altele, noaptea
consiliul
intercooperatist
Oîr-
neşti, unde C.A.P. Ostrov şi To- s-a lucrat la arat, astfel că s-a
• In marea bătălie cu timpul pentru în­ • Realizări meritorii a înregistrat de la în­ teşti au terminat secerişul — 36 putut trece imediat la însâmin-
deplinirea cincinalului înainte de termen, con­ ceputul anului şi colectivul Şantierului şi respectiv 25 ha cu orz. Ase­
structorii judeţului obţin pe zi ce trece noi şi T.C.M.M. Petroşani care şi-a depăşit sarcini­ menea rezultate bune au obţi­ ţarea culturilor succesive de le­
valoroase succese. Astfel, constructorii de la le de plan cu peste o jumătate de milion lei. nut şi unităţile din consiliul in­ gume şi plante furajere. Or­
T.C. Deva au raportat de ziua lor un avans Intre colectivele cu cele mai bune rezultate tercooperatist Haţeg. ganele locale de partid şi de
de fi luni în îndeplinirea cincinalului, iar cei se numără loturile Lupeni, Petrila şi Vulcan. în cadrul unităţilor care fac stat. consiliile intercooperatiste,
de la I.C.S. Hunedoara peste 5 luni. » Prin aportul deosebit al constructorilor parte din consiliul intercoope-
• „Fiecare obiectiv predat înainte de ter­ din Deva, Orăştie şi Petroşani, populaţiei din ratist Ilia, am întîlnit o activi­ conducerile unităţilor agricole
men" — iată ţelul ce călăuzeşte munca con­ aceste oraşe i-au fost predate în primul se­ tate susţinută la recoltarea pă- socialiste de stat şi cooperatiste,
structorilor de la I.C.S. Hunedoara. Intre d< mestru al anului mai mult cu 126 de apar­ ioaselor. La Gurasada, de exem­ organizaţiile de partid din unită­
uă şi 60 de zile avans s-au înregistrat la exe­ tamente derît se prevăzuse. De fapt, de plu, s-au recoltat mecanizat 20 ţile rămase în urmă trebuie să
cuţia reparaţiei capitale de la bateria nr. 3 începutul cincinalului şi pînă în prezent, ha, iar cu coasele şi secerilc 25
de cocs, la noua capacitate de la I.C.M. Si- numai constructorii de la T.C. Deva înregis­ ha, acolo unde terenul era moa­ ia toate măsurile ce se impun
rneria, la montarea celor 4 electrofiltre de la trează un avans de peste 650 apartamente. le şi cu apă. însemnate suprafe­ pentru accelerarea ritmului de
oţelării, la construcţia unor apartamente. Se • In ajunul „Zilei constructorilor", la De­ ţe s-au recoltat manual din ace­ lucru la seceriş şi treieriş, elibe­
remarcă munca constructorilor Costache Do-
va, Petroşani şi Hunedoara au avut loc adu­ leaşi cauze la C.A.P. Ilia, Bretea rarea de urgenţă a terenurilor
bre şi' Alexandru Şchiope de la secţia de pro­ nări festive la care au fost prezentate suc­ Mureşană, Sîrbi şi Brîznic, iar de paie, executarea arăturilor şi
ducţie industrială, Ioan Voci şi Nicolae Năs- cesele înregistrate de constructori în acest an acum se lucrează la treierişul
tase de la şantierul nr. 2 construcţii-montaj, jubiliar. Adunările s-au încheiat cu progra­ staţionar cu combinele şi bato­ însămînţarea tuturor suprafeţe­
Nicolae Sălăjan şi Grigore Cucu de la şan me artistice şi întîlniri sportive susţinute de zele. Toate forţele sînt concen­ lor planificate eu culturi succe­
tierul nr. 4 construcţii civile. constructori. trate pentru terminarea cit mai sive.
In cinstea zilei de 23 Âunust ezultatele bune nu trebuie
(Urmare din pag. 1) tru al anului l-a încheiat totuşi
pozitiv, extrăgînd peste sarci­
cea mai de seamă contribuţie nile de plan 4 595 tone. Acest '
se înscrie S.M.A. Haţeg, Sime­ spor de producţie este amplifi­
ria, Ilia, Deva şi Orăştie. Se cat zi de zi în această lună, în
estimează că, pînă la sfîrşitul ciuda faptului că mina se mai Vineri, 19 iulie a.c. In marea suferă salturi considerabile de iu ceste probleme şi să ia măsurile
cincinalului, planul va fi depă­ confruntă cu o serie de greu­ hală a sectorului întii de Ia o decadă la alta. Calitatea re­ politice corespunzătoare. Aceasta
şit cu peste 10 procente. tăţi şi neajunsuri. I.M.M.R. Simeria, la ora 12 şi 30 cu atît mai mult cu cit cazuri de
In cinstea apropiatei Zile a de minute (fix) au fost convo­ paraţiilor este uneori nesatis- indisciplină ca cele arătate mai
1,2 MILIOANE LEI BENEFICII minerului şi a celei de-a XXX-a caţi toţi lucrătorii sectorului pen­ făcătoarl. Numărul învoirilor şi sus sînt considerate ca fiind
Realizările obţinute de între­ aniversări a Eliberării patriei tru analiza activităţii din pri­ absenţelor nemotivate se ridică „particulare", „fără pondere".
Şi dacă acum rezultatele glo­
prinderea de creştere şi, îngră- de sub jugul fascist, minerii mul semestru şi stabilirea măsu­ la o cifră destul de mare.
şare a tineretului bovin "din O- Petrilei sînt hotărîţi să obţină rilor pentru realizarea sarcinilor ... Victor Labo chefuieşte şl bale sînt bune — cu toate că pl .-
răştie, de la începutul anului noi succese, situîndu-se astfel din semestrul al II-lea. Deşi „uită" să mai vină la serviciu, nul sortimental suferă tocmai la
şi pînă în prezent, vorbesc e- în rîndul exploatărilor miniere produsele de bază — asta nu în­
locvent despre priceperea şi sîr- fruntaşe din bazinul carbonifer a fost ţinută în timpul progra­ Ionel Butean şi Ioan Hurezan seamnă că perpetuarea unor stări
guinţa colectivului de muncă al Văii Jiului. mului (după pauza de prînz) şe­ işi iau cu de la sine putere
de aici, despre hotărîrea de a dinţa nu s-a bucurat de prezen­ „concedii" de cite 5 zile, cînd de fapt negative nu poate con­
Intîmpina cu rezultate deosebi­ PRODUSE PESTE PLAN ţa tuturor, iar mulţi dintre cei duce la diminuarea realizărilor...
te cele două mari evenimente Alături de celelalte colective vor ei, Gheorghe Indrei şi Gheor- globale. „Metronomul producţiei"
politice ale anului. de muncă din municipiul Hu­ aflaţi acolo au preferat să stea ghe Pănescu (şi nu numai ei)
Printr-o bună furajare şi în­ nedoara, întreprinderea de in­ retraşi pe undeva printre vagoa­ sar gardul întreprinderii găsind consideră necesară o analiză mai
grijire a animalelor, prin res­ dustrie locală înregistrează lună exigentă a situaţiei producţiei de
pectarea riguroasă a disciplinei de lună importante realizări in la I.M.M.R. Simeria. In această
muncii, colectivul de aici a marea întrecere socialistă de wmmummi
direcţie solicită răspuns la între­
îndeplinit planul la fondul îndeplinire a cincinalului înain­
de stat de carne în pro­ te ,de termen. De Ia începutul bările :
cent de 101 la sulă, efecti­ anului, aici au fost obţinute — De ce planul fizic nu s-a
vul a fost realizat in pro­ peste sarcinile de plan la zi realizat la toate sortimentele şi
porţie de 104 la sută, iar pro­ mai mult de 5 000 mc beton ar­ nele afiaie în reparaţii, comentînd că-i mai bine, de pildă, la restau­
ducţia marfă vîndută şi înca­ mat, 220 tone armături prefa­ pobieme în afara „ordinii de zi“. rantul „Ursul negru". în toate compartimentele produc­
sată înregistrează o depăşire a bricate, aproape 1 400 tone do- Am fi nedrepţi dacă n-am a- — Aproape 80 la sută dintre tive ?
cifrei de plan de 13 la sută. lomită, 250 tone nisip metalur­ minti că majoritatea celor care lucrătorii noştri sînt tineri — ne — Cînd vor fi lichidate abate­
In aceeaşi perioadă, a scăzut gic, 12 500 mp fîşii-planşeuri, au luat cuvîntul au ridicat pro­ spune sudorul Nicolae Găman. rile de la normele muncii ? A-
de 10 ori mortalitatea faţă de 7 000 litri băuturi răcoritoare, bleme stringente pentru bunul Mulţi dintre aceştia sînt mese­ mintim că şi în ziua prezenţei
anul 1973. s-au obţinut benefi­ precum şi alte produse. In fe­ mers al activităţii sectorului, au riaşi buni şi fac faţă cu bine
cii suplimentare de 1,2 milioa­ făcut propuneri, s-au angajat să „metronomului" la Simeria au
ne lei. livrindu-se la export a- lul acesta, producţia globală, contribuie cu întreaga lor capa­ greutăţilor reale prin care trece fost văzuţi cîţiva muncitori
proape 320 tone de carne de marfă, marfă vîndută şi înca­ citate la rezolvarea sarcinilor. întreprinderea. Ca urmare, în solicitînd, peste gard, la diverşi
tineret bovin. sată au Înregistrat depăşiri de Directorul, preocupat cu orga­ primul semestru al acestui an
peste 1,4 milioane lei. In frun­ trecători să le cumpere băuturi
MINERII PETRILEI SPORESC tea întrecerii se situează mun­ nizarea adunării, nu a putut da ne-am îndeplinit şi chiar depă­ alcoolice de la restaurantul din
PLUSUL DE CĂRBUNE citori comunişti ca i Ioan Cri- nici o relaţie, iar preşedintele şit sarcinile de plan. Dar... apropiere.
Deşi în luna iunie a.c., Ex­ şan, Laurian Goţ, Sanda Aba- comitetului sindicatului, Emil Mo- Acest „dar..." se referă la fap­
ploatarea minieră Petrila a în­ bei, Romulus Petrinjel şi alţii. guţ, pînă la urmă s-a arătat bine­ tul că' în afară de „prelucrarea — Cum intenţionează comitetul
registrat un minus de 1497 to­ (Vasile Grigoraş — corespon­ de partid să contribuie la inte­
ne de cărbune, primul semes­ dent). voitor şi ne-a explicat faptul că unor ordine şi dispoziţii venite grarea în mai mare măsură a
privind ordinea şi disciplina la de sus", conducerea întreprinde­
tinerilor in dezideratele întreprin­
I.M.M.R. mai sînt multe de făcut. rii, comitetele U.T.C. şi de sin­ derii ?
COLEGIUL DE REDACŢIE Intr-adevăr, aici mai sînt mul­ dicat nu activează suficient pen­ Pînă la o ediţie viitoare, „Me­
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TIBERIU ISTRATE (secretar te de făcut. Gradul de utilizare tru întronarea ordinii şi discipli­ tronomul" rămîne pe recepţie.
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA a timpului de lucru este nesatis­ nei în producţie. Comitetul de
LUCIA LICIU, IOAN MÎRZA, NICOLAE TlRCOB. făcător. Ritmicitatea producţiei partid ar trebui să analizeze a­ IL1E COJOCARU