Page 27 - Drumul_socialismului_1974_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 018 • MARJi 23 IULIE 1974 Pag. 3

R iV Ja ]
v I l M f r V f y^li IM Pi S fiii* vtHT>1mI

„Cuptorul tineretului"— Un loc de muncă al comunistului

cuptorul recordurilor! este capacitatea omului de a prelua

— Miliai Asner, ce conside­ Dar mj se pare că am intrat climatul de lucru. Ce rol cre­
— Iniţiativa organizaţiei de ti­ schimbul C. Luna iunie au înche­ raţi că este mai important în în prea multe detalii. Vorbeam deţi că are aici exigenţa ?
neret din oţelăria noastră de * iat-o cu o depăşire de 807 tone munca de partid ? despre exemplu. Am băieţi în — In echipa noastră este un
prelua şi declara cuptorul nr. 1 oţel. 141 tone — Bucur, 282 — — Să convingi, să ajuţi oa­ echipă care înţr-o vreme, cu obicei bun. Cind primim un om
— „cuptorul tineretului" o soco­ Drăgulescu, 384 — Bărbuş. V-am menii să înţeleagă. ani în urmă, abia aşteptau să nou stăm de vorbă cu el. II
tesc deosebit de valoroasă. Acest dat exemplul unei singure luni. lipsesc de la locul de muncă întrebăm dacă îi place mese­
cuptor a dat in 1973 cea mai ma­ Pentru că situaţia depăşirilor de — Care credeţi că sint prin­ pentru a nu mai lucra ca lu­ ria, locul de muncă, ce i-ar
re producţie de oţel şi, sublini­ plan, situaţia hărniciei şi abnega­ cipalele mijloace pentru aceas­ mea. Vreau să zic că trebuie place să lucreze, dacă are fa­
ez, de cea mai bună calitate, din ţiei se schimbă nu de la o lună ta ? să fii mereu in -mijlocul oame­ milie, în ce condiţii locuieşte,
istoria oţelăriei noi a Hunedoa­ la alta, ci da la o zi la cealal­ — întrebarea e ca o schiţă nilor, să dovedeşti maximum dacă are multe probleme care
rei. tă, de la un schimb la altul. Dar de construcţie... de interes pentru producţie, îl frămîntă. Discutăm deschis,
Sint vorbele maistrului oţelar mai bine să ne-o spună Drăgu­ — Cum adică ? pentru calitate, aprovizionare omeneşte. De ce zic că-i bun
Tiberiu Sirca, pe care ni le-a spus lescu. El e în tură acum. — Primul lucru pe care l-am şi cite altele. obiceiul ? Pentru că încă de la
in Jaţa „cuptorului recordurilor" — Am adversari grei — zice făcut înainte de a începe să i— Poate că acest mod de a Început ne dăm seama dacă o-
— cuptorul tineretului. Record in Drăgulescu. Cu Bucur şi cu Băr­ ridicăm corpurile acestea de lucra este o sursă de inspira­ mul a venit la noi întîmplător
ce priveşte cantitatea, record în buş nu-i de glumă. Mai ales cu clădiri pe care le vedeţi aici şi ţie şi pentru organizaţia de sau cu intenţia de a munci.
ce priveşte calitatea oţelului ! Ia­ Bucur care mi-a fost şi coleg la care, la sfîrşitul anului, vor fi partid. Cunoaştem cel puţin declaraţii,
tă un subiect despre care meri­ şcoala profesională. Am terminat fabrica de mătase a oraşului —Tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe care apoi le confruntăm cu
tă cu toată tăria scris, lăudat şi amîndoi in 1964. Colegi. Să nu în­ Deva, zic primul lucru pe care a cerut şi cere ca organizaţi­ realitatea, cu modul său de a
făcut cunoscut tuturor ! ţelegeţi cumva că mă dau bătut. l-am făcut toţi a fost să citim ile de partid să lucreze mai se comporta. In acelaşi timp
_ ...Ne-am oprit in faţa cupto­ Am o şarjă luna asta de 6,30 ore, schiţele halelor, ale anexelor etc. mult jos, acolo între oameni. noi îi prezentăm pretenţiile e-
rului. Maistrul Sirca a plecat în alta de 6,55 ore, faţă de 8,30 ore Am citit mult la ele şi pe mă­ echipei. Ii spunem că în echipa
grabă, chemat de omul de la ri­ cit e planificat. Cam 100 tone de sură ce intram în detalii desco­ noastră nu există absenţe ne­
nă. oţel peste plan pînă azi. Nu vreau peream tot mai multe lucruri. Stil şi metode în motivate, Intîrzieri, chiul, ci o
O macara uriaşă defilează in să mă laud. dar luna asta-i a Aşa este şi cu întrebarea dum­ atmosferă de lucru. Cine este
ritm sacadat prin faţa celor cinci mea. neavoastră. Aici avem de lucru capabil să răspundă exigenţe­
lor îl primim, cine nu şi nici
uşi. O mină nevăzută ridică uşi­ — Ce crezi că e hotăritor in cu mulţi factori care se împle­ activitatea de partid nu promite, îl înlăturăm. Nu
le. Pe rind, una cite una. Braţul scurtarea duratei şarjelor ? tesc, se îmbină. Ba, eu zic că întotdeauna procedăm rigid. Am
uriaş al macaralei de şarjare go­ — Principalul e buna organi­ e mult mai complicat. Un pe­ primit şi pe unii care la înce­
leşte troacă cu troacă în pi n- zare a _ muncii. A fiecărei faze. rete sau un planşeu rămîne aşa Mai avem ceva de spus în le­ put nu se prea împăcau cu dis­
tecele încins şi nesăţios al cup­ De la încărcare pină la evacuare. cum l-ai montat. Cu omul.
torului. Este perioada de încărca­ Dacă totul merge ceas, cuptorul ştiţi... E altfel. gătură cu exemplul. M-am con­ ciplina. Ne-am ocupat de el,
vins că e foarte important ca
i-am ajutat şi azi sint oameni
re, vremea cind, după o şarjă ascultă supus. Cit îl vedeţi de — Şi una şi alta însă sint aşa cel care conduce să aibă şi pri­ de nădejde.
elaborată, care acum se transfor­ mare şi de înfocat, dacă ştii să-l cum le facem. Degeaba avem
mă la turnare in lingouri, se în­ struneşti ascultă ca un copil. schiţe bune dacă execuţia nu e cepere dar să şi pună mina, Ce vreau să spun cu asta ?
cum se zice, la rezolvarea lu­
carcă alta. „Plăminii“ cuptorului — Dacă aş vorbi acuma cu făcută ca lumea. Dar să încer­ crurilor. Conducătorul la locul Că nu tolerăm indisciplina,
gijiie din răsputeri. Regimul ter­ Bucur sau cu Bărbuş ce crezi că căm măcar o înşirare a facto­ de muncă nu seamănă cu diri­ chiulul, lucrul de mîntulală,
mic este împins la cote maxime. mi-ar spune ? rilor de care vorbeaţi. De a- neseriozitatea.
Fierul vechi din troci, abia pră­ Drăgulescu rîde cu toată gura, cord ? jorul de orchestră şi nici cu ... Mihai Asner este nu nu­
observatorul. In viaţă nu-i des­
vălit pe vatra cuptorului, capă­ îşi şterge sudoarea. — Este vorba de procedeele tul să dai oamenilor instrumen­ mai un bun meseriaş, dar şi
tă strălucirea soarelui. Oţelarii îl — Ce să spună ? Că ei vor fi pe care le foloseşti pentru a tele cu care ştiu lucra, iar tu un conducător bun la locul de
văd insă, cu calmul dat de oche­ în frunte. Că nu se lasă pină nu convinge. In direcţia asta cred să zici; fă aia, tu fă cealaltă, muncă, un om care simte bine
larii de cobalt, tot albastru şi re­ vor bate recordul meu de 6,30 ore că cel mai important lucru es­ pulsul atmosferei de lucru şl
ce. Ei aşteaptă să-l vadă topit, la o şarjă. Dacă n-ar avea am­ te să fii exemplu bun. Degeaba după care să dispari cu conşti­ ştie să ţină bine cirma forma­
clocotind cit mai repede, trans­ biţia asta cu cine m-aş mai ba­ vorbeşti într-un fel şi tu faci inţa că ţi-ai făcut datoria. ţiei.
Cred, tovarăşe Asner, că
—
format in lavă incandescentă, cu te ? Nu ? Dar nu uitaţi. Eu am altfel. Colectivul este ca un or­ foarte util este să judeci oame­
tăria căreia să se înfrunte piuă făcut şi şcoala dc maiştri. Am ganism, simte tot ce se întîm- CORNE! ARMEANU
o aduc la sortimentul de oţel ce­ diploma. Rămin insă prim-topi- plă în mediul său, indiferent nii, situaţiile în mod drept, să
rul de programul de elaborare al tor. Aici se face adevărata mun­ că faptele sint bune sau rele. nu părtineşti, să fii cinstit.
Nu ?
zilei. că de maistru ! Eu sint şeful unei echipe de
...Altă macara, care rulează de ...Trei prim-topitori. Tineri. dulgheri. Lucrez de 25 de ani. — Da, este adevărat. Există
astă dată pe sus, aduce la uşa Bucur, Drăgulescu şi Bărbuş. Or­ In timpul acesta mi-am dat unii oameni, am avut şi eu în Lecţia munci I
echipă, care încearcă să bene­
nr. 1 bancherul cu dolomită pen­ tacii lor de echipa sint tot tineri seama că una din părţile bune ficieze mai mult decît sint 7 :
tru praguri. S-a terminat încărca­ ca ei. Foşti colegi de profesiona­ şi rele, în acelaşi timp, ale o- vrednici. Echipa, brigada, lotul
rea şi viitorului oţel topii i se lă. Mulţi■ le pot lua oricind lo­ mului este capacitatea de a sau şantierul nu sint lucruri O învăţăm o viaţă întreagă. ■
face cile o stavilă. La fiecare uşă. cul la cirma cuptorului. Aceşti prelua. Aici cred eu că este ţi­ Din fragedă pruncie pină la a- j
Clipe de răgaz, de stat de vor­ băieţi au făcut din cuptorul 1 — nui din locurile de muncă ale fără "dimensiuni precise, nu sint dinei bătrîneţe. Ea se predă din \
ceva global. Dimpotrivă, fiecare
bă cu oţelarii, încă nu sint. De cuptorul recordurilor. Cantitativ organizaţiei de partid, ale co­ tată în fiu, de veacuri şi !
fapt, admirind, scena de muncă şi calitativ. Prin munca lor grea, muniştilor. Adică să fie -în stare om are de lucrat o anumită veacuri de-a rîndul. O dată cu \
cantitate, de o anumită calitate
din faţa cuptorului iţi dai scama aspră, uneori de-a dreptul dură să înţeleagă că oamenii nu pre-' şi valoare. Dacă lipseşte unul, lecţia muncii ni se predau ne- :
că vorbele nu-şi au rostul. Aici şi-au ciştigat stima şi preţuirea iau, unii de la alţii, numai ceea partea lui trebuie s-o facă al­ preţuitele valori ale cinstei, I
totul a faptă, acţiune, concretizare oţelurilor de la cea mai mare o- ce este bun. In al doilea rind ţii, iar aceşti alţii sint, de fapt, demnităţii, omeniei, învăţăm să j
a vrerii oţclarului. Cel mult se ţelărie a Hunedoarei. Treabă ce să-i facă pe oameni să-şi însu­ tovarăşii de muncă. Dacă aş fi fim oameni. \
fac semne. Vorbe n-ai cind spu­ nu-i de loc uşoară şi nici la in- şească cit mai mult din ce încercat vreodată să cocoloşesc Astăzi mai mult ca oricind, j
ne şi nici de ce... demina oricărui oţelar. Munca lor este cinstit, curat, demn şi do pe vreunul care a absentat de societatea pe care ne-o făurim, [
Acum forfota din faţa cuptoru­ bărbătească are la izvorul ei cre­ onoare şi cit mai puţin din ce la lucru, să zicem, aş fi stri­ pentru noi şi urmaşii noştri, \
lui s-a mai potolit. A revenit şi zul mereu viu al autodepăşirii pe dezonorează omul. Locul acesta cat mult. Cuvîntul meu n-ar pentru urmaşii urmaşilor noştri, j
are nevoie, mai mult ca de ori- \
maistrul Sirca. Citeva clipe putem sine, crezul comunist al cinstirii de muncă despre care vorbim mai fi fost cuvînt, iar atmo­ ce, de muncă. O muncă respon- j
sta de vorbă, în timp ce cupto­ celor 30 de ani de libertate ai pa­ este greu, pentru că nu toţi oa­ sfera de echipă s-ar fi viciat.
rul îşi aşteaptă cealaltă porţie de triei, ai noştri, ai fiecăruia, me­ menii au destul simţ critic a- Adică un rău mic poate da naş­ sabilă, utilă, făcută cu abnega- j
ţie şi dăruire, cu pasiune vie. i
„hrană" — cea de fontă lichidă. sajul de dragoste şi încredere tunci cind Iţi însuşesc ceva. tere la multe alte rele mari, Cei dinţii „profesori" chemaţi [
— Am la cuptorul acesta trei fierbinte ce-l transmit de pe a- Apoi, mal este o dificultate ca­ pe care greu le mal poţi repa­ să predea lecţia muncii sintem ]
echipe de tineri oţelari, toţi ute- cum celui de-al Xl-lea forum al re pleacă de la faptul că une­
cişii. Cornel Bucur, pe schimbul Partidului Comunist Român ! ori este mal greu să scoţi o ra. noi, părinţii. Fiul nostru, omul j
A, Adrian Drăgulescu, pa schim­ apucătură care s-a înrădăcinat — Am ajuns la un capitol care ne va urma, de la noi in- :
vată, trebuie să înveţe, intii şi l
bul B, şi Gheorghe Bărbuş, pe GH. I. NEGREA decît să formezi o conduită să­ deosebit de important pentru intii lecţia muncii. Şi trebuie să j
nătoasă. succesul în muncă, anume la ■i-o predăm cu temeinicie, perse- \
verent, metodic. Dacă vrem, şi \
care părinte bun nu vrea ? — \
Din activlfatfe-a cabinetelor de ştiinţe sociale de să-l facem om cu adevărat ! \
Eram, mai zilele trecute, pe :
un mare şantier al tineretului. \
ia i, C. S. Hunedoara şi E. M, Deva Preocupări Tinerii munceau cu hărnicie, să- \
pau pămîntul pentru o viitoare :
conductă de apă. Cu pălmile bă- ■
tătorite da cozile lopeţilor, hlr- ■
Acţiuni permanente, cu un Isop! acţiuni, iniţiative leţelor şi iirnăcoapelor, cu o- \
brajii biciuiţi de arşiţă şi vint, \
se întreceau care să sape o pal- \
contîmit instructiv-educativ' mă de pămint înaintea celui- ş
iaZt. Am întîlnit ciţiva părinţi :
Discuţie cu cei râmaşi în urmă. Din iniţiativa Consiliului ju­ care veniseră să-şi vadă fiii cum I
Apropierea celor două mari e- de luptă al partidului, succesele deţean al sindicatelor, la toate exploatările miniere din Valea Jiu­ muncesc, cum se descurcă pe ■
venimente politice din viaţa po­ prezente, subiecte de etică şi e- lui au avut loc discuţii cil brigăzile care nu-şi îndeplinesc sarci­ şantier. Şi erau minări, cum nu- \
mai părinţii ştiu să f i e a t u n c i i
porului şi partidului nostru, Zi­ chitate socialistă şi altele. nile de plan de mai multă vreme. La aceste discuţii au participat cind aud vorbe de aleasă laudă j
ua eliberării de la 23 August şi Cu activitate meritorie se pre­ şi conducerile exploatărilor şi cele ale sectoarelor. De fapt, a pentru copiii lor.
Congresul al Xl-lea al partidu­ zintă şi punctul de documentare avut loc un dialog de un fel deosebit, util. Şefii brigăzilor au pre­ Dar am întîlnit şi altfel de \
lui, prilejuiesc intensificarea ac­ de la Exploatarea minieră Deva. zentat greutăţile ce le întîmpină şi care determină în bună mă­ părinţi pe şantier. Ce-i drept, •
tivităţilor ce se desfăşoară şi la Aşa cum sublinia tovarăşul Ioan sură rămînerile în urmă. Ei s-au referit, de pildă, la calitatea sla­ puţini. Din categoria celor ca- '■
cabinetele de ştiinţe sociale şi Gal, secretarul comitetului de bă a reviziilor şi reparaţiilor ce se fac utilajelor şi instalaţiilor, re veniseră să-şi compătimeas- \
punctele de documentare de la partid de la exploatare, în ulti­ la aprovizionarea cu vagonete goale şl materiale, la asistenţa teh­ că odraslele. „Vai, dragul de el. \
întreprinderi şi instituţii. Ex­ ma vreme aici au fost permanen­ nică etc. Uite cum îl pun să muncească. I
punerile ce sint prezentate, dez­ tizate mai multe acţiuni. Iată cî- Pe de altă parte, conducerile unor sectoare au arătat că o Cu lopata ! L-a ars soarele. Par-:
baterile au un tot mai accentuat teva dintre acestea : „Realizarea bună parte din lipsurile care determină rămînerea în urmă au în că i s-au înroşit palmele. Dra- î
caracter instructiv-educativ, poar­ cincinalului înainte de termen vedere slaba organizare a muncii în brigăzi, unele abateri de la gul de el n-a făcut de cind e;
tă amprenta documentarului pri­ — ţel major al întregului popor"; disciplina de producţie şi altele. aşa ceva 1“ =
vind cunoaşterea celor mai sem­ „Căi şi mijloace de prevenire a Consiliul judeţean al sindicatelor intenţionează ca după o lu­ Mulţi dintre aceşti părinţi a- j
nificative evenimente din trecu­ infracţiunilor"; „Necesitatea cu­ nă aceste dialoguri să fie reluate pentru a se urmări dacă măsu­ leargă alarmaţi la medici, la cu- ■
tul de luptă şi izbînzi al parti­ noaşterii, aplicării şi respectării rile stabilite au prins viaţă noştinţe şi obţin scutire medi- :
dului, al întregului popor, pen­ legilor" — teme prezentate în cală pentru fiii lor. Aşa a mai \
tru libertatea şi propăşirea pa­ cadrul consultaţiilor juridice ; „E- * apărut un diagnostic medical: \
triei. tica şi echitatea socialistă — de­ „Scutit de munca patriotică". \
Astfel, la cabinetul de ştiinţe ziderate ale fiecărui cetăţean" ; începută în trimestrul I al anului, Comitetul judeţean al fe­ Comandantul şantierului ne [
sociale de la I.C.S. Hunedoara „Istoria mineritului în ţară şi la meilor continuă acţiunea de pregătire a femeilor în probleme de spunea că acolo, pe şantier, cum \
s-au prezentat numai în ultima E.M. Deva" — temă expusă In ştiinţa conducerii. S-a început cu femeile ce lucrează în funcţii e şi firesc, dimineaţa tinărul j
perioadă o serie de activităţi in­ cadrul dezbaterilor tehnice; de conducere din unităţile industriale şi continuă cu cele care trebuie să-şi facă patul după ce \
teresante, pline de conţinut po- „Formarea şi dezvoltarea unei activează în comerţ, cooperaţie, u nităţi prestatoare de servicii. se scoală, să măture în dormi- \
litico-educativ. Concursul gen opinii publice active ; „România In cinstea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi a tor. Unii nu ştiu să facă nici \
„Cine ştie, cîştigă", cu tema : „30 în lume" şi altele. celui de al Xl-lea Congres al partidului, Comitetul judeţean al atita treabă. Pentru că acasă, \
de ani de luptă şi înfăptuiri sub După cum se poate constata, femeilor organizează la Deva un simpozion cu tema : „Profil fe­ mămica face aşa ceva şi numai •
conducerea înţeleaptă a Partidu­ activităţile prezentate îmbracă minin la cotele anului XXX". ea. Nu cumva să obosească bie- \
lui Comunist Român"; montajul forme diverse, sint bine alese, tul băiat, de-acum vlăjgan în 1
muzical-literar „Constructorii — bogate în mijloace de informare toată regula. _ ... \
în legendă şi în prezentul socia­ şi documentare. Fără îndoială, ★ Ziceam că noi, părinţii, sintem :
list" ; concursul literar-distractiv: în atenţia comitetelor de partid, Calificarea şi perfecţionarea cunoştinţelor muncitorilor a con­ chemaţi să predăm cei dinţii j
„Atenţie! Deschideţi cartea" s-au a responsabililor cabinetelor de stituit problema’ principală analizată de recenta adunare generală lecţia muncii pentru copiii noş- \
bucurat de multă apreciere din ştiinţe sociale şi punctelor de a organizaţiei de bază din sectorul de transport a minei Dîlja — tri. Să nc judecăm bine cum :
partea celor prezenţi. La realiza­ documentare, va trebui să stea ne comunică corespondentul nostru, Petru Găină. Analiza a pus o facem. Să ne gîndim intot- j
rea acestora şi-a adus o mare în continuare impulsionarea acti­ în evidenţă necesitatea recrutării, pe de o parte, a unui număr deauna că o dată cu lecţia a- j
contribuţie inginerul Pavel Is- vităţii acestora, diversificarea şi de tineri, cu perspective pentru a fi calificaţi, iar pe de altă ceasta ne învăţăm copiii să fie ■
trate, care răspunde In cadrul selectarea temelor prezentate, drepţi şi cinstiţi, să păşească |
comitetului de partid de activita­ parte, pentru cei calificaţi să se creeze un curs de perfecţionare a pe drumul adevărului în viaţă! \
tea cabinetului. pentru ca fiecare să-şi atingă cunoştinţelor, în raport cu noile dotări ale minei.
Programul zilelor următoare scopul de a informa şi forma G. IGNAT \
este la fel de bogat, diversificat pe participanţii la asemenea ac-