Page 4 - Drumul_socialismului_1974_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
fag. 41
3 mmmmKseamtaBsmar&mm 'smtmmrnm'vssimvum

m
W^i
■ ■ . vv; ir
rm*
. y> •
Haţeg: Q aşezare străveche te
\
) Audientele — tratate cu
trăieşte o eră l \
\ competenţa şi răspundere
(Urmore din pag. 1) că a articolelor scrise despre le abatorului din localitate — în \
Haţeg ? S.U.A., Italia, Spania, Portuga­
blioiecă cu mai bine de 30 000 — Nu m-am gindit la aşa lia ; articolele cooperativei „Ha- \ In fiecare zi, la orele fixate, dului şi statului pentru continua PROCEDEU
volume, cinematograf, teatru de ceva. Oricum, numărul lor este ţegana" — îţi Japonia, S.U.A., i are loc la Consiliul popular oră- creştere a nivelului de trai al La căminul
vară, spital cu 205 paturi. Şi la de ordinul miilor... Franţa, Anglia. Cum s-ar putea 1 şenesc Orăştie desfăşurarea populaţiei. In anul trecut s-au Sirbi se întîlne
Haţeg prinde contur un Oraş „Cronicarul oraşului", recunos­ scrie despre toate aceste trans­ t programului de audienţe. Cetatea- predat 200 de apartamente din ) deu original în
nou, in care s-au construit, in cut şi stimat de toţi, ar putea, formări, despre Haţegul de azi ' nul se adresează organelor locale care 100 proprietate personală, i larii" filmelor,
blocuri moderne, aproape 600' de punîndu-şi articolele cap la cap, in toată complexitatea lui ? cu încrederea şi convingerea că va precum şi două cămine pentru ne 3-1 zionării unor en
apartamente confortabile, ele­ să scoată , o monografie de isto­ ...Mai poposim cîteva clipe în rezolva problema ce îl frămîntă. familişti cu 344 de locuri. In acest l vizor sau a alt
r
gante. rie contemporană, socialistă a centrul oraşului. Admirăm for­ — Comitetul executiv al Consi- an se vor P eda încă 200 de apar- ■ culturale, se in:
★ Haţegului. fota, rîsul voios, tonic al tineri­ liului popular orăşenesc Orăştie tamente din care 100 proprietate 1 eipanţilor, contr;
Despre istoria de 30 de ani a — Cum aţi scrie astăzi despre acordă toată grija respectării ri- personală şi s-a dat în folosinţă l să ruleze vreun
Haţegului, despre trecutul, pre­ Haţeg ? lor, podoabele vitrinelor, florile guroase a programului de audien- un nou cămin pentru nefamilişti , cinematograf ! h
zentul şi viitorul său am stat în- — Ar fi mult mai greu... Din şi trandafirii parcului. Vizavi de ţe, tratării cu multă răspundere cu 225 de. locuri. Printre cei care ţ meni să ,stopeze
delung de vorbă cu un localnic, 1944, oraşul şi-a dublat popu­ parc, pe cel mai frumos bloc al a problemelor ridicate de cetăţeni au primit apartamente se numără t practică ?>
cu acel om atit de sugestiv şi laţia. Pe locul unde s-a ridicat Haţegului, sus. scrie, cu litere — ne • spunea tovarăşul Ion Păs­ Aurelia Ciuciu, Constantin Călin, >
complet, denumit „cronicarul o- noul cartier erau bălării, cintau mari, roşii : „Trăiască Partidul trăv, secretar al Comitetului oră- Ida Căpuşan, Ioan Pătraşcu — l LOCUINŢA •
»
raşului' — Pelrică Fă rea ş iu, un broaştele. Aici, în centru, unde Comunist Român, în frunte cu şenesc de partid, primarul oraşu- !? au cl e C °P _ şj mu ]ţi 7 blocul F 1, din
1
cal
U
‘
om de o aleasă modestie, de o se află cochetul parc al oraşului, Comitetul său Central !“. Sint iui Orăştie. In fiecare zi, un *P -
a
1
Mai cu seamă li
înaltă ţinută comunistă. Din 1951, era piaţa. Ţăranii din împreju­ cuvinte ce exprimă vrerea ne­ membru al comitetului executiv “ Dar în audienţă merg mulţi oa- .l 3 locatari de a;
de peste 23 de ani, dinsul a rimi îşi vindeau puţinele pro­ strămutată a haţeganilor, ghidul are program de audienţe, care se meni, locuitori ai oraşului care 1 cind s-au mutat
scris filă cu filă biografia-cro- duse, aşezate pe jos. Astăzi, ori lor curat, de profundă recunoş­ respectă întocmai. Sint însă şi sint preocupaţi de buna gospodă- ) an, „acompaniaţi
nică a Haţegului. din care sat vin oameni la Ha­ tinţă pentru cel care a adus cazuri cind un cetăţean vine la rire şi înfrumuseţare a localită- l
— Cind aţi scris cel dinţii ar­ ţeg, toţi sint bine îmbrăcaţi, să­ consiliu în afara programului sta- ţii, de păstrarea şi apărarea avu- 1 mot asurzitor, p
ticol despre oraşul dumneavoas­ nătoşi. Apoi, marca „Fabricat la viaţa cu bucuriile şi împlinirile bilit. Asta ^ nu ^înseamnă că^ el^nu miui obştesc. De multe ori eetă- ţ agregat frigorifi
tră ? — l-am întrebat. Haţeg" este cunoscută acum în ei şi pe aceste meleaguri de este primit. Manifestăm tot inte ria de la parter,
— In 1951. L-am intitulat multe ţări ale lumii. Conservele străveche rezonanţă istorică, de resul şi solicitudinea faţă de ori- ţenii au venit cu propuneri con- 1 umblă la condu
„Munca îşi arată roadele". — în U.R.S.S.. Brazilia, Anglia, adinei prefaceri prezente şi vii­ crete de efectuare a unor lucrări 1 tivei clin Ilia şi
care cetăţean ce ni se adresează, edilitar-gospodăreşti prin muncă i
— Aţi ţinut cumva o statisti­ Austria, Cehoslovacia ; produse­ toare ! T rt tinncf om nnH zi 1 'Tfl rl n. pnf m _ «ntrîrttînn oor’ft on cnAnîf fi'iimuen- . popular, cerînd
In acest an, peste 170 de eetă
patriotică care au sporit frumuse- ,
ameliorare a zgi
ţeni au fost în audienţă la consi­
Călan : Oraşul cu puls de foc™. liul popular. Ei s-au adresat pen­ ţea oraşului. ţ ti' agregat deft
Dialogul viu, fructuos, cu eetă- l
zadar». Un local;
tru rezolvarea celor mai diferite
, ,
, ţenii
_ .
aflaţi la audienţe face posi- . zgomotul la rec
probleme. Cei mai mulţi au for- buă cunoaşterea mai detaliată a \
Din oricare parte te vei în­ ai transportului in comun. Eu acţiuni sint mereu comuniştii, mulat cereri pentru repartizarea problemelor cetăţeneşti, rezolvarea ţ trat pe bandă. E
tul asurzitor. Şi
drepta spre Călan, la orizont am mai prins vremea cină mer­ deputaţii, dintre care aş numi pe de locuinţe şi butelii de aragaz., unor doleanţe de interes personal ' puşi să-l potolea
apar mai întîi limbile focului său geam şi veneam de la Simeria, cei mai destoinici — arăta loan ţ Multor cetăţeni, în special celor sau obştesc, înfăptuirea propune - \
cu copii mai mulţi, ii s-au apro
nestins şi înălţimile blocurilor cite 30 kilometri zilnic, pe jos. Bacriu, secretarul consiliului 1 cu copii mai mulţi, li s-au apro- j] r venite din rindul locuitorilor SPOHi» VI SI
r 0
Oraşului nou. Intre ele există o In perspectiva anilor următori, popular orăşenesc: Gheorghe An­ bat cererile pentru locuinţe sau oraşului \
simbioză perfectă, o îngemănare uzina siderurgică a Călanului va drea, Uscar Ernest, Ioan Dudaş, butelii. Rezolvarea cerinţelor a OFSAID © Mih
organică, firească. lua proporţii noi, impunătoare. Gheorghe Petricăloiu, Maria Tu- \ fost posibilă datorită grijii parti- S. CERBU ter Turnaşi şi h
— Uzina a „făcut" oraşul — In aceeaşi perspectivă se pre­ doroiu, Maria Cimpoeş şi mulţi din Ghelăr, au
contribuţia
cetăţeni­
alţii.
Prin
spunea Gheorghe Deminescu, vi­ vede şi dezvoltarea în continua­ lor s-a construit un frurnos ate- cu cite 300 lei
cepreşedintele consiliului popu­ re a oraşului. Oraşul nou începe lier-şcoală, cămine culturale în r.... pescuit in perie
lar orăşenesc. Pe măsura dezvol­ să se împartă în microraioane. satele aparţinătoare Grid şi Că­ a Pentru ieşire
tării şi modernizării uzinei, a Populaţia Călanului va ajunge lanul Mic. ren cu arma di
sporirii producţiei sale, s-a dez­ la 19—20 000 de locuitori, de la Simpozion „Populaţia şi tentativă ă>' br
voltat oraşul, viaţa oamenilor lui 12 000, cit are astăzi. Oraşul va puri, vînătoni Ş
a primit noi coordonate de bu­ face parte — conform schiţei de N. Butnarii şi
năstare şi prosperitate. sistematizare — din complexul Cum şi Călanul îşi are „croni­ mediul înconjurător" Gheorghe, de la
Intr-adevăr, credem că nu gre­ urban Deva — Hunedoara — Si­ carul" său, în persoana lui Iosif cioara, au fost s
şim cind spunem că Oraşul nou meria — Călan. Dacă în prezent Craşca, azi pensionar, am stat In ziua de 29 iunie a.c. a a- tru Ştiinţă şi Tehnologie, Aca­ i retragere
de vorbă pe îndelete cu dum­
Călan a fost printre cele dinţii nu este casă în care să nu e- nealui. ’ practica vînătour
apărute pe harta judeţului. Un xiste aparat de radio ori televi­ vut loc la Deva, simpozionul demiei de Ştiinţe Medicale, Mi­ ţ luni.
Educaţiei şi
Invăţă-
nisterului
oraş care astăzi numără mai bi­ zor, frigider şi mobilă, bunăsta­ — Numai la „Scînteia" am «Populaţia şi mediul înconjură­ mîntului, Comitetului pentru pro­
tor", organizat de Comisia ju­
ne de 1 200 de apartamente, com­ rea oamenilor va spori în con­ scris peste 3 000 de scrisori de­ ) PARCARE SA
plex comercial şi meşteşugăresc, tinuare, pe măsura rodniciei spre Călan — ne-a spus dinsul. deţeană de demografie, în cola­ blemele consiliilor populare,
R.S.R. \ Foarte mulţi pos'
a
Comisiei
Naţionale
borare cu Casa judeţeană a cor­
liceu, şcoală profesională, şcoală muncii lor harnice, responsabile. Ştiu Călanul de-o viaţă. Ce-mi pului didactic. Manifestarea a pentru demografie, Institutului I turisme propriet;
generală. In curînd, oraşul va Va cunoaşte rezolvare şi proble­ văd ochii astăzi nu-mi vine să t I 1 care locuiesc la
avea o casă de cultură, o grădi­ ma poluării, a canalizării oraşu­ cred. Şi cind te gîndeşti că toate avut loc Sn cadrul Anului mon- de Geriatrie, Institutului „Victor 1 construit gara
niţă cu 240 de locuri, creşă cu lui vechi, modernizarea lui per­ realizările s-au înfăptuit In anii ţ dial al populaţiei, care se săr- Babeş", Institutului de medicină Alţii n-au ai
100 de locuri. manentă. Pentru că nici dărui­ noştri, că viitorul va aduce ora­ = bătoreşte sub egida O.N.U., pen- din Cluj. raje. Unii, din li
tru
întîmpinarea
Congresului
\
— Acum 30 de ani — îşi a- rea în muncă a locuitorilor săi şului împliniri şi mai măreţe, : mondial al populaţiei, care îşi In cadrul simpozionului s-au alţii nu vor să-ş
minteşte tovarăşul Deminescu, nu cunoaşte Umile. Numai în a- gîndul se îndreaptă cu statornică ? va desfăşura lucrările in luna prezentat 13 comunicări Intre Mai ales cei din
Călanul nu avea nici un centi­ dragoste spre acel care a luat in : august, la Bucureşti. care i „Tendinţe actuale şi de gorie sint foarte
metru pătrat de asfalt sau tro- cest an pe şantierele înfrumuse­ mină destinele ţării acum 30 de viitor privind evoluţia populaţiei ţa. Pe lingă fapt
ţării şi bunei gospodăriri a Că­
Uiar. Priviţi-l acum. Nu-i stra­ ani, spre acel care a adus pen­ Ş La simpozion au participat judeţului Hunedoara ; repartiţia lor este mereu p
dă fără pomi ţi flori, trandafiri lanului, valoarea muncii depuse tru totdeauna dreptatea pe pă- Ş oameni de ştiinţă şi cultură, teritorială a resurselor de mun­ uneori pe locuri
şi spaţii verzi. 21 de autobuze trece de 2 000 000 lei. mîntul României — Partidul Co­ : cercetători din diferite domenii că şi pregătirea cadrelor", „Ur­ pentru copii, pe
servesc pe cei 95 de kilometri — In fruntea acestor lăudabile munist Român ! ţ de activitate, precum şi cadre banizarea, o cucerire a timpuri­
l didactice, medici, biologi, geo- lor moderne", „Medicina şi de­ trotuare etc., da
: grafi, statisticieni, cadre cu mografia", „Factorii calitativi pil, fie şi mai r
: munci de răspundere de la eon­ ai mediului care au influenţă maşina, fac scam
ii siliile populare municipale, oră- asupra morbidităţii, mortalităţii . bui să li se ex|
jţ şeneşti şi comunale. Au fost, de şi fecundităţii", „Sistemul infor­ l ce înseamnă „a
; asemenea, prezenţi, reprezen- maţional în domeniul probleme­ gara"?
= lanţi ai Consiliului Naţional pen­ lor de demografie" şi altele.
VITRINE ALE
ŢEI e Magazinul
ţia" din Hunedoai
Nou pentru dumneavoastră el de vitrine. In
prezentate însă i
nat, atrăgător n
o Huncdorcnii vor avea, nu peste mult timp, un local intim. trincle acşstui m
Acum, se află in plină renovare barul „Oriental", care prin îmbu­ mă mai mult deze
nătăţirile ce i se vor aduce în arhitectura lui şi mobilier, va fi glijenţa. Pe cind
intimizat. o In microraionul 6 din Hunedoara au fost date în fo­ frumos aranjate,
losinţă cofetăria „Amandina" şi bufetul „Păltiniş". © Hunedorenii gă publicul ’cump
au primit cu multă satisfacţie deschiderea ştrandului „Valea sea­ cam aşa arată şi
că", unde circulă cu regularitate autobuzele I.G.C.L. Ştrandul, cu tiseriei din centr
cele 3 bazine ale sale — pentru copii şi adulţi — are în incintă dică aici sint ma
şi un bufet, unde se găsesc zilnic preparate la grătar, dulciuri şi Aşa cum de cel
răcoritoare. © La Geoagiu s-a predat ieri un nou pavilion cu 108 ori e şi unitatea,
locuri. Doritorii unei odihne plăcute se pot adresa direct la admi­ reclamă, dar ma
nistraţia staţiunii din Geoagiu sau la filialele O.J.T. din judeţ, cauza slabei api
Imagine din CâlanuJ nou, Călanul de azi. Foto : V. ONOÎTT o In perioada aceasta (1—5 iulie), O.J.T. Deva a pus în vînzare
bilete de odihnă în frumoasele staţiuni de pe litoral — Neptun,
Jupiter şi Eforie Sud.
Secvenţe edilitar-gospodăreşti
întrecerea patriotică pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea I ioni aprovizionare, § servire civilizată, promptă!
comunelor, ce se desfăşoară In cinstea celor două mari eveni­
mente ale acestui an i a 30-a aniversare a Eliberării patriei de
sub dominaţia fascistă şi Congresul al Xl-lea al partidului, ca-
pata noi valenţe. Cetăţenii, dorind ca localitatea lor să ocupe un (Urmare din pag. I) turile alcoolice. In unităţile de preparate proprii, ele reprezen- viţi calde, iar glie;
c
e
. _ “ frunte în această întrecere, obţin noi si importante rea­ alimentaţie publică din oraş şi tînd peste 35 la sută din planul
lizări In muncă. In ce priveşte aprovizionarea cele de pe traseele turistice se o- pe semestrul I, organizaţia co­ se topească afară
ŞOIMUŞ. Cetăţenii comunei noastre — spunea tovarăşul Ion unităţilor s-au făcut, de aseme­ feră o gamă largă de preparate mercială de stat din Brad situ- — N-am în ce s
Mandula, secretarul consiliului popular — s-au angajat să reali­ nea, progrese vizibile. Sint totuşi, şi produse proprii, specialităţi îndu-se pe primul loc din acest Deci nu ekistă u
zeze în acest an jubiliar lucrări cu caracter edilitai'-gospodăresc unele neajunsuri în ajungerea u- punct de vedere pe judeţ. Totuşi să se pună gheaţa
în valoare de peste 1 200 000 lei. Hărnicia de care au dat şi dau ale casei, iar servirea se face în în ce priveşte alimentaţia publi­ sucuri. Dar în fiec;
dovada s-a concretizat in realizarea pînă acum a unor lucrări nor mărfuri şi produse în reţeaua condiţii tot mai bune. La toate că există încă unele neajunsuri. aici cite 4 blocuri
de larg interes obştesc în valoare de 1 172 600 lei, astfel că pînă de desfacere. Este vorba de pro­ magazinele alimentare cu autoser­ Intre ofertă şi cerinţe mai sint re se topeşte la că!
a 23 August angajamentul anual va fi depăşit în mod substan­ dusele de cofetărie şi carmange­ vire, venindu-se în întîmpinarea discordanţe. La restaurantul ţei. Factorii respoi
ţial. Intre cele mai importante realizări se numără i executa­ rie, de răcoritoare care se produc cerinţelor cumpărătorilor, s-au mas în acest caz a
rea de lucrări de reparaţii şi întreţinere pe 45 km de drumuri, fie In unităţi proprii, fie în uni­ organizat raioane „Gospodina", ca­ „Perla crişului" din Brad se ser­ bufetul şi grădina
amenajarea şi Îngrijirea a 6,5 ha parcuri şi zone verzi, plantarea tăţi ale industriei locale. Deci, se re oferă preparate şi semiprepa- vesc zilnic aceleaşi ciorbe dar cu Gurabarza trebuie
a 4 000 pomi şi 300 ml de gard viu, construcţia a 14 podeţe, exe­ impune o mai bună organizare a rate proprii. alte denumiri, la felul doi nu­ cineva pe mătură :
cutarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare în valoare de 700 000 transportului, o respectare strictă In domeniul aprovizionării şi mai fripturi şi şniţele. Se pre­ răţenie şi ordine.
1
' t cetăţenilor la construcţia căminului cultural din
î? ’ '?. nt;ri 3U ia a graficelor pentru ca aprovizio­ gătesc numai cite 10-15 porţii, Am făcut un poj
c
I'ornădie, a anexelor gospodăreşti de la căminul cultural din Bă- servirii populaţiei s-au făcut mari Iar celor care solicită mîncare li taurantul „Zai'ănd"
lata şi altele. narea să se facă în afara orelor progrese şl în oraşul Brad. Şl se spune i A fost dar s-a termi­ In local există un
de program, evitîndu-se golurile
CRIŞCIOR. Aici, In cadrul întrecerii patriotice, s-au obţinut aici s-a dezvoltat, modernizat şl nat. Ca salate ţi se oferă şi a- scrie : „Restaurantu
importante succese care contribuie la ridicarea gradului edilitar- care duc la aglomeraţii şi nemul­ diversificat reţeaua de desfacere, cum... gogoşari în oţet. La bufe­ consumatorilor exc<
gospodaresc al comunei, între care i construcţia a 1 347 mp străzi ţumiri în rindul cumpărătorilor. au fost reamplasate şi reprofila­ tul de la autoservice (gestionar parate ale bucăt
şi 1 384 mp trotuare, reparaţii şt întreţineri pe 35 700 mp străzi, Consiliul popular şl conducerea te unele ^ unităţi. O caracteristică Maria Alic) am asistat la urmă­
trotuare şi 40 km de dt-umuri, plantarea a 4 400 pomi, construcţia cooperativei se îngrijesc şi urmă­ dominantă este şi aici grija pen­ ciorbe, tocăniţe, m
a 12 podeţe, amenajarea a 2 baze sportive simple şi altele. Din resc ca toate mărfurile care sint torul dialog i ciori, virşli, grătai
angajamentul anual de 1 965 600 lei, s-au realizat pînă acum lu­ în depozite să se găsească şi în tru îmbunătăţirea aprovizionării — Virşli aveţi ? să gustăm şi noi d
crări în valoare de 1 290 762 lei. reţea. Membrii comitetului exe­ şi satisfacerea într-o măsură tot — Nu. le preparate"i dos
ClRJIŢl, Locuitorii comunei fac prin munca si activitatea lor cutiv al consiliului popular au mai mare a cerinţelor populaţiei.
ca satele să prospere continuu. In cadrul întrecerii patriotice — intensificat controlul în piaţă şi S-a înfiinţat o unitate „Femina", — Dar grătare ? să mîncăm o pere
sublinia tovarăşul Ion Podaru, secretarul consiliului popular — în unităţile comerciale. Acest un magazin specializat pentru — S-au terminat. Dar a trebuit să n
executat lucrări gospodăreşti în valoare de peste 400 000 control se face zilnic pe bază de instrumente muzicale, discuri şi — Răcoritoarele de ce le ser­ ta în cui. Lipseau.
lei, faţa de 453 000 lei cit prevede angajamentul pentru anul 1974. grafic. La toate unităţile din articole fotografice, s-au deschis
.Ş-au construit 1,5 km de drumuri şi 3 podeţe, s-au făcut lucrări preajma întreprinderilor s-a lăr­ două noi unităţi alimentare la Atît la Orăştie cit şi la Brad sint necesare în co
de reparaţii şi întreţineri pe 16 km de drumuri şi altele. Cetă­ git gama produselor alimentare şi turi pentru îmbunătăţirea activităţii comerciale pe t(
ţenii au contribuit cu muncă patriotică la construcţia magazi- a preparatelor proprii, s-au pus Gurabarza şi Gura Ruzii, două Stă în putinţa consiliilor populare şi organizaţiilor
nului sătesc care a fost dat în folosinţă la începutul lunii iunie în vînzare răcoritoare şi, chioşcuri şi altele. A crescut vo­ asigure o tot mai bună aprovizionare si o continuă î
si la alte obiective social-culturale. fapt pozitiv, s-au scos băii-. lumul desfacerilor de nrndnce <sl