Page 28 - Drumul_socialismului_1974_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Ni.
Pe®, fi
a—wmmmtmsaBmtsaBM

Trei decenii |

^@iaţBo: consiliu popular — cetăţean ■ CINSTE LOB! o Pe arte-|
ţ ra principală ce intră în corn- ţ
1 binatul hunedorean străjuiesc, i
1 de o parte şi de cealaltă, chi- 1 imn i»
l purile celor mai destoinici si-1
1 derurgişti. Cîteva sute. Este
Cum este preţuit şi valorificat in oraşul Petrila i cum le place s-o numească o-1 (Urmare din pag. I) meşteşugărc£
) artera fruntaşilor în muncă, ţ
l ţelarii şi furnaliştii. La mij- 1 prinderea d
\ locul arterei apare o frumoa-1 cere acestuia să rezolve neînţe­ nală şi locăt:
legerile ivite între iobagii de pe
tezaurul din propunerile făcute de locuitori 1 îă gazetă de perete, cea a co- / valea Crişului Alb şi monetarul nă de prim;
I.M. Barze
) miletului U.T.C. din combi V
:
i nat. Rubrica ce se schimbă 1
* aici cel mai des este cea in- 1 Sirpion din Sibiu în privinţa economia na
strîngerli nisipului aurifer.
ţ titulată : „Cinste lor !", dedi-1 o puternică
In dialogul amplu, In diferite înfăptuiesc cu succes. Angajamen­ rilor care străjuiesc cartierul 7 i cată celor mai harnici tineri. , Bradul de altădată era un tîr- terc a rezei
şi multiple forme, dintre' cetăţeni tul anual prevede ca in acest an Noiembrie, lucrare ce s-a reali­ I Ultima ediţie îi prezenta pe ţ guşor. unde moţii îşi vindeau prin efectua
şi Consiliul popular al oraşului să se execute prin muncă volun- zat. In cartierul Luminii, iot pe i Oetavian Vjerban, de la C.T.E., 4 produsele din lemn pentru cite- crări de pn
Petrila, propunerile acestora — tar-patriotieă . lucrări de interes baza unor propuneri făcute de Gavriiă Sălătioan, de la aer- ' ■va kilograme de mălai. După tare, prin in
mecanizării
inepuizabil •' tezaur de idei — o- obştesc în valoare de 17 milioane Maria Bîrsan, s-a terminat cana­ \ gaz, loan Mandus, depou, l truda din mina de aur de la teran şi apli
cupă un perimetru tot mai larg. lei. Pînă acum, ca urmare a stră­ lul colector al apelor pluviale, i Gheorghe Creţu, furnale de i Barza — principala îndeletnicire intate metod
Propunerile făcute de locuitorii daniilor depuse pentru a înt.îm- înlăturîndu-se pericolul de inun­ t 1 000 mc, Fi or ian Bolea, oţe- ) din aceste părţi — pe mineri îi minereului,
oraşului cu diferite prilejuri — pina a 30-a aniversare a Elibe­ dare atunci eînd cad ploi toren­ l lăria electrică,- Virgil Voişan, l aşteptau cîteva • cîrciumi, iar a-
Intîlniri periodice între deputaţi şi rării patriei şi Congresul al XI- ţiale. De asemenea, la cererea J O.S.M. 2. Intr-adevăr, cinste .' casă lipsurile de lot felul. Ei prezent cant
minereu au
alegători pe circumscripţii electo­ lea al partidului cu realizări cît cetăţenilor s-au dat pentru aleile ţlor ! V erau nevoiţi să parcurgă zilnic In ultimii <3(
rale adunări şi consfătuiri cu cetă­ mai de seamă şi pe acest tărîm, şi zonele verzi din jurul blocuri­ zeci de kilometri pentru a ajun­ înregistrează
ţenii, sesiuni ale consiliului popu­ s-a reuşit să se execute lucrări lor un număr de 200 de bănci. ^ GESTUL • Cabana „Cnpri- I ge la lucru. La Gurabarza, Mu- «le mare —
lar, adunări ale asociaţiilor de in valoare de 16,2 milioane lei. Au fost modernizate numeroase ( oara", situată la numai cîţiva ( sariu, Valea Morii erau „colonii" lor a
locatari, comisii permanente, e- Au fost făcute lucrări de con­ unităţi comerciale, s-au amena­ , kilometri de Deva, este vizi- .’ — locuinţe eu o cameră şi bu­ iar a utila
ehipe de control obştesc, audienţe strucţii şi întreţinere pe 800 mp jat şi înfiinţat altele noi. Este 1 tată de un număr tot mai ma- ( cătărie în care trăiau cîteva S-au efectua
şl scrisori — se referă la o arie trotuare ; reparaţii şi între­ în curs de amenajare un local 4 re de turişti. Odihnă, recree- i zeci de familii de mineri. strucţii mii
largă de probleme care privesc ţineri pe 585 000 mp străzi, pre­ pentru grădiniţă la Jieţ, localitate 1 re, reconfortare, dispute spor- ) Acum toate acestea au rămas ci pal de •
viaţa economică, socială, cultu­ cum şi pe 72 km de drumuri ; componentă a' oraşului, baza Itive şi... un gest deloc onora-l de domeniul trecutului. In cei ţie „Hirnicu*
rală, edilitar-gospodărească a lo­ s-au amenajat şi extins zonele şi sportivă de la Lonea care cuprin­ ! bil. âîţiva aulomobilişti şi-au .' 30 de ani, cîţi au trecut de ia dincirea puţ
calităţii, fapt ce permite o mai spaţiile verzi pe 21 ha şi multe de teren pentru tenis de cîmp, ) alimentat aici maşinile cu u- ţ Eliberare, viaţa brădenilor s-a de la minele
bună cunoaştere a realităţii, a altele. baschet, handbal, volei şi altele. t lei, aruneînd bidoanele goale i schimbat din temelii. In Brad a dişor şi Mu:
cerinţelor maselor largi de cetă­ Intre alte lucrări de mare in­ Sînt însă şi unele propuneri , la întîmplare, pe iarba verde / apărut „Oraşul nou" — o salbă
ţeni, elaborarea şi adoptarea unor teres obştesc realizate pe baza care nu şi-au găsit încă soluţio­ \ şi frumoasă, acoperind-o pe ţ de blocuri în care locuiesc azi dublarea gal
transport de
decizii şi măsuri corespunzătoare. propunerilor şi cu participarea narea corespunzătoare. Este vor­ l alocuri eu pete unsuroase, l familiile minerilor —, s-au con­ amplificarea
Aici s-a cîştigat de-a lungul a- directă a cetăţenilor se află cele ba despre propunerea cetăţeanu­ ' inestetice, care joacă şi fes- 1 struit unităţi sociale şi cultura­ soare şi am
nilor o experienţă pozitivă în executate pentru întreţinerea şi lui Dumitru Marioan, din Cim- l te celor care încing pasio-l le. La dispoziţia minerilor stau etc.
stimularea propunerilor şi iniţia­ amenajarea în parcul Dr. Petru pa, de a se consolida podul de i nante întreceri cu mingea, azi zeci de autobuze care îi duc
tivelor cetăţeneşti prin faptul că Groza a unei popicarii cu patru beton armat de peste Valea Dîl- ţ Puneţi frîna unor asemenea şi îi aduc de la gura minei. In De la un i
se manifestă receptivitate faţă piste, una dintre cele mai mo­ jii şi demolarea podului vechi, (j gesturi, prieteni maşinişti ! ) anii luminoşi ai socialismului, acum 30 de
de ele, se analizează cu toată răs­ derne din ţară, precum şi a unui deoarece acesta pune în pericol industria a cunoscut o dezvolta­ zina de utila
punderea posibilităţile de aplica­ teren pentru tenis de cîmp. Ce­ podul nou şi circulaţia spre Vo- ţ LOCUINŢA o Din multe j re continuă. Mii de oameni şi-au ţii s-a dezvi
re a acestora în practică, iar la tăţenii şi salariaţii de ia E.M. ievodu. ! localităţi, mai cu seamă din ( însuşit diferite meserii noi la confecţioneazi
găsirea celor mai bune soluţii es­ Petrila execută prin muncă pa­ La Petrila s-au făcut ' şi se fac ) Hunedoara, Deva, Brad, Ha-1 care în trecut nici nu visau. In miniere care
te atrasă întreaga masă de ce­ triotică sistematizarea zonei clu­ multe acţiuni de amploare pen­ 4 ţeg, mulţi cetăţeni ne-au seni-1 oraşul Brad şi în localităţile eierea miner
tăţeni. ba propunerea şi cu par­ bului muncitoresc, in faţa căruia tru mai buna gospodărire şi în­ ' nalat că există ţînţari pe ca-1 componente îşi desfăşoară acti­ utilaje de m
ticiparea nemijlocită a cetăţenilor, s-a ridicat un frumos monument ; frumuseţare a oraşului, pentru \ sele scărilor de la blocuri, în ' vitatea întreprinderea minieră reduc efortul
s-a reuşit să se întreprindă nu­ iar salariaţii de la preparaţia de satisfacerea nevoilor mereu cres- / subsolul acestora, mai ales ţ Barza, Uzina de utilaj minier şi tivitatea mun
meroase acţiuni pentru ridicarea cărbuni şi cetăţenii fac lucrările cînde ale locuitorilor, pentru a- 1 unde se află apă. De aici ţîn reparaţii Crişcior, Exploatarea voltare şi m
gradului edilitar-gospodăresc al de sistematizare a zonei de in­ tragerea şi participarea maselor l ţarii pătrund îfi apartamente. > minieră Tebea, Fabrica de in­ cut in ultim
oraşului. Programul de lucrări e- trare în oraş dinspre Petroşani. la conducerea treburilor obşteşti. / Ne facem datoria de a sem- ( dustrie locală Brad, cooperativa rea minieră
dilitar-gospodăreşti şi angajamen­ Gheorghe Costaehe, alegător din Trebuie însă ca faţă de toate 1 nala Centrului sanitar anti -
tele luate în întrecerea patriotică, circumscripţia judeţeană 79 (de­ propunerile să se manifeste a- i epidemic, altor unităţi ce dis-
stabilite pe baza propunerilor fă­ putat Cornel Stoica, inspector şef ceeaşi receptivitate şi operativi­ ' pun de echipe de deparazita-
cute în adunările pe circumscrip­ al Inspectoratului şcolar judeţean) tate în materializarea lor. ^ re pentru a interveni.
ţii electorale, datorită muncii en­ a propus regularizarea torenţilor
tuziaste depuse de cetăţeni, se de pe versantul nordic al dealu­ N. BADIU \ TRANSPORTUL IN COMUN
1 » In comun, dar cam... ne co- 1
J muri. Şi asta mai cu seamă 1
ţ în Valea Jiului. Aspectul au-
/ togării I.T.A. din Petroşani (
Nou pentru m o j f ) (dacă poate fi numit „autoga- i
l ră“ spaţiul viran, clin de gu- I
/ noӉie, din spatele halelor pie- l
1
dumneavoastră SA ŢINEM LA PRESTIGIUL servească turiştii. Atmosferă pe­ ţţei de alimente!), e dezolant.
i Autobuzele I.T.A., la sosire în (
1 Petroşani dinspre Deva, nu i
NOSTRU ! nibilă, nevoie de scuze şi... pof­ l staţionează în centrul vechi, 1
® Incepînd de ieri, 22 iulie ta în cui pînă la Haţeg. / ci numai în autogara. „Ne a- (
n.c., s-a deschis „Tîrgul de va­ Reluăm o informaţie din nu­ De ce trebuie să scuzăm faţă ' mendează conducerea" — se i
ră", care va continua pînă la mărul nostru trecut. Duminică de clienţi incompetenţa unor l scuză şoferii. Dar cum poate )
31 august a.c. Iri această peri­ 14 iulie, cabana Căprioara a oameni plătiţi să-şi facă dato­ 'conducerea I.T.A. să suprime l
oadă se pun în vînzare diverse O.J.T. n-a putut oferi turiştilor ria ? Se pare că în special în (staţia din centru, cînd de a-/
articole de confecţii, tricotaje, de la ora 10 pină seara o pică­ sectorul de alimentaţie publică ţ colo pleacă, spre toate locali- ţ
galanterie, încălţăminte, ţesături tură de bere sau de apă minera­ al respectivei reţele e nevoie l tâţile Văii Jiului, autobuzele 4
de mătase, articole de sport cu lă. Am crezut-o un incident ne­ neîntârziată de o „transfuzie“ de ’ locale ? I Aşa deserveşte călă-Ţ
reduceri de preţuri de pînă la dorit dar nu era aşa. Unii din­ competenţă, de răspundere faţă \ lorii, purlîndu-i pe drumuri, l
30 la sută. Iată cîteva dintre a- tre cei care lucrează in secto­ de prestigiul nostru. Sperăm că i cu bagajele, din spatele hale-1
ceste articole i « Confecţii : ro­ rul de alimentaţie■ publică al conducerea O.J.T. va găsi ne­ T lor pînă în centru ? 1
chii de casă, capoate de vară, prestigioasei instituţii de tu­ cesară această „transfuzie" şi o
fuste, compleuri pentru vară şi rism atentează, poate din in­ va face neîntârziat ! ţ Şi, încă una... ne comună, i
i de astă dată pentru E.G.C. Pe- i
plajă, halate de baie din bum­ conştienţă, la prestigiul ospitali­ l troşani : într-una din zilele î
bac şi tip bumbac, costume de tăţii româneşti, la respectul fa­ A DISPĂRUT FIRMA ? Din peisajul : >
baie, slipuri pentru bărbaţi, fe­ ţă de noi înşine. Iată alte două l trecute în autobuzul local de t
mei şi copii, pantaloni de joc, „intîmplări“ care întăresc aceas­ le Crama dacilor, din Deva, ore­ / pe linia 7, cu plecare din A-
poartă
\ ninoasa la orele 16,15, nu se (
11,00.
Consumatorii
şorţuleţe, costumase de vară tă convingere. Luni, 15 iulie, a următorul dialog cu o ospătară 4 putea călători din pricina i
pentru copii, pantaloni lungi şi fost comandată la restaurantul 1 condiţiilor neigienice din au- )
scurţi, cămăşi cu mînecă scurtă, Sarmis, din Deva, o cină pentru tinără, dar prea nervoasă, pusă l tobuz. Deşi colectivul de bord
pe h a r f ă de dimineaţă, se vede.
bluzoane cu mînecă lungă şi un oaspete străin. A fost alcă­ — Ce se poate mînca la dv. 7 ! avea timpul necesar să ofere i CIHTIM CI INCJim Si
scyrtă, bluze fără mînecă, cu tuit meniul împreună cu şeful — Mi nea ? Mici. ) pasagerilor condiţii optime de /
mînecă lungă şi scurtă etc. e unităţii, a fost stabilită ora la — Atil ? 4 călătorie, a preferat „şueta". \
Tricotaje : rochii relon cu mî­ care se va servi masa. Pină aici I Hîrtia nu suportă descrierea , Anii de după 23 August au fapt, cărţiinc
toate bune. Seara, la cină, pe — Am spus, tovarăşe: mici.
necă scurtă şi fără mînecă, blu­ responsabilul localului, loan Mi- — Dar auzisem că aici, la i 'ondiţiilor în care au fost o- ţ însemnat, o dată cu modifica­ ră). După 30
ze relon cu mînecă scurtă şi fă­ hai, ia-l de unde nu-i. Ajuto­ cramă există o „specialitate a (bligaţi să călătorească pasa-i rea profundă a realităţilor so- nele, satele
ră mînecă pentru femei, bluze casei", parcă ceva cu muşchi şi [ gerii, timp de peste 30 de ) cial-economice, şi o schimbare găsim ?v.( de
bumbac imprimate pentru» rul acestuia, Grigore Cucii, care cu haiducesc in denumire, au­ esenţială de atitudine cu pri­ 11 cluburi n
adulţi etc. e Galanterie : pălării trebuia să-i preia atribuţiile, se zeam vorbindu-se de frigărui, vire la destinul spiritual al ju­ tru case de ic
pentru vară din ţesături textile pă­ afla intr-o stare în care nu se cotlete scăldgte în mujdei de CONTRAVENŢII Maria l deţului. te lăcaşuri di
lării din paie etc. o încălţăminte: putea discuta cu el. Despre me­ usturoi, atîtea şi atitea alte bu­ ( Stoi, gestionară la bufetul nr. Hunedoara de azi nu mai e lnţei şi culte
i iu, uni uneam, a aciuiat o.)U
toate tipurile de sandale de pî­ niul stabilit, ospătarii nu ştiau nătăţi. ! 40, din Uricani, a achitat 850 ţ caracterizată de un climat ne­ mai adaugă, i
nă la 140 lei perechea, pantofi ! nimic, cum nu ştiau nici despre — Luaţi mici, tovarăşe ? N-am ) lei amendă pentru punerea în prielnic cultivării minţii şi su­ tribuţie la e
cu feţe textile şi p.v.c. etc., reţinerea mesei. S-a încropit — timp. Am spus, avem mici. 4 vînzare de băuturi diluate, ne- fletului ; se poate afirma că zi­ muncii, cele
apoi ţesături din mătase, arti­ acesta e cuvintul — o cină peni­ — Cel puţin sînt proaspeţi ? ' respectarea regulilor de igie- tice profesio;
bilă care nu putea să aducă lau­ lele Hunedoarei contemporane,
cole de sport şi turism, artico­ Căci pe canicula asta, ştiţi dum­ I nă, slabă aprovizionare ; Au- zile ale împlinirii unor mai stat „Valea ‘
le de pescuit şi altele. ® De de nici bucătăriei, nici ospitali­ neavoastră... / relia Casian, barmană la a- vechi şi mai noi deziderate şani, Teatrul
tăţii gazdelor.
cîteva zile, unităţile de pre­ Pină la urmă ospătară aduce ] ceeaşi unitate, a plătit 600 spirituale, a unor imperative şi va şi Ansam
zentare şi desfacere ale coope­ Pentru miercuri, 17 iulie, ca­ doi mici, de o prospeţime îndo­ l lei, contra chitanţă, pentru ne- preferinţe instructiv-educative, ţegana" din d
raţiei meşteşugăreşti din jude­ banierul Toma Meczner, de la ielnică. Iar pentru a face bati­ > afişarea cu bună ştiinţă a pre- sînt — toate împreună şi fie­ Dezvoltîndu
ţul nostru au pus în vînzare 5 cabana Gura Zlata, din Retezat, rul consumatorilor le oferă şi l ţurilor ; Voicu Ungur, şeful care in parte — zile ale cul­ spiritual al
a fost anunţat din vreme că vor / unităţii „Zori de zi", din Pe-
noi modele de încălţăminte doi cirnăciori, de aceeaşi cali­ ) troşani, a fost „premiat" cu turii. amatorilor a>
pentru femei, din înlocuitori la trece pe acolo turişti care do­ tate, firesc. Aia servire, aia di­ l 225 lei pentru abateri de la Această optică nouă a dezvă­ men de mas
t
resc să ' servească la cabană o
faţa lumii ut
preţul de 80 lei perechea. Pro­ masă din produse care, în mod versitate culinară. In vremea ’ îndatoririle de serviciu ; Ma- luit adevărul că Hunedoara prestigiu. Am
duse se află şi la raionul de obligatoriu, alcătuiesc sortimen­ asia, şeful unităţii pleca undeva ţ ria Bucevski, barmană la şi-a legat existenţa de nume şi fac cunoscut:
cu maşina. Ar fi fost culmea să
încălţăminte al magazinului Ul- tul de la o cabană cu asemenea meargă la carmangerie după ce­ i „Zori de zi", a achitat aceeaşi fapte care trebuie să fie cunos­ din judeţ boi
pia din Deva. pretenţii. La ora mesei, respon­ va produse !... Dar, de repufte- 1 sumă ca şeful ei numai că cute, cinstite, păstrate şi valo­ ţile folcloruli
rificate ca o moştenire de preţ.
sabilul cabanei înălţa a neputin­ rea în drepturi a firmei acestei l pentru altă abatere i nemăsu- Avînd o tradiţie culturală a sa, scos la iveală
ţă din umeri. Nu avea cu ce să unităţi cine se va ocupa ? 1 rarea băuturilor servite ; loan ţii populare ■
(Cosma, şeful carmangeriei din cu inestimabile răsfrîngeri In sufletele spec
4 Ilia, a fost amendat cu 400 tezaurul de cultură al neamu­ de patrie, pa
1 lei pentru fabricarea de pro- lui românesc, judeţul de azi o fiecare an, a:
PREŢUL ESTE PIPERAT, IAR SERVIREA Aceasta ar fi, în mare, „servirea" cu bu­ ( duse cu mare lipsă la gra­ continuă, valorificîndu-i poten­ nedoreni — s
. _
ANAPODA telii a locuitorilor Călanului. Desigur, acest i . maj ; loan Şufană, gestionar tele, amplifieîndu-i fondul de ţărani coopet
mod haotic de aprovizionare cu butelii ne­ ţ la magazinul alimentar din 1 permanenţe, aprofundîndu-i sen­ intelectuali —
Oraşul Călan este servit — vorba vine ! — mulţumeşte pe drept cuvint pe cetăţeni. Dar G' surile în conformitate cu aspi­ mari confrunt
cu butelii de către depozitul de specialitate şeful depozitului din Haţeg, distribuitorii işi riginală de descărcare a pîi- raţiile şl cerinţele unei vieţi naţionale. La
din Haţeg. Cum se procedează concret 1 Din continuă... lecţia pe care o ştiu. l nii i cheamă oamenii de pe spirituale moderne. gară, Zagreb
cind în cînd, fără a fi stabilită o dată fixă, Ar _ fi chiar aşa de complicat să se stabi­ 1 stradă, face cu ei un şir in- Desfăşurînd importanta func­ via, Zakopanc
care să fie cunoscută de toţi cetăţenii, o ma­ lească o zi anume, care să fie adusă la cunoş­ ţ dian şi aruncă plinea din mî- ţie cultural-educativă, statul so­ şi recent Ia
şină cu butelii opreşte in faţa şcolii din tinţa cetăţenilor, în care să se facă schimba­ 1 nă în mină. Drept pentru ca- cialist a sprijinit îndeaproape gia, evoluţia
Oraşul nou Călan, la „post fix", de unde se rea buteliilor de aragaz ? Cum să fie com­ i re, metoda i-a fost „breveta- dezvoltarea largă a culturii de hunedoreDi s-
face... distribuirea. Dacă cumva cetăţenii au plicat ? Dar fără un pic de interes, fără gri­ l tă“, acordîndu-i-se un „pre- masă. S-a reorganizat pe ba­ precierile una
a f l a t de sosirea maşinii, îşi iau urgent bu­ jă şi atenţie faţă de satisfacerea cerinţelor / miu" de 225 lei. Au mal achi- ze noi reţeaua Instituţiilor cul­ lui şi juriilor
teliile în spate şi fug la maşină. Cine n-a cetăţenilor, nu se poate face. Se vede trea­ 1 tat recent amenzi s Magyari turale. „In anul 1944 — citim premiile şi tr
aflat... Aici achită 15 lei, tarif la care distri­ ba că la depozitul din Haţeg se duce mare l Iosif şi Maria Marina, de la într-o statistică a vremii — în
buitorii strimbă din nas, deşi preţul este lipsă de aşa ceva ! / magazinul alimentar nr. 23, judeţul Hunedoara există 25 de Dinamica sp
de 14,10 lei, cu butelia transportată in casă NICU SBUCHEA ) din Deva, pentru dosire de 4 lui se exprim
şi montată ! y corespondent (mărfuri. 1 case naţionale de cultură" (de laborioasa act