Page 34 - Drumul_socialismului_1974_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 019 • MARŢI 30 IULIE 1974 Pag. 3
iwgflaa
ta comitetul de partid al Ter­ complex — spunea tovarăşul Va-
mocentralei Mintia oameni intră sile Manta, preşedintele comite­
şi ies. Tovarăşul Gheorghe Du- RMtA SI DISCIPIIH - IMf PHIMMtME tului — a analizai nu demult
mitrache, secretarul comitetului, f > y ordinea şi disciplina din între­
deşi lucrează în schimburi, stă prindere, iar concluziile au fost
de vorbă cu fiecare, le ascultă aduse la cunoştinţa tuturor şefi­
doleanţele, le rezolvă problemele, in producţie, la fiecare loc de lor de compartimente. Au fost
dă indicaţii unor locţiitori de luate chiar unele măsuri, dar nu
secretari asupra ordinii de zi şi peste tot se face o puternică o-
a datei de desfăşurare a adună­ secretarul comitetului U.T.C. au manente în producţie, la fiecare Unii şefi de secţii — care tre­ pinie de masă împotriva acelora
rii generale pe luna august. Ne fost în concediu... loc de muncă. buie să fie atit conducători eco­ care se abat de la disciplina dt
interesăm care sînt organizaţiile Munca de partid, de sindicat Vreau să spun cu toată răs­ nomici, dar şi conducători poli­ producţie
de bază care au amînat adună­ şi U.T.C. nu s-a mai desfăşurat punderea — relevă tovarăşul ing. tici şi educatori ai oamenilor din Despre unele preocupări pri­
rile generale şi din ce cauze. Ni la nivelul sarcinilor, ceea ce însă Teronim Rusan, directorul I.E.C. subordine r— se poartă cu duhul vind d'sciplina de Droducţie şi
se spune că e vorba despre cele nu este îngăduit, mai ales într-o Deva — că noi nu facem nici blîndeţii, nu-şi asumă răspunde­ educarea tinerilor muncitori
de la atelierul mecanic (pentru mare şi modernă întreprindere un rabat de la disciplina de pro­ rea acordării unor sancţiuni, vin ne-au vorbit şi Nicolae Panţa,
că secretarul biroului organiza­ cum este Termocentrala Mint a. ducţie. Comitetul de partid şi în dezacord cu unele propuneri secretarul comitetului U T C pe
;
ţiei de bază este plecat în con­ Dealtfel, aici, între organele de comitetul oamenilor muncii ana­ şi recomandări ale comitetului întreprindere, inginerul ■ Paul
cediu), de la exploatare turbine conducere a activităţii politice şi lizează cu exigenţă fiecare aba­ de partid pe întreprindere, iai* Stroienescu, maistrul Gheorghe
şi exploatare cazane (pentru că economice nu a existat în per­ tere disciplinară şi ia operativ unele organizaţii de bază, după Nicolae şi şeful de echipă Gheor­
mulţi membri de partid sînt ple­ manenţă o coordonare deplină şi măsuri în consecinţă. Am aplicat părerea mea. nu-şi exercită pe ghe Ichim, de la atelierul repa­
caţi în concediu), de la reparaţii ca urmare, pe alocuri, disciplina sancţiuni pe linie de partid şi deplin rolul de conducător al raţii electrice. maistrul Bucur
turbine (pentru că au avut de de producţie ca şi disciplina de administrative, am mers pînă ia muncii politice din secţie. Adam şi strungarul Traian Mu-
executat un mare volum de lu­ organizaţie au avut de suferit. desfacerea contractului de mun­ La secţia PRAM — AMC — neran, de la atelierul mecanic.
crări). Evident, motivele nu sînt Astfel, nerespectarea riguroasă a că şi excluderea din organizaţie ATM, organizaţia de bază (secre­ Toţi şi-au exprimat părerea că la
de natură să conducă la amî- N.T.S., graba şi neatenţia s-au a unor lucrători care au încălcat tar Gheorghe Sîmlinică) este mo­ termocentrala Mintia starea de
narea adunărilor generale şi to­ soldat, luna trecută, cu un tra­ normele eticii şi echităţii socia­ torul întregii activităţi, iar cei ordine şi disciplină este în con­
varăşul Gheorghe Dumitrache re­ gic accident, în staţia de 6 kV. liste. La noi, în ramura energiei trei tineri şefi de laboratoare — tinuă îmbunătăţire, că se iau mă­
cunoaşte că în aceste organizaţii Tot încălcarea N.T.S. a condus, electrice, greşelile costă mai mult inginerii Voicu Tomoaie, Arca- suri împotriva abaterilor de orice
de bază nu s-a acţionat cu toată nu demult, la o avarie la caza­ decît în alte domenii de activi­ die Barteş şi Dumitru Burdeţ — natură, dar şi că mai există loc
fermitatea pentru respectarea ri­ ne, care a generat accidentarea tate. Se lucrează cu curent elec­ sprijină permanent şi efectiv bi­ pentru mai bine. La acest punct
guroasă a disciplinei de orga­ unui muncitor. Nu sînt puţine ca­ tric (care nu iartă), cu substanţe roul, se preocupă stăruitor de de vedere am c dăuga încă unul ;
nizaţie. zurile de neutilizare a timpului toxice, gaze, praf de cărbune, apă pregătirea şi educarea oamenilor organizaţia de partid să acţione­
In ultima vreme — ne spunea efectiv de lucru, întîrzierile ori fierbinte. Avem agregate mari, a din subordine. Aici acţionează ze mai energic şi mai hotărît,
tovarăşul Gheorghe Dumitrache, absenţele de la serviciu, unele căror avariere cauzează greutăţi eficient şi o interesantă iniţiati­ în spiritul deplinei principialităţi
secretarul comitetului de partid abateri de la păstrarea avutului altor întreprinderi, conducînd la vă : „Fiecare comunist să se o- şi al muncii colective, pe linia
pe C.T.E. Mintia — munca noas­ obştesc. Desigur, aceste „dero­ mari implicaţii financiare. E a- cupe de creşterea a cel puţin organizării şi conducerii întregii
tră pe linie de organizaţie nu gări" de la disciplina de produc­ devărat, însă, că în unele secţii unui tînăr muncitor din subordi­ activităţi economice şi politice
s-a mai desfăşurat cu intensita­ ţie sînt mult reduse faţă de a- nu se acordă atenţia cuvenită ne" Dumitru Burdeţ poartă per­ din întreprindere, capitolul ordi­
tea obişnuită. Eu lucrez pe nul trecut, numărul lor scade în disciplinei de producţie, se mai manent cu el un caiet — adevă­ nii şi disciplinei trebuie să stea
schimburi, locţiitorul secretarului continuare. dar trebuie insistat tolerează unele abateri şi acest rat barometru al muncii tuturor pe primul plan al agendei sale
de partid este bolnav, preşedin­ mai mult pentru ca ordinea şi lucru nu face decît să perpetue­ lucrătorilor din laborator. de lucru.
tele comitetului sindicatului şi disciplina să fie prezenţe per­ ze nişte stări de fapte negative. — Comitetul sindicatului pe DUMITRU GHEONEA

întrecerea socialistă la cote
CUM CONCEPEM ŞI MIZAM HOTÂRlRILE?
La începutul anului, Comitetul
maxime în anul jubiliar comunal de partid Şoimuş şi-a batere a eroziunii solului — 260 puteau fi ignorate. In consecinţă,
de hectare. La desecări, principa­
pe_ baza propunerilor, planul lu­
întocmit un plan’ de măsuri pri­ lul era să curăţăm canalele exis­ crării a fost îmbunătăţit.
vind lucrările de îmbunătăţiri fun­ tente de scurgere, dar şi să exe­ — Tovarăşe Pele, vorbim despre
ciare şi gospodărirea pămîntuhii. cutăm altele. La brigada de la Bă- modul în care s-a înfăptuit o ac­
in Cinsteo „Zilei minerului™ In esenţă erau prevăzute două săpăm un canal în lungime de 2 800 ţiune iniţiată de către comitetul
lata. de pildă, ne-am prevăzut să
comunal de partid. Poate aţi avut
categorii de lucrări. în raoort cu
16 000 TONE DE CĂRBUNE Vasile Berindei, specialistă în starea terenurilor din cele două m. la brigada de la Boholt aveam şi momente de poticniri. Cum aţi
în vedere un canal de 800 m,
procedat ?
PESTE PLAN metrologie şi în montarea de cîn- cooperative agricole de pe raza la cea din Şoimuş — de 400
tare în Valea Jiului. Aparatul comunei : desecări si combaterea m şi altele. — Da, am avut. O hotărîre, o
După o scurtă perioadă de de­ permite primirea mai operativă eroziunii soiului. acţiune, mai ales de asemenea am­
Tn ceea ce priveşte lucrările de
clin, Exploatarea minieră Aninoa- a cărbunelui de la mina I.ivezeni. în legătură cu modul în care a combatere a eroziunii solului, ploare, nu se realizează uşor
sa a reintrat în rîndul unităţilor (Emilian Doboş, corespondent). fost conceput planul de măsuri, principalul mijloc l-am considerat doar lucrăm cu oameni. La un
fruntaşe din bazinul carbonifer precum si cum a fost organizată moment dat, după ce am terminat
canalul de la Bălata, ca să mă
al Văii Jiului. In această lună, activitatea pentru înfăptuirea lui,
vrednicul colectiv de muncă de IN RECUPERARE CONTINUA am rugat pe tovarăşul Aurel Pole, .refer Ia acelaşi exemplu, ne-am
aici a extras peste sarcinile de secretarul comitetului comunal de Sîfi şi metode Tn dat seama eă există perspectiva c;
plan mai mult de 300 tone de partid, să ne răspundă ia cîteva podul ce-1 traversează pe drumul
cărbune, ridieînd plusul înregis­ In întîmpinarea „Zilei minerului", întrebări : munca de partid spre balastiera trustului de con­
— Mai întîi, deci. tovarăşe se­
strucţii, fiind prea mic, să se
trat de la începutul anului la colectivul E.M. Lonea s-a angajat cretar. cum a fost elaborat planul transforme in baraj, dacă vin ape
1 6 000 de tone. In fruntea între­ să recupereze minusul acumulat de măsuri ? înierbarea cu ierburi perene. Cele mari. împreună rit toţi oamenii
de la începutul anului şi să ra­
cerii soc aliste se situează sec­ porteze chiar depăşiri ale sarcini­ — Cunoseînd bine situaţia te­ mai mari suprafeţe supuse unor am hotărît să stricăm oodul şi în
astfel de lucrări erau la brigă­
cel mai scurt timp să facem altul,
toarele I şi II, unde s-au reali­ lor de plan. Aşa se face că aproa­ renurilor din cele două cooperati­ zile din Boholt (95 ba), Păuliş (48 pentru a nu încurca accesul spre
ve agricole, am alcătuit o schi­
zat şi eele mai mari randamente. pe toate sectoarele obţin zi de zi ha), Tîrnăviţa (37 ha) etc. balastieră. Deşi am fost priviţi cu
sporuri de producţie. Numai sec­ ţă de plan cuprinzînd principa­ — Cum au acţionat oamenii in­
torul în a extras în plus în a- lele măsuri pe care le-am consi­ vestiţi cu răspunderi ? oarecare neîncredere, am stricat
nodul şi am făcut altul în mai pu­
ceastă lună mai mult de 9 000 derat necesare. Apoi am invitat la
Cil 10 ZILE MAI DEVREME dezbaterea Iul toţi factorii poten­ — Eli consider că toţi membrii ţin de două zile.
tone cărbune. Intre brigăzile frun­
taşe se numără cele conduse de ţiali care să participe efectiv la comitetului comunal de partid şi Biroul comitetului comunal de
ai comitetului executiv, specialiş­
Marin Ciubăr (sectorul I), loan realizarea obiectivelor propuse. partid a sesizat pe parcurs şl u-
La Preparaţia cărbunelui din Cojocaru (III), Constantin Solomon Este vorba de întregul comitet de tii s-au achitat cu răspundere de nele rămîneri în urmă. Am orga­
Petrila a fost dat în exploatare, (IV), Constantin Chiţoiu (V), A- partid, birourile organizaţiilor de sarcina încredinţată. Cea mai im­ nizat analize operative, uneori la
portantă lucrare am considerat-o
cu 10 zile înaintea termenului cesta din urmă şi-a depăşit an­ bază din cooperativele agricole, faţa locului şi am determinat Im­
conducerile acestora, comitetul e- cea de desecare de la brigada Bă- pulsionarea lucrărilor. Vă pot spu­
planificat, un nou aparat de cîrt- gajamentul anual de 900 tone şi xecutiv al consiliului popular, de- lata. De aceea, ea a şi concentrat ne că aşa am ajuns ca toate sar­
tărit, cu o capacitate de 25 000 kg. s-a angajat să mai extragă în plus | putaţii, specialiştii, precum şi alte cele mai mari forţe. Ne-am de­ cinile pe care ni le-am prevăzut
La lucrărbe .;e montaj, o contri­ pînă la finele anului încă 1 100 •j organizaţii componente ale consi- plasat la faţa locului, am discutat în planul de acţiune să fie înde­
\ liulni comunal al Frontului Uni- cu membrii cooperatori asupra plinite în bune condiţiuni.
buţie deose-'vtn a adus echipa lui de toţje. momentului potrivit pentru toţi de
1 tăţii Socialiste. Scb'ţa planului a — S-ar cuveni, acum. să puneţi
tj suscitat un viu interes dată fiind declanşare a lucrării şi am trecut în evidenţă pe cei care au mun­
F.LL Orăştie a îndeplinit | însemnătatea economică a acţiu- la treabă. Chemarea noastră s-a cit mai mult şi mai bine...
bucurat de o largă participare la
| nii. A fost dezbătut pe larg în
— Am tace o listă cam mare.
I acest forum al comunei, s-au fâ- lucru chiar din prima zi. Totuşi : preşedintele cooperativei
Nanul cincinal I cut propuneri bune. care l-au lizarea în bune condiţiuni a lu­ din localitate, Toofil Munteanu,
Interesul oamenilor pentru fina­
brigadiera Ioana Jula, Elena Mo-
jj completat şi s-au stabilit eoleeti-
i vele de acţiune, pe obiective, în crării — canalul de care vorbeam raru, secretara organizaţiei de
— Aşadar, angajamentul colec­ tă, a întregii activităţi. De bună 5 fruntea cărora au fost numiţi cu — s-a dovedit real. Cînd spun as­ partid de la brigada Bălata, Dori­
tivului Fabricii de industrie lo­ seamă, mai avem şi noi uncie | responsabilităţi membri ai comite- ta mă gîndesc la faptul că iniţial ca Luca, Vichente Mihoc, Dumi­
cală Orăştic tie a îndeplini actua­ greutăţi şi neajunsuri, dar nc | tulul romunal de partid şi ai ro- noi nu prevăzusem că ar putea tru Nicolae, Maria Tarta, Dionisie
lul plan cincinal în 3 ani şi 7 luni a străduim cu toţii să Ie învin­ | mitetului executiv a! consiliului exista variante noi pentru canal. Haţeg şi mulţi alţii.
fost onorat exemplar în ziua de gem, să obţinem în continuare p popu'ar. La faţa locului, prin consultarea ...O acţiune iniţiată de către co­
20 iulie n.c. In ce se materiali­ numai rezultate bune. 3 — Ce suprafaţă de teren v-aţi oamenilor, am aflat că este nece­ mitetul comuna] de partid a fost
zează această substanţială depăşire — Referiţi-vă, vă rugăm, şi la | propus să salvaţi prin acţiunile sar să alegem o altă variantă pen­ înfăptuită cu succes, pînă la capăt,
de plan, tovarăşe inginer şef Re- cîţiva factori umani, care au a- | întreprinse ? tru o porţiune a canalului. Oa­ şi aceasta prin munca susţinută a
mus Mogosan ? vut o contribuţie deosebită la I — Lucrările de desecări vizau menii ne-au arătat că s-au ivit comuniştilor.
— într-adevăr, ne face deosebi­ bunele rezullate înregistrate. 192 de hectare, iar cele de com­ surse noi de apă şi băltiri care nu CORNEL ARMEANU
tă plăcere să raportăm partidului — Meritul pentru acest frumos
că sîntem primul colectiv de mun­ succes aparţine întregului nostru
că din judeţul Hunedoara care colectiv care a răspuns cu promp­
realizează îndeplinirea, cu mult titudine şi răspundere tuturor Recuperarea restantelor—cerinţă de prim ordin
înainte de termen, a sarcinilor de i hemurilor, hotărît să-şi îndepli­ * ¥
plan aferente actualului plan cin­ nească exemplar angajamentul a- „Metronomul producţiei" din faptul că nu s-a făcut o eşalona­ Pe şantierul Fabricii de ciment
cinal la producţia industrială, ob- sumat în marea întrecere socia­ numerele anterioare ale ziaru­ re judicioasă a cifrelor de plan
ţinînd importante cantităţi de listă de realizare înainte de ter­ lui nostru a arătat cauzele fac ca în unităţile miniere ale ju­ de la Chişcădaga ritmul de mon­
produse fizice peste prevederile men a planului cincinal. l-am — unele obiective, altele subiecti­ deţului realizările din iulie să fie taj rămîne încă nesatisfăcător. Se
de plan. Numai de la începutul a- ve — care au generat rămîneri în diminuate faţă de sarcinile stabi­ lucrează dispersat pe un front
cestui an, am realizat suplimentar putea, totuşi, nota pe cîţiva din­ urmă la unele sortimente sau rit­ lite. C.M. Deva şi I.M. Hunedoara larg fără să se insiste la obiecti­
mai mult de 80 tone de piese tur­ tre oamenii noştri cei mai buni : muri nesatisfăcătoare pe unele cumulează numai în luna iulie o vele cheie care condiţionează pu­
nate, 20 de rcductori de turaţie, Traian Mihuţ — matriţer, Kiss şantiere de construcţii. Revenim restanţă de peste 1 000 tone de mi­ nerea în funcţiune a primei linii
mobilier din lemn în valoare de Erancisc — şef de echipă la re- azi cu noi detalii. nereu de fier, iar Centrala cărbu­ de ciment. în schimb avansuri în
peste 200 000 lei, 20 tone de con­ , ductori, Nicolae Sicoe — şef de La I.V. Călan continuă acumu­ nelui Petroşani mai mult de 7 400 execuţie se înregistrează atit la
fecţii metalice, diferite scule şi echipă la tîmplăric, Richard Hu­ larea restantelor la oroduotia de tone cărbune. ferma avicolă de la Băiata cit şi
dispozitive însumînd 500 000 lei mei — şef de echipă ia turnăto­ pe şantierul Ţesătoriei de mă­
etc rie, loan Pristan — şef al secţiei tase.
prelucrări mecanice. Dumitru
— V-am ruga să vă referiţi Ia ■FHOD1ÎOTIEI „Metronomul producţiei" solici­
principalii factori tehnico-econo- Cucuruz — turnător, loan Prică- tă răspuns din partea unităţilor
mici şi organizatorici care au con­ jan — şef de echipă la confecţii vizate în acest articol, amintind
tribuit la obţinerea acestui fru­ metalice, Nicolae Sîrbu — şef de cocs metalurgic şi maşini şi uti­ La E. M. Ţebca, unde „Metro­ totodată că se declară nemulţumit
mos succes. echipă la materiale de construc­ de justificările ce i-au fost pre­
ţii, toan Savu — strungar, precum laje pentru siderurgie. Numai în nomul producţiei" a fost prezent
— Aş sublinia, în primul rînd, şi pe mulţi alţii. primele 20 de zile din luna iulie de mai multe ori, nu s-a rezolvat zentate din partea şantierului de
o temeinică organizare a pro­ nerealizările se situează la peste încă problema celor 100 de mun­ la Chişcădaga, întreprinderii me­
ducţiei şi a muncii, încadra­ Tovarăşul Remus Mogoşan a 463 tone cocs metalurgic, ceea ce citori aflaţi... sub numărul scrip­ canice de material rulant Sime-
rea tuturor locurilor de mun­ ţinut să adauge că acest succes determină ca de la începutul anu­ tic. Iată pricipalul motiv care a ria şi Uzinei de utilaj minier Pe­
colectivul de muncă de Ia F.I.L.
că cu personal bine pregătit pro­ Orăştie îl dedică celei de a 30-a lui şi pînă în prezent minusul la condus pînă în prezent la o ne­ troşani. Nu este timp de mo­
fesional şi asigurarea unei asis­ aniversări a Eliberării patriei de acest sortiment să fie „rotunjit" realizare de peste 1 700 tone căr­ tivări de ultimă instanţă. In
tenţe tehnice competente pe fie­ sub jugul fascist şi Congresului la aproape 300 tone. Din cauza sla­ bune. parchetele forestiere ale fiecare întreprindere trebuie să
In
care schimb, preocuparea perma­ ai Xl-lea al partidului, precum bei preocupări pentru contracta­ I.F.E.T. Deva, munca în ultima se acţioneze cu promptitudine şi
nentă a întregului colectiv pentru şi ceior 750 de ani de atestare rea producţiei, activitatea din sec­ perioadă, a cunoscut o vizibilă în­ exigenţă pentru realizarea inte­
utilizarea deplină a capacităţilor documentară a oraşului Orăştie, toarele care produc maşini şi uti­ viorare. S-au recuperat însemna­ grală a sarcinilor de plan — la
de producţie şi a timpului efec­ că pînă la finele acestui an aici laje pentru siderurgie cunoaşte te cantităţi de lemn, dar se men­ toţi indicatorii, Ia toate sortimen­
tiv de lucru, urmărirea zilnică a va fi realizată o producţie in­ ritmuri lente. Aşa se explică fap­ ţin încă restanţe la lemn de mi­ tele — pentru încheierea cu suc­
modului în care se realizează dustrială suplimentară de 70 mi­ tul că in luna iulie s-a mai a- nă de 763 mc şi la lemn pentru ces a bilanţului pe primele 7 luni
sarcinile de plan şi luarea de lioane lei, iar pînă la sfîrşilul dăugat o nerealizare de 108 tone celuloză de 8 114 mc. După cum ale anului şi demararea produc­
măsuri operative atunci cînd si­ anului 1975 — o producţie supli­ maşini şl utilaje, minusul de la ne informează conducerea I.F.E.T. ţiei din luna august în condiţii
tuaţia o cere, iar peste toate se mentară de 250 milioane Ici. începutul anului cifrîndu-se la Deva sînt şanse ca pînă în preaj­ optime.
suprapune sectorizarea fabricii si pn-m sQo tone. ma zilei de 23 August aceste res-
rnndiirerea colectiv», intransipco- G. DINU TTn/alo omanfnfî îvo c>i t ’i n 1 ct cil -fir» lî/iltî/lnfz» ii ic rnînrABti