Page 35 - Drumul_socialismului_1974_07

ORUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 61
Pag. 4

trei decenii pe magistralele împlinirilor Săpîăi

, In documentele vremii, actul de stăpîni in ţara lor, fiind proprie-i MAlt
PENTRU
4 naştere a Uzinei de fier Hunedoa- EIIREM-FLIVIU IE METAL tari şi beneficiari in acelaşi timp 1
1 ra poartă o dată precisă, 12 iu- ai tuturor bunurilor materiaie pe 4 16,00—17,00
; nie 1884, dată cînd a intrat în oare le produc, au înţeles că.' ţă. Film seri
l funcţiune primul furnal, cu o ca- muncind mai mult şi mai bine o 4 Producţie a
ARTERELE MMSIRiAII AII TĂRII
/ paritate de 110 mc. Au trecut de fac pentru ţară, pentru ei înşişi, I mulografice •
r- 1
4 atunci 90 de ani şi modesta uzi- Siderurgiştii hunedoreni aniver-1 Telex ; 17,35
4 nă de fier a devenit, peste vreme, sează In acest an două sărbători i Magazin de:
> un puternic combinat siderurgic, dragi lor, dragi nouă tuturor i Im- ? grafică j 18,;
\ compus din 7 uzine, cu un efec- de 30 de ani încoace, de cînd mare decît cea de laminate a anu­ daugă cocseria de la Călan. plinirea a 220 de ani de atestare 4 legile noasii
i tiv de peste 19 000 de muncitori — România este luminată de un soa­ lui 1960. Numai în ultimii 5 ani, Au crescut considerabil indicii de documentară a siderurgiei şi al TV pentru \
*o adevărată citadelă de metal, cu re nou — soarele Eliberării. producţia de oţeluri inoxidabile, utilizare a agregatelor; producti­ 90 de ani de la punerea în (unc-J cultură ; 19,:
4 care industria românească se mîn- Dacă azi, judeţul Hunedoara o- de oţeluri pentru autocamioane şi vitatea muncii, calitatea produse­ ţiune a primului furnal la Hu-4 inortizare A!
nedoara. Placa comemorativă de !
? dreşte pe drept cuvint. Istoria de cupă primul loc pe ţară la produc­ autoturisme a crescut de 4 ori ; 30 lor, eficienţa economică. Măsurile nedoara. Placa comemorativă «cri. Cine a
4 90 de ani a Combinatului siderur- ţia de oţel, laminate şi cocs şi lo­ la sută din producţia de oţel a luate pentru perfecţionarea teh­ bronz aplicată pe impunătoarea 4 'I ele jurnal. 1
* gic Hunedoara este bogată şi In- cul 2 la fontă (dar şi la cărbune C.S. Hunedoara se realizează după nologiilor de fabricaţie, valorifi­ clădire a combinatului va duce 4 jubiliar XX
şi energie electrică), aceasta este, standarde străine de largă circula­ carea potenţialului de inteligen­ mesajul peste vreme că în anul' economică
î i / teresantă — documentele de arhi- ţie, intr-o gamă diversă şi multi­ ţă tehnică a oamenilor, pasiunea 30 al Eliberării României de sub 4
4 vă atestă din plin acest lucru —, desigur, contribuţia exclusivă a si- plă de sorturi tipodimensionale. şi hotărîrea lor în muncă — toa­ jugul fascist şi al Congresului/ ră de tcati
‘ dar filele ei cele mai dense au fost
1 dai derurgi.ştilor din Hunedoara şi Că­ te fac ca deviza „Cincinalul îna­ al Xl-lea al partidului, aici, în.ţ mai adevări
lan, a hărniciei şi devotamentului
i scrise in ultimii 30 de ani, de la In anul 1973, la Hunedoara s-au 22,15 24 dc
4 acel fierbinte august 1944, cînd lor în muncă, este dovada cea mai produs peste 90 la sută din numă­ inte de termen" să se materiali­ cea mai mare vatră de oţel a ţă- 4 de ani.
I
î
f liVvoTîi cî ciănt —
' / România a devenit liberă şi stăpl- elocventă a dezvoltării economiei rul mărcilor de oţel elaborate in zeze cu succes, zi de zi, în side­ rii, focul sacru al metalului — al;
fx»-» î o o /
-
rurgie, în întreaga economie a
durabilităţii noastre prin veacuri ^
* nă pe destinele sale. In aceşti 30 judeţului Hunedoara, care are în ţară ; 55 la sută din producţia de judeţului. — împlineşte 90 de ani de ardere / MIKKC
de ani de ţară liberă, combi­ siderurgie unul dintre principalii oţel a combinatului hunedorean o
\ natul siderurgic hunedorean a piloni de susţinere. reprezintă oţelurile carbon de ca­ De la începutul acestui cinci­ necontenită in furnalele Hune- * 9,00 Teleş
1 crescut vertiginos, situîndu-se azi Dacă azi combinatul siderurgic litate, slab aliate şi aliate. Azi, o- nal, siderurgiştii hunedoreni au doarei. Şi tot de acum, din acest 4 rii : Vestit
memorabil an 30, facla înălţată la ’
i printre cele mai mari cetăţi de hunedorean realizează producţia ţelul hunedorean este încorporat realizat o producţie marfă supli­ intrarea în combinat va lumina 4 Muze „V de
4 metal din ţară şi din Europa, fi- anului 1943 — anul de vîrf din în cea mai mare parte dintre pro­ mentară de peste 740 milioane lei, împlinirile viitoare ale siderur-i 9.30 ĂnCJo,
4 ind un izvor permanent de oţel perioada dinaintea Eliberării — dusele din metal realizate în ţa­ ceea ce echivalează cu un avans giştilor din frumosul oraş de pe 1 ciul teleşco
I pentru drumurile României spre în mai puţin de 7 zile la fontă, In ră, este exportat în peste 35 de de 35 de zile din cincinal, înre- Cerna. 4 tlcă). Prezir
4 progres şi dezvoltare. 6 zile la laminate finite şi în nu­ state ale lumii, bucurîndu-se de gistrînd beneficii suplimentare de tin Doinaş ;
mai 5 zile la oţel, aceasta vorbeş­ apreciere, fiind solicitat tot mai 575 milioane lei, echivalent cu o Siderurgiştii hunedoreni sîntl Semnale. (
4 Am început adnotările despre si- mult. De asemenea, fonta, cocsul, devansare a cincinalului de a- deplin conştienţi că ţara are ne-i
’ derurgia hunedoreană cu combina- te, fără putinţă de replică, despre diouriior di
4 tul siderurgic, datorită importanţei ascensiunea siderurgiei hunedorene produsele metalurgice realizate la proape 4 luni. Importante devan- voie de metal mereu mai mult şi 4 şi R.P. Poli
mai bun ; de aceea împlinirile lori
suri s-au obţinut şi la producţia
C.S. Hunedoara şi I.V. Călan se
11.30 Vetre
i s;ue m angrenajul economiei na- In cei 30 de ani de la Eliberare, bucură de apreciere din partea be­ de cocs, fontă, oţel, laminate, la — foarte apropiate — se vor nu-> Comuna Hui
[ sale în angrenaţi
vorbeşte despre progresul şi dez­
1 ţionale, deşi siderurgi'e se face de voltarea economiei noastre naţio­ neficiarilor. alte produse fizice. mi noua oţelărie electrică, noul ^ boviţa ; 11
4 peste 100 de ani la Călan, deşi si- laminor continuu de sîrmă, noua/
' derurgia hunedoreană are rădăci- nale. Paralel cu dezvoltarea siderur­ Vorbim în termeni elogioşi de­ fabrică de oxigen, centrul de cal-4 legile noast
4 nile împlîntate pe aceste melea- Perimetrul cifrelor este larg şi giei hunedorene, cu intrarea în spre siderurgia hunedoreană, ca­ cui, complexul mecanizat de de-4 din Albumu
1 guri de 220 de ani, de cînd se cu- convingător. Producţia de fontă funcţiune a noi capacităţi — în re dă ţării aproape jumătate din pozitare — omogenizare pentru / 17,00 Matinc
omogenizare „ i.,
K U
1 noaste meşteşugul fierului în realizată la Hunedoara în luna anii de după Eliberare au fost con­ producţia de oţel, deoarece anii minereuri, ca şi noul centru ci- 4 serial. Vei
I munţii Poiana Ruscăi. Dar atît la mai a.c. echivalează producţia în­ struite şi puse în funcţiune la Hu­ trecuţi de la Eliberarea ţării au vie al municipiului, care este totj 17.30 Telex
Hunedoara, cît şi la Călan, în Po- tregului an 1953, cea de oţel o de­ nedoara 6 furnale, din care trei de fost atît de fructuoşi pentru mun­ al lor, al siderurgiştilor. iară. Emisiui
\ iana Ruscăi, ca în întreg judeţul, păşeşte pe cea de oţel a anului 1 000 mc, oţelăria Martin nr. 2, ca şi viaţa oamenilor ; deoarece Iară şi profi
i pulsul înnoirilor bate intens doar 1957, iar cea de laminate este mai uzina cocsochimică, la care se a- ei, oamenii, devenind adevăraţi DUMITRU GHEONEA tii ; 17,55 I
vorbim ; 18,;
A prime o ţinută aparte In dez­ tru copii (i
nul Dennis
s
Momente din luptele de la poarta de apus a ţării şi multe zile ne-am bătut 'cu a- voltarea comunei lor. Iar astăzi Pronoexpre
pele. N-a fost cruţat nici un e-
istorie. Valu
fort. Iar astăzi sîntem mulţu­ viitorul oraş ne apare ca un 1001 de set
1
centru dezvoltat în care prind
miţi nu numai pentru că în- germenii unei viitoare indus­ 19.30 TeiejUi
tr-un timp relativ scurt ne-am
Detaşamentul redresat, ci şi pentru că anii de trii. In ultimii patru ani s-au nului XXX i
20,15 Luna
99 după ’70 au marcat o vizibilă construit 16 spaţii comerciale, româneşti. (
■ dezvoltare a comunei. în ţoale satele aparţinătoare co­ 30-a aniversi
4 ImlîrjLt de marea lovitură primi- vărat fluviu de bejenari. Producţia de grîu in coope­ munei, o piaţă modernă, o bru­ triei (Interv:
/ tă prin noua poziţie a României Cînd zorii zilei de 14 septembrie rativele din Ilia, Bretea Mu- tărie, 200 de poduri şi podeţe, cinemateca,
4 in urma actului de la 23 August se revărsau senini să-mbrăţişeze în reşană, Brîznic, Sîrbi şi Valea 2 ’ şcoli şi o grădiniţă de copii. aşti" i Juan
: 1944, Sn primele zile din luna sep- căldura şi lumina dc aur a toam­ Lungă s-a ridicat la peste 2 400 S-au introdus autobuze pe 16
ţ tembrie duşmanul a concentrat nu­ nei cîmpia din apusul ţării, comu­ kg ia hectar ; cea de porumb noi trasee, iar în prezent se „Strada ma;
meroase forţe la frontiera de apus nicaţia pe şoseaua Deva — Arad la peste 4 000 kg, iar cea de construieşte, alături de noi blo­ studiourilor
\ a ţării, declanşînd un atac ma- era liberă, indiciu sigur că duş­ spaniole ; 22,
1 siv asupra subunităţilor noastre de manul se apropia vertiginos de po­ cartofi la peste 12-13 000 kg la curi de locuinţe, un complex din 30 de an
I pază ia graniţei. ziţiile noastre. hectar. Faţă de cele cîteva zeci cu mai multe magazine la par­
ţ In faţa acestei noi şi neaşteptate Primele ore ale zilei le-am pe­ de bovine şi ovine pe care le ter, cu poştă şi farmacie. JOI,
situaţii,. Şcoala de subofiţeri de trecut într-o aşteptare necontenită deţineau la înfiinţare coopera­ Agricultura Dobrei a prospe­
4 rezervă din Radna a primit din şi intensă,, avind ochii permanent tivele comunei, în prezent se rat de la un an la altul, In fie­ 16,00 Tcleşi
' partea Comandamentului Corpului aţintiţi asupra şoselei şi a terenu­ dispune de peste 1 500 bovine care din ultimii patru ani pro­ Itinerar istoi
4 III teritorial, ordinul să oprească lui din faţa poziţiei noastre de şi 2 000 ovine, numai fondul ducţia legumicolă şi de lapte de ape. (Mo
/ înaintarea inamicului pe defileul luptă. Clipele treceau greu, inimile
j Mureşului în zona Păuliş — Miniş bateau tot mai accelerat, iar pulsul de bază al C.A.P. Ilia depăşind dublîndu-se.
/ — Gliioroc — Cuvin, se transmitea şi armelor, care fă­ cifra de 3 milioane lei. — Ce credeţi că este speci­
j Avind in completarea sa un plu- ceau corp comun cu noi. Deodată In Ilia s-au înălţat primele fic oamenilor din Dobra In a- ISCHEMA jf*
! ton de infanterie din Regimentul apar în zare două motociclete ce blocuri de locuinţe cu complexe cest an jubiliar ? — îl între­
4 93, un pluton de Infanterie din Re- înaintau cu prudenţă pe şanţurile de servire ia parter. Există băm pe Adrian Costa, primarul
. Cimentul 38 artilerie şt Divizionul din dreapta şi ştînga şoselei, iar în comunei.
7 Bl artilerie grea. Şcoala dc subo- urma lor pe şosea înainta cu a- un atelier de covoare ce între- liUMINIC
^ fiţerl cu cele două batalioane de ceeaşi grijă o tanchetă. Era for­
elevi din anu) II s-a constituit In maţia de recunoaştere. Conform ILIA
4 „Detaşamentul răuliş" şi, sttb co- consemnului, le-am lăsat să se a- 8,30 Dese
> luanda colonelului Alexandrii Pe- propie de poziţia noastră pînă la Dacă fiecare filă din mono­ Două comune lui. Gimn.
4 trescu, a ocupat poziţia de luptă aproximativ 70 de metri, apoi toa­ 8,40 Cravate
I sprijdnindu-se în sţînga' pe rîul te gurile noastre de foc s-au nă­ grafia comunei Iiia iţi trezeşte serial : „Da
i Mureş, iar In dreapta pe dealtiriie pustit asupra lor. Una din moto­ un sentiment aparte de satis­ satului ; 11,
. împădurite cu care se sfîrşesc ciclete a rămas trăsnită în şanţ, facţie şi rnîndrie faţă de acest noastre ; 1
ţ Munţii Zarandului, avind misiunea a doua a intrat în porumbiştea din pămint hunedorean frămîntat, ce aspira
ţ dc-a opri cu orice preţ înaintarea stingă, unde a fost lovită şi in­ de istorie, fiecare locuitor ai aticii ; 12,30
. inamicului, care forţase frontiera cendiată prin concentrarea focului comunei îţi inspiră o trainică 13,60 Albun
4 dc vest, ocupase Aradul şi se în- asupra ci, iar tancheta, atacată şi încredere in viitor. Pentru că Drumuri în
i drepta spre Deva, pe cursul rlultil ea. a făcut o piruetă şi s-a în­ biicilate ;
oriunde le-ai afla, în reşedinţă
4 Mureş. tors aprig de unde venise. sau in satele aparţinătoare, lo­ la titlul de oraş Iară î 17,00
, Pătrunşi de marea importanţă a După o nouă aşteptare în fră- tinerel : „Ci
1 noii misiuni de luptă ce nc-a fost înîntare şi emoţii, un huruit în- cuitorii iliei ţin cu tot dina­ 9
l încredinţată, în ziua de 11 septem- spăimîntător s-a răspîndit în văz­ dinsul să-ţi demonstreze pe viu zică uşoară ;
’ bric, după-amiază, am luat din nou duh, iar pe terenul din faţa noas­ că între înfăptuirile şi aspira­ continuă ; 1!
i asupra noastră întregul echipament tră au apărut numeroşi monştri de ţine relaţii chiar şi cu Belgia şi — Larga lor participare la 19,30 Telcju
1 de război şi ne-am îndreptat spre oţel care înaintau spre linia noas­ ţiile lor există o autentică con­ Franţa. Ocolul silvic dispune de dezvoltarea intr-un ritm susţi­
1 aliniamentul Păuliş, care se afla la tră dc rezistenţă. Primul val al cordanţă. un fond forestier de aproape nut a comunei — soseşte răs­
’ aproximativ 5-6 km de cazărmile carelor de luptă a fost întimpinat Călăuziţi de o atare impresie 2 000 hectare, iar prin autogara punsul. Ni se exemplifică faptul
i noastre. Pînă seara fiecare 4ub- de la aceeaşi distanţă cu un foc am aaunat în carneţelul itine­ ilia trec peste 110 autobuze. Ma­ că dacă vreme de 20 de ani lo­
' imitate şi-a recunoscut sectorul şi năprasnic susţinut de toate tipurile rarului nostru o sumedenie de
4 Şi-a ocupat poziţia sub cuvîntul de de arme ce Ie posedam. Două dale a căror şi numai prezen­ gazinul universal cu secţiile sa­ cuitorii comunei nu prea au mm
ordine : „Rezistenţă fără gînd de tancuri care au încercat să înain­ le i textile, confecţii, marochi- pus mina pe lopată să constru­
4 retragere !“. teze spre pod au fost despicate de tarea — mâi mult sau mai pu­ nărie, melalo-chimice etc., ofe­ iască ceva pentru ei, în ultimii
, Toată noaptea dc 11 spre 12 sep- tunul anticar ce supraveghea acest ţin cronologică—este in stare să ră cumpărătorilor cele mai di­ ani nu se poate vorbi despre
ţ tembrie s-a lucrat cu înfrigurare obiectiv, iar alte trei au fost imo­ confirme că drumul parcurs de verse şi trebuincioase mărfuri. un locuitor măcar că nu parti­ DKVA : C
ia săpatul adăposturilor jndividua- bilizate de trasoarele mitralierelor Ilia şi oamenii ei, de la ates­
4 ic şl a şanţurilor de legătură, la şi ale puştilrfr noastre mitraliere. tarea documentară din 1 266 şi Coloana Ilia aparţinătoare auto­ cipă la acţiunile menite să con­ 30- 31 Salut
' depozitarea muniţiei şi instalarea Celelalte, neputînd să treacă şanţul bazei Deva dispune de 90 auto­ tureze viitorul centru civic. Ballou i 5
ţ posturilor de supraveghere, la am- anticar, huruiau agitate şi nepu­ pînă în prezent, este doar un vehicule cu care sînt deservite — Oamenii noştri au pătimit cuvine j „A
, plasarea pieselor de artilerie şi la tincioase, se învîrteau în faţa şan­ început de viitor pentru oraşul atît întreprinderile cu plan co­ ca şi cei din Ilia in timpul de­ colul 420 -
4 fixarea posturilor de comandă, ţului, vărsau foc asupra noastră şi ce se conturează cu pregnanţă. operatist permanent cit' şi ce­ selor revărsări ale Mureşului — Iarna fierbi
t Batalionul i elevi trehula să o- încercau să se avînte spre podul I In documentele anului 1350 se lelalte unităţi de pe raza comu­ continuă să ne spună primarul SIMBRIA :
j prească înaintarea Inamicului ce le atrăgea ca un miraj. Nici menţionează că în afară de a- nei, Oficiul poştal al comunei comunei. Dar întotdeauna au
i venea din Arad spre Deva, prin unul n-a putut ajunge măcar la gricultură locuitorii Iliei s-au Ursul Yogi ;
ţ localităţile Cuvin, Gliioroc, Miniş, capătul podului. Focul nostru le-a tranzitează anual peste 100 000 învins. Numai în acest an, pen­ Chemarea sl
Iar batalionul II trebuia să opreas- oprit dincolo de şanţ. ocupat şi cu meşteşugurile, fapt colete, iar zilnic peste 5 000 tru salvarea culturilor de ia toarele avei
) ca inamicul ce venea din Arad prin Excelenta pregătire n elevilor care a contribuit la ridicarea a- scrisori. Stretea în mai puţin de 3 zile ,b>nson Crusi
1 Sîmbăteni. direct spre Păuliş şi noştri, a ochitorilor de la tunul şezări la nivelul unui tîrguşor. Aşadar nucleul de bază al s-au prestat peste 4 000 zile de „Siderurgisti
1 apoi spre Deva. anticar, a mitraliorilor ce ne spri­ in 1808 Iiia a devenit centru de
I Compania a IV-a puşcaşi, din jineau şi moralul ridicat al tuturor plasă, dar talia aşezării unde viitorului oraş este înfăptuit. muncă patriotică. zanga i 1-4
I care făceam şi eu parte, a ocupat luptătorilor ce apărau locurile na­ s-a născut Gabriel Bethlen — Prin schiţa de sistematizare se Meseriaşii comunei participă nesilit de ni
s poziţia de luptă în linia întîi, pe tale, cazărmile în care ne-am in­ principele Transilvaniei — nu prevede pînă în 1980 construi­ larg, alături de ceilalţi locuitori, extraordinar
/ şanţul anticar, de o parte şi de struit, Mureşul în care ne-am scăl­ rea altor obiective importante la edificarea localităţii. Ne pro­ mul cu ere
4 alta a nodului peste care trece dat, libertatea, ţara — toate aces­ depăşeşte încă starea unui sat ce vor determina integrarea punem construcţia unei fabrici 31- 2 Marele
, şoseaua Deva — Arad, pe care se tea ne-au ajutat să înfruntăm cele ceva mai dezvoltat. Iliei în rîndul oraşelor, obiecti­ de produse lac|/ate, a uneia de la misterios
4 situa şi principala direcţie dc atac şase încercări ale inamicului dc a De abia din 1949, cînd ţăranii ve pe care deputaţi destoinici marmeladă, a alteia de mobilă. Iunie" —.
i a inamicului. Podul, care oonsti- ne străpunge poziţiile în ziua de au trecut treptat ia cooperati­ cum sînt Mihai Baicu, losif Cele 17 obiective din centrul miezul nopţ
4 tuia punctul capital al apărării 14 septembrie 1911. vizare, Iiia îşi conturează un
i noastre, a fost minat şi suprave- După încleştările sîngeroase din Vlaicu, Maria Crişan, Iulius Ni- civic vor fi amplasate pe un glei i 2-4 10<
) gheat de tunul antitanc ce ne spri­ cursul zilei, peste întreaga poziţie nou aspect şi un nou destin. A ca, Constantin Florea şi mulţi teren... canalizat, iar spaţiile şi rea Prinţul
jinea, iar în imediata iui apropiere s-a aşternut tăcerea şi întunericul fost şi rămîne încă o bătălie alţii s-au angajat să le realize­ zonele verzi vor cunoaşte o „Minerul"
^ a fost amplasat un cuib de mitra- umed al nopţii, iar comandantul acerbă pentru prosperitatea a- ze în cea mai mare măsură prin substanţială dezvoltare. noapte | 2-4
4 iieră ce acţiona direct sub coman- batalionului II raporta comandan­ cestei aşezări cu pagini de un contribuţie voluntară. Aici, printre aceste fapte şi vineri j GI
I da căpitanului Ion Fătii. tului Detaşamentului Păuliş, că în impresionant eroism cotidian. vise ce se vor împlini cu si­
4 In timp cc pregătirile noastre se sectdrul său, respectiv al liniei Să ne amintim numai de anul — 1-2 Polo
. --------- de sfîrşit, pe şosea an
1 apropiau companiei a VI-a au fost distruse guranţă, nume ca ale cetăţeni­ 4-5 Acea
4 apărut grupuri, grupuri de oameni 8 tancuri inamice, iar alte G au 1970, cînd apele Mureşului au pus DOBRA lor loan Sindrea, loan Muntea- petroşani
/ ce se refugiau din calea duşmanu- fost avariate şi scoase din luptă. stăpînire pe întreaga comună, Destinul Dobrei se aseamănă nu, Letiţia Oprean, Nicolae Ne­ — 30-31 Va
l Iui spre Radna, Săvîrşin sau Deva. Obţinusem o victorie hotărită a- pricinuind numeroase pierderi. cu cel al Iliei. Şi Dobra s-a meş şi Elena Sindrea se îm-- Ballou | 5 (
' Femei, bărbaţi, copii, bătrîni, în- supra duşmanului şi fiecare din noi — In acel an s-a văzut mai pletesc armonios cu fiecare rea­ seară din v
4 grămădiţi în căruţe sau pe jos, trăiam din plin bucuria acestei iz- mult ca oricînd solidaritatea oa­ conturat în acelaşi tumult is­ lizare, pătrund In monografia blica" -r,r 30
; mînînd din urmă animale şi pur- bînzi. In acelaşi timp eram con­ menilor noştri, puterea şi cu­ toric al formării statului român, nescrisă a comunei ca exemple satul natal (
j tînd îp spate boccele cu ceea ce ştienţi că inamicul nu-şi angajase în aceleaşi conjuncturi social-po-
. au mai apucat să la de ia casele toate forţele în luptele desfăşurate rajul lor de a înfrunta stihiile litice prin care a trecut ulte­ pilduitoare de hărnicie renăscu­ grădinari —
I lor, fugeau din calea duşmanului în 14 septembrie şi că ne aşteaptă naturii — ţine să precizeze Teo­ rior întreaga Transilvanie. tă în anii noştri socialişti, din Salut şi adie
care răspîndea groază în locaili- noi eforturi şl sacrificii în bătălia dor Vasiu, primarul comunei. Ţăranii din Dobra, aceia care dorinţa legitimă de a ridica tural" — 30-3]
I făţiie ocupate prin actele de tc- mare în care eram angajaţi. Din acest an de grele încercări în 1721 au dat naştere la o pu­ treptat aşezările noastre săteşti prafului de
, roare şi cruzime bc le săvîrsea. comuna noastră a renăscut ca la rangul de centre urbane. pasărea fe
' Pînă în noaptea de 13 septem- o pasăre Phoenix. Multe nopţi ternică răzvrătire, au ştiut Insă
i brie tîrziu, ne şoseaua dinspre Arad Prof. DUMITRU SUSAN ca de-a lungul vremii să im- ILIE COJOCARU j „Minerul" —
s-a scurs fără întrerupere un ade- Deva uitate ; 31-1