Page 3 - Drumul_socialismului_1974_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6015 • MARŢI 2 IULIE 1974
Pag. 3

Reducerea cheltuielilor de producţie şi

spirirea eficienţei economice —

actualitate pentru toate colectivele
In munca organizaţiilor de cităţii lor de mobilizare activă a
Principala problemă asupra ca­ doara, s-au înregistrat economii materiale, nivelul ridicat al re­ partid se pune în prezent pro­ comuniştilor comportă multe lu­
reta a insistat plenara Comitetu­ la preţul de cost în valoare de buturilor, slaba utilizare a forţei blema mobilizării în mai mare cruri care depind de personali­
lui judeţean de partid din 10,2 milioane lei, îndeosebi pe de muncă, nivelul încă destul de măsură a fiecărui comunist la tatea, de gradul de pregătire
27 iunie a.c. a fost preo­ seama reducerii consumurilor înalt al stocurilor supranormati- înfăptuirea sarcinilor generale şl multilaterală a secretarilor şi a
cuparea pentru reducerea chel­ specifice cu 716 tone la cocs me­ ve etc. specifice. întrebarea „Cum spriji­ celorlalţi membri din organ.
tuielilor de producţie şi spo­ talurgic, 2148 tone de metal, 4,2 Dezbătînd neajunsurile şi cau­ niţi, cum ajutaţi birourile orga­ Susţinînd acest deziderat, co­
rirea eficienţei în toate unităţile milioane kWh energie electrică zele care le generează, plenara a nizaţiilor de bază în direcţia ac­ mitetul nostru de partid a căutat
economice ale judeţului, subli- şi 16 000 tone combustibil conven­ indicat, în acelaşi timp, măsurile tivizării şi creşterii răspunderii să asigure o instruire mai apro­
niindu-se că planul pe anul 1974 ţional. Realizări însemnate s-au ce se impun pentru îmbunătăţi­ tuturor comuniştilor", am adresa­ fundată a secretarilor organiza­
prevede ca volumul producţiei in­ obţinut şi la I.U.M. Petroşani, rea activităţii economice, creşte­ t-o mai multor secretari ai comi­ ţiilor de bază. Concret, înainte de
dustriale să se realizeze cu chel­ -Vidra" Orăştie, „Vîscoza" Lupeni rea eficienţei în toate unităţile tetelor de partid din Valea Jiu­ transmiterea sarcinilor, le dăm
tuieli mai reduse. La 1 000 lei ş.a. însemnate progrese s-au fă­ productive. lui. Consemnăm primele răspun­ spre studiu materiale privind ex­
producţie marfă este prevăzută o cut pe linia materializării măsu­ Un prim jalon în evidenţă în suri. perienţa în domeniul planificării
reducere de 17,83 lei faţă de anul rilor de economisire a resurselor această direcţie este îmbunătăţi­ şi organizării muncii biroului,
trecut, şi de 30,90 lei în compa­ energetice. In aceeaşi perioadă rea stilului şi metodelor de mun­ TREBUIE SA NE INTERESAM pregătirea şi desfăşurarea adună­
raţie cu nivelul de la finele cinci­ s-au înregistrat, pe judeţ, econo­ că ale organelor şi organizaţiilor rilor generale, activitatea politi-
nalului precedent. Paralel cu a- mii de 20,1 milioane kWh ener­ de partid, ale consiliilor şi comi­ CE FACE FIECARE COMUNIST co-organizatorică între adunări.
ceasta, cheltuielile materiale tre­ gie electrică şi 1200 tone de ben­ tetelor oamenilor muncii, ale tu­ Ajutăm, de asemenea, birourile
buie să se reducă cu 22,36 lei faţă zină. Planul la beneficii pe între­ turor factorilor chemaţi să con­ Ioan Orza, secretar al Comi­ organizaţiilor de bază ca încă de
de anul 1973 şi respectiv cu 39,04 gul judeţ a fost îndeplinit si de­ tribuie la reducerea cheltuielilor tetului orăşenesc de partid Pe­ la planificarea muncii să vizeze
lei faţă de anul 1970. Corespunză­ păşit. de producţie. trila: Aş vrea să spun că, din activizarea unui număr tot mal
tor trebuie să evolueze indicato­ Plenara a apreciat că deşi s-au iniţiativa Comitetului judeţean de mare de comunişti. Adică, să Ii
rul rentabilităţii şi al venitului obţinut rezultate bune, la o exa­ S-a subliniat, de pildă, că în partid, am întreprins la E.M. Pe­ se dea sarcini concrete.
net. minare mai atentă a stărilor de toate unităţile economice au fost trila şi • în celelalte organizaţii de Aş ridica o problemă In legă­
elaborate planuri de măsuri care
în baza sarcinilor izvorîte din lucruri din economia judeţului se să determine îmbunătăţirea mun­ pe raza oraşului o anchetă, am tură cu activizarea comuniştilor.
documentele plenarei C.C. al poate constata că în domeniul e- cii, dar că nu peste tot există putea-o numi sociologică, în rîn- Este bine şi normal, statutar, ca
P.C.R. din noiembrie 1973, a indi­ ficienţei se manifestă încă ne­ preocuparea cuvenită pentru ma­ durile membrilor de partid. Nu în adunările generale, la ordinea
caţiilor date de tovarăşul Nicolae ajunsuri care frînează uneori pro­ terializarea lor. Factorii de răs­ importă cum o numim, ci con­ lor de zl să se pună spre analiză
Ceausescu, Comitetul judeţean de cesul de îmbunătăţire calitativă pundere nu pun în totalitate în cluziile. Discuţiile cu comuniştii, activitatea economică, învăţămîn-
partid a întreprins în acest an a activităţii economice. In unele valoare forţele de care dispun, de la om la om, pe o arie largă de tul de partid, munca organizaţiei
mai multe acţiuni, studii şi ana­ unităţi se menţine încă un nivel nu urmăresc îndeaproape şi nu preocupări, au evidenţiat că bi­ U.T.C. etc. O facem şi în şedin­
lize care au determinat mobiliza­ exagerat al cheltuielilor de pro­ intervin operativ acolo unde se rourile organizaţiilor de bază nu ţele comitetului de partid. Cred
rea tuturor factorilor la punerea ducţie, se înregistrează consumuri semnalează neajunsuri pentru a au reuşit, în general, să exerci­ însă că la nivelul organizaţiilor
în valoare a rezervelor existente materiale mari, cheltuieli neeco­ le curma pînă să producă efecte. te un control efectiv asupra ac­ de bază se pot efectua analize
în scopul obţinerii unui volum cit nomicoase, fenomene de risipă şi Trebuie acţionat astfel încît fie­ tivităţii tuturor membrilor de foarte folositoare asupra activită­
mai mare de producţie cu chel­ o insuficientă preocupare pentru care lucrător, indiferent ce loc partid. Mai ales în organiza­ ţii unor grupuri de comunişti, de
tuieli minime. Aceste analize e- rentabilizarea tuturor produselor ocupă pe scara răspunderilor, să ţiile cu 80—90 sau cu peste 100 la un anumit loc de muncă sau
fectuale de plenarele. biroul şi şi activităţilor. cunoască bine cu ce preţ de cost de .membri de partid.
secretariatul Comitetului judeţean In unităţile miniere, de pildă, se produce şi să acţioneze în cu­ In discuţiile purtate s-a pus, în obiectiv. Subliniez, în acest sens,
de partid şi măsurile stabilite au consumul de lemn a fost în pri­ noştinţă de cauză. Pe această li­ mod normal, întrebarea: Care preocuparea biroului organizaţiei
avut ca obiective principale redu­ mele 5 luni cu 8 500 mc mai mare, nie trebuie ca organizaţiile de este contribuţia dumitale perso­ de bază nr. 3, secretar tovarăşul
cerea consumurilor specifice de ceea ce a încărcat costul produc­ partid, consiliile şi comitetele nală în munca politică, în înde­ Zeno Şuştac, care şl-a prevăzut
materii şi materiale, economisirea ţiei cu 3,8 milioane lei. La între­ oamenilor muncii, să folosească plinirea hotărîrilor pe care le-a — prin planul de muncă — să
combustibililor şi energiei electri­ prinderea' „Victoria" Călan, în a- mai intens economiştii, contabilii, luat organizaţia de partid ? Mulţi urmărească în mod deosebit acti­
ce, optimizarea transporturilor, celaşi interval s-au consumat în inginerii, maiştrii, capacitatea de comunişti au fost puşi oarecum vitatea comuniştilor de la abata­
folosirea judicioasă a capacităţi­ plus, faţă de norme, 1 760 tone creaţie a colectivelor. Trebuie, de în dificultate în găsirea unui răs­ jul frontal cu susţinere păşitoare,
lor de producţie, ridicarea para­ cocs, 6 400 tone cărbune, 1 950 asemenea, înlăturat cu desăvârşi­ puns concret. cum îşi însuşesc ei tehnica nouă,
metrilor calitativi ai producţiei, tone minereu şi alte materiale re caracterul formal, constatativ cum se preocupă cu ceilalţi mun­
eliminarea cheltuielilor neproduc­ care au afectat costurile produc­ al unor controale şi să se pună Eu consider că acţiunea de a citori mineri pentru a îngriji a-
tive şi neeconomicoase, întărirea ţiei cu aproape 5 milioane lei. La accent deosebit pe controlul pre­ discuta personal cu fiecare co­ ceste utilaje, care au cerut un
ordinii şi disciplinei în adminis­ I.U.M. Petroşani şi U.U.M.R. Criş- ventiv, eficient, care să aducă so­ munist este una din preocupările mare efort de investiţii.
trarea fondurilor materiale şi 'bă­ cior, unităţi specializate în con­ luţii concrete în eliminarea ne­ de cea mai mare însemnătate pe
muncii
linia
organizatorice
de
neşti etc. strucţia de maşini nu sînt încă ajunsurilor. In această direcţie, SINT NECESARE
Acţiunile întreprinse pînă în precizate consumul ile de metal partid, cu implicaţii şi concluzii
prezent au determinat obţinerea pe unitatea de produs, iar la trebuie să se manifeste maximum pentru stilul şi metodele de mun­ SARCINI COLECTIVE
de exigenţă şi fermitate în apli­
unor rezultate bune. Pe primele I.M.C. Deva se amină nejustifi­ carea legislaţiei economice. că ale organelor şi organizaţiilor
cinci luni din acest an, cheltuie­ cat stabilirea normelor de consum Plenara a indicat organelor şi de partid pe care încă trebuie să PAR ŞI PERSONALIZATE
lile totale la 1 000 lei producţie de ciment, oţel beton şi sîrmă organizaţiilor de partid să desfă­ le mai analizăm pentru a contu­
marfă au fost reduse cu 0,78 lei pe fiecare sortiment de prefabri­ şoare o activitate intensă pentru ra cele mai bune măsuri. Mişu Dima, secretarul comite­
faţă de plan, numeroase între­ cate. materializarea măsurilor adoptate Ceea ce vizăm cu prioritate tului de partid al E.M. Dîlja i
prinderi avînd rezultate pozitive Plenara Comitetului judeţean în această direcţie şi să acţioneze este găsirea de posibilităţi — şi Colectivul minei noastre a ex­
la îndeplinirea tuturor indicato­ de partid a pus în evidenţă şi astfel încît centrul de greutate ele se găsesc — pentru creşterea tras peste plan, în acest an, a-
rilor de eficienţă. La C.S. Hune­ alte cauze care determină men­ al activităţii lor să fie mutat în numărului de membri de partid proape 12 000 tone de cărbune, la
ţinerea încă la un nivel ridicat secţii şi sectoare, la formaţiile de care să aibă sarcini politice con­ care este hotărît să adauge cel
a consumurilor şi cheltuielilor. lucru, acolo unde se înfăptuiesc crete, controlabile. puţin 1 000 de tone pînă la cea
Printre acestea se numără : slaba hotărîrile, să antreneze organiza­ PE LA ANALIZE de-a XXX-a aniversare a Elibe­
Preocupări, preocupare pentru perfecţionarea ţiile de sindicat şi U.T.C. peji>»* rării patriei. Autorii acestor re­
tehnologiilor de fabricaţie şi a
disciplinei
a
continuă
întărirea
zultate 1 comuniştii, ceilalţi mun­
fluxurilor de producţie, pentru muncii, pentru concentrarea per­ CU UN CADRU GENERAL, citori mineri.
introducerea înlocuitorilor, gospo­ manentă a activităţii asupra efi­ In legătură cu activizarea co­
acţiuni, iniţiaţii dărirea neraţională a bunurilor cienţei economice. LA CEVA MAI CONCRET muniştilor, — problemă de mare
importanţă a muncii politice şi
Andrei Colda, secretarul comi­ organizatorice — eu sînt şl pen­
La Termocentrala Mintia con­ tetului de partid al E.M. Loneaj
tinuă dialogul organizaţiilor de Organizaţia de partid acţionează tru sarcini colective — care dau
bază cu toţi comuniştii. Discu­ Plenara Consiliului judeţean al posibilitatea unui cumul de ex­
ţi i; e purtate deschis, sincer, de prin comunişti, prin masa mem­ perienţă şi gîndire creatoare —
la om la om pe o gamă largă brilor săi. Sînt, desigur, hotărî- dar şi pentru răspunderi Indivi­
de probleme ale producţiei, vie­ Frontului Unităţii Socialiste toare intervenţiile comitetului de dualizate. In acest mod creşte
ţii de partid, ale fiecărui mem­ partid, ale birourilor organizaţii­ substanţial răspunderea pentru
bru de partid au cristalizat pînă Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste s-a întrunit joi, lor de bază pentru rezolvarea a- realizarea sarcinii concrete Încre­
acum, deşi acţiunea nu este în­ numitor probleme. Totuşi, nici o dinţate.
cheiată, un mare număr de pro­ 27 iunie a.c., in şedinţă plenară, pentru a dezbate unele probleme acţiune consistentă nu poate îl
puneri, sugestii, opţiuni menite actuale. Au fost discutate sarcinile ce revin Consiliului judeţean, desfăşurată cu succes fără par­
să ducă la îmbunătăţirea activi­ consiliilor municipale, orăşeneşti şi comunale din documentele Con­ ticiparea largă şi in cunoştinţă de
tăţii în toate domeniile de acti­ gresului Frontului Unităţii Socialiste pe linia mobilizării organizaţii­ Aşteptăm şi alte păreri, în ca­
vitate. Toţi comuniştii aprecia­ cauză a comuniştilor.
r
ză ca extrem de util acest schimb lor componente, sub conducerea organizaţiilor de partid, a tutu or Ne-am pus şi noi problema i drul schimbului de Idei, de ex­
de păreri, fapt reflectat -şi prin oamenilor muncii la înfăptuirea obiectivelor economice şi social- cum ajutăm birourile organiza­ perienţă, privind munca pentru
preocuparea fiecăruia de a crea culturale. ţiilor de bază în direcţia activi­ ridicarea responsabilităţii comu­
cadrul unui reviriment în acti­ zării tuturor comuniştilor ? Răs­ niştilor faţă de tot ceea ce se în-
vitatea de partid şi obştească. De asemenea, au fost jalonate principalele direcţii ale muncii punsul nu e simplu. Ridicarea tîmplă In jur.
voluntar-patriotioe pentru înfrumuseţarea şi gospodărirea localităţilor competenţei birourilor organiza­
Locul de acţiune al consiliului I. MlRZA
orăşenesc Petrila al Frontului judeţului, precum şi preocupările pentru îmbunătăţirea condiţiilor de ţiilor de bază şi, implicit, a capa­
Unităţii Socialiste este cartierul. hrană în cantinele muncitoreşti.
Aici se organizează întîlniri cu J
cetăţenii în legătură cu popu­
larizarea şi explicarea legilor "917
(săptămîna trecută a avut loc o
astfel de acţiune în cartierul „8 Societatea te pregăteşte multilateral pentru viaţă. Ce oferi societăţii, tinere cetăţean?
Martie"), precum şi pentru dez­
baterea şi soluţionarea proble­
melor de aprovizionare, deservi­
re, gospodărire şi înfrumuseţare.
In viziunea consiliului orăşe­ CK Si ASCUIDf Di MUNCĂ, DflIRTfAZĂ Di U MSTf, ONOARE,
nesc al Frontului Unităţii So­
cialiste şi-a făcut Ioc ideea că
munca de consultare şi mobiliza­ Mai întîi cîteva „fişe biografice". Mircea Radu, Deva, str. grea. După eliberarea din detenţie a fost ajutat să se încadreze_ ta
re a cetăţenilor dă cele mai Liliacului, nr. 7. I-am citit de curînd o declaraţie dată la organel" muncă, la E.M. Muncel. A primit locuinţă în blocul exploatării,
bune rezultate dacă se desfăşoa­ de miliţie. Iat-o în sinteză : „Sînt născut în anul 1948. Am făcut fără să-l coste ceva. Dar la scurtă vreme se lasă de muncă 5> >0"
ră direct în microcolectivităţi. cepe să spargă. Şi inevitabilul s-a produs : a fost prins şi arestat.
liceul, apoi 3 ani de facultate la Institutul Politehnic din Cluj. In
îndeplinirea cincinalului în mai anul III am fost exmatriculat. Am venit în Deva, apoi am plecat Urmează condamnarea. . . . . . ____
puţin de patru ani şi jumătate la Bucureşti. Puteam să mă angajez desenator tehnic, dar... In Doi fraţi, Gheorghe şi Aurel Chira, amîndoi dm Deva. Primul
constituie obiectivul central al septembrie 1973 am revenit la Deva. M-am angajat la „Marmura" de 29 de ani, al doilea de 23. La anii aceştia inca nu cunosc noţiu­
muncii politico-organizatorice des­ Simeria. După două săptămîni am plecat. La forţele de muncă nu nea de mur.că cinstită. Vă veţi întreba, pe buna dreptate, din „e
făşurate de comitetul de partid trăiesc ? Deşi ne este jenă, vă vom spune : din pariuri şi înşelă­
şi organizaţiile de bază de la m-am înscris. Timpul ii irosesc, mi-am făcut o reputaţie proastă. ciune. Stau toată ziulica la popicăria_ bufetului „Mureşul , din Deva.
Fabrica de industrie locală Orăş- Cu banii primiţi de la mama bolnavă frecventam localurile. Dimi­ Fac pariuri, ridică popice şi cîştigă cîţiva lei... _ .» , •
tie. Analizele efectuate la fieca­ neaţa, după beţiile repetate, nu mă puteam trezi la o oră potrivită Asemănătoare sînt şi „fişele biografice" ale lui Viore Matei
re loc de muncă, dezbaterile din pentru a merge la serviciu. Regret acest mod de a trăi, care ştiu
adunările generale au orientat că se cheamă parazitism". şi Ionel Şeiuţ, tot din Deva. Au întrerupt şcoala, au comis fapte
activitatea colectivului de mun­ Iată deci că acestui tinăr, ca tuturor tinerilor din ţară, socie­ penale, vagabondau. Organele de miliţie, cu spnjinul organizatn or
citori, ingineri şi tehnicieni spre tatea i-a oferit multiple posibilităţi de afirmare, de viaţă curată, U.T.C., au încercat în repetate rîndun sa le vma în ajutor. De cu
căutări fructuoase în domeniul rînd au făcut un .nou legămînt că vor deveni oameni, acceptmd sa
asimilării de noi sortimente de cinstită. Dar Mircea Radu a preferat modul murdar de trai. Foştii se înscrie la o şcoală de calificare. . ,
produse şl al ridicării gradului lui colegi sînt astăzi ingineri, oameni folositori lor şi întregii socie­ ...V-am prezentat cîteva „fişe biografice ruşinoase ale unor ti­ H
de tehnicitate al celor existente. tăţi. Şi el a fost ajutat încă o dată să vină pe calea dreaptă a neri din Deva. Desigur, în marele detaşament al ® . ° „dorita
ri 1 r
Un
Intre cele peste 130 de noi pro­ vieţii. A promis că se va angaja la E.M. Muncel. de peste 11 000, majoritatea covirşitoare angajaţi cu toat e puterilcs
duse introduse în fabricaţie în Ioan Barta şi Costel Văidean au o „fişă biografică" aproape în clocotul muncii, aceştia sînt o minoritate infima, am zice negi
ultimii trei ani se remarcă, identică. Amîndoi muncitori calificaţi, pe cheltuiala statului, s-au
prin eficienţă, 10 tipuri de re- angajat la Trustul de construcţii, la şantierul fabricii de mătase jabilă. Dar în societatea noastră nu avem aceasta^ noţiune de om
ductoare de turaţii, presele de din Deva. Au lucrat o vreme, cîştigau bine. Dar şi-au zis că se nefolositor, de om pierdut. Societatea asigura fiecăruia dintre noi,
10 şi, - respectiv, 6,3 tone-forţă, poate trăi şi fără muncă. Au început să fure motociclete. Au furat cu atît mai mult tinerilor, posibilităţi multiple de afirmare, de a
ansamblele şi subansamblele pen­ deveni oameni. De aceea, avem o datorie permanenta de a stărui
tru maşinile verticale de fre­ patru. Bineînţeles, au fost prinşi, arestaţi, iar acum îi aşteaptă o şi pe lingă aceşti tineri rătăciţi pentru a-i aduce la adevărul vieţu
zat. unele bunuri de larg con­ pedeapsă aspră, dar pe deplin dreaptă. noastre — numai munca este „părintele" care-1 creşte pe o ,
sum. Iosif Duca, din Cristur, are 20 de ani. o condamnare de un an
şi jumătate executată, iar acum ii aşteaptă alta. Mai lungă, mai adevărat ' G. IGNAT