Page 6 - Drumul_socialismului_1974_07
P. 6
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 015 ® MARŢI 2 IULIE 1>.
BBBHHHI ntmBBameaamaummam
De Ziua învăţătorului mmm
Expoziţie
(Urmare din pag. I)
Petroşani. La Casa de cultură
ferinţa Naţională ale partidului le-au pus în faţa organizaţiilor a sindicatelor din Petroşani s-a
de partid din şcoli, în faţa tuturor cadrelor didactice. deschis zilele acestea o expoziţie
în acest an, Ziua învăţătorului s-a sărbătorit în condiţiile a- de lucrări ale artiştilor plastici a-
vîntului nemaiîntîlnit cu care oamenii muncii, întregul popor în- matori din Valea Jiului. Expozi
tlmpină cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei si Congre ţia cuprinde peste 45 de picturi
sul al Xl-lea al partidului. în cei 30 de ani, şcoala a făcut un salt precum şi linogravură. Se remar
uriaş. Numai în judeţul nostru funcţionează 746 unităţi de învăţă- că lucrările semnate de Viorel
mînt de toate gradele, în care muncesc cu pasiune si devotament Săcăluş, Muhteanu Ioan Brezan,
mii de educatori, învăţători, profesori, maiştri-instructori. Munca a- Rozalia Sârbu, Ioan Gal, Pavel
cestora s-a concretizat la sfîrşitul anului şcoiar 1973/1974 în procentul Beke, Dafinel Duinea, Minerva
ridicat de promovabilitate al elevilor — 95,2 la sută —, în temeinicia Pîss etc.
cunoştinţelor teoretice şi practice acumulate de elevi, în munca pe şan GH. BOZU
tierele patriotice, în atelierele-şcoală. în semn de preţuire pentru corespondent
educaţia tinerei generaţii şi contribuţia la progresul culturii româ
neşti, peste 30 de cadre didactice au primit recent gradaţii de me Brigadă ştiinţifică
rit si titlul de „Evidenţiat".
in zilele noastre, remarcabilele realizări în domeniul învăţă- Orăştic. O brigadă ştiinţifică de
mîntului, înfăptuite sub conducerea Partidului Comunist Român, la nivelul oraşului Orăştie s-a
aşează într-o lumină nouă, mai puternică, misiunea şcolii. Impor deplasat recent la punctul fores
tantele hotărîri ale Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie’ 1973 privind tier Sibişel. Profesorii Ioan Islra-
dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămlntului reprezintă pentru slu te, Ioan V. Todea, juristul Viorel
jitorii şcolii un program cu profunde semnificaţii. Cerinţele unui Flori dragoste şi recunoştinţă — pentru luminoasa perso Cugerean şi medicul Ioan Dobro-
învăţămînt cu adevărat modern ridică în faţa cadrelor didactice nalitate a dascălului. Foto : V. ONOIU tă au răspuns la întrebările nu
noi sarcini. Legarea şcolii de producţie, de economia judeţului, ge meroşilor muncitori forestieri pre
neralizarea primei trepte a învăţămîntului liceal, dezvoltarea mul zenţi, privind probleme de poli
tilaterală a personalităţii tineretului şcolar, înseamnă un efort tică internă şi externă a parti
s -'orit al educatorilor înspre ridicarea nivelului lor profesional şi dului şi statului nostru, despre
pedagogic, al nivelului de pregătire politico-ideologic. Astăzi, pen Din agenda „Marşului victoriei" trecutul ţinutului şi oraşului O-
tru educatori, timpul care se măsoară în trimestre, semestre şi răştie, probleme de astronomie,
ani-scolari, se concretizează în noi promoţii de oameni ai muncii. „Marşul Victoriei" — ampla cat o zi lucrărilor desfăşurate medicină ş.a.
înnoirile pe care învăţămîntul de toate gradele le-a cunoscut acţiune pionierească dedicată în localitatea Subcetate, pentru
în ultimii ani dau înţelesuri noi, substanţial îmbogăţite vechilor celei de a XXX-a aniversări a construcţia noulfii local de
noţiuni de instrucţie şi educaţie, ataşînd şi mai strîns domeniul Eliberării patriei şi Congresului şcoală. Peste 480 de pionieri din
acestor majore activităţi la nevoile reale şi actuale ale societăţii, al Xl-lea al P.C.R. — şi-a în Orăştie au executat lucrări a- Noutăţi editoriale
la progresul tehnico-ştiinţific contemporan, la cerinţele formării scris în palmaresul fazei de gricole pe ogoarele I.A.S. „Au
personalităţii comuniste multilaterale. masă numeroase şi reuşite ac rel Vlaicu", C.A.P. Căstău şi Recent a apărut în Editura Po
ţiuni. Astfel, unităţile de pio litică lucrarea «Clasa muncitoar»
Pe deplin conştienţi de nobila misiune ce le-a fost încredin C.A.P. Orăştie, prăşind 5 ha car
nieri din Lupeni au luat parte
ţată de partid şi de stat, slujitorii şcolii sînt ferm liotărîţi să nu la o acţiune de muncă patrio tofi, plivind 2 ha cu sfeclă si contemporană". Prezentind inte
precupeţească nici un efort în perfecţionarea învăţămîntului, să recoltînd peste 300 kg ceapa res pentru un cerc larg de citi
muncească cu tot elanul şi capacitatea pentru a da viaţă măreţu tică pentru amenajarea orăşe verde. Un moment emoţionant tori, pentru cei preocupaţi de cu
lui program al partidului de dezvoltare continuă a şcolii şi cul lului copiilor ; la Vulcan, ’oe pentru pionierii oraşului care a- noaşterea proceselor politico-so-
turii româneşti. lîngă muncile patriotice de în ciale caracteristice lumii contem
treţinere a spaţiilor verzi, pio niversează anul acesta 750 de porane, volumul — semnat da
nierii s-au întîlnit cu activişti ani de atestare documentară l-a Traian Caraciuc, Constantin Flo-
ai comitetului orăşenesc ele constituit întîlnirea cu colonelul rea, Ion Iuga şi Carol Niri, cadre
partid care au evocat momente în rezervă Viorel Cugerean, didactice la Academia „Ştefan
ale grevei minerilor din Valea participant la războiul antihitle Gheorghiu" — se ocupă de anali
Expoziţia învăţămînt practic - Jiului din anul 1929. La Brad, rist. La Topliţa, într-o singură za problemelor majore privind
w pionierii au colectat peste 300 zi, pionierii au colectat 4 000 kg rolul şi locul clasei muncitoare in
kg deşeuri de hîrtie, 500 kg de fier vechi, iar în cadrul unei lumea contemporană. Sînt anali
u B o A şeuri metalice, 300 kg plante întîlniri cu primarul comunei si zate mutaţiile ce s-au produs în
Riodern“ medicinale şi au prezentat la secretarul comitetului comunal influenţa revoluţiei ştiinţifico-
structura clasei muncitoare sub
complexul muzeistic de la Ţe-
al U.T.C. au fost trecute în re
bea un recital de poezie şi cîn- vistă realizările comunei în cei tehnice, importanţa şi ’ influenţa
tece patriotice şi revoluţionare 30 de ani, pionierii luînd tot mişcării comuniste internaţionale,
Sîmbătă, în sălile Liceului pe multe destinate dotării unităţilor intitulat „Eroi au fost, eroi sînt
dagogic din Deva s-a deschis ex de învăţămînt cu material didac încă". odată cunoştinţă de perspecti dezvoltarea mişcării sindicale,
poziţia anuală „învăţămînt prac tic şi pentru atelierele şcolare, In municipiul Hunedoara, pur vele de dezvoltare ale comunei făurirea şi consolidarea unităţii
în viitorii ani.
tic — învăţămînt modern", orga întîlnim ingenioase obiecte nece tătorii cravatelor roşii cu trico muncitoreşti.
nizată de către Inspectoratul ju sare laboratoarelor, mobilier pen lor au ajutat la prăşitul porum -------------------------------:---------------------
deţean şcolar, cu sprijinul Comi tru dotarea grădiniţelor, produse bului de pe 3 ha din cadrul
tetului judeţean Hunedoara al de artizanat, ţesături executate C.A.P. Peştiş, au colectat peste
U.T.C. şi al Consiliului judeţean de către eleve ş.a. 2 000 kg plante medicinale, 1 000 Zile premergătoare fierbintelui august 1844
al Organizaţiei pionierilor. Tot în cadrul expoziţiei, la dis kg deşeuri de hîrtie şi peste 6
Tematica reliefează mutaţiile poziţia vizitatorilor stau deschise tone de fier vechi. Pionierii din
Intervenite în procesul de instrui şi laboratoarele de fizică, chi comuna Orăştioara de Sus şi lo Muncitorimea hunedoreană împotriva
re şi educare a tinerei generaţii mie şi ştiinţe naturale ale liceu calităţile din jur, organizaţi în
aflate pe băncile şcolii, prin a- lui pedagogic, precum şi un mo brigăzi de muncă patriotică,
plicarea în viaţă a hotărîrilor dern laborator de psiho-pedago- şi-au dat întîlnire la Costeşti,
Congresului al X-lea, ale Plena gie dotat cu aparate de testare, pentru a contribui la termina dictaturii fasciste, pentru
rei C.C. al P.C.R. din 18—19 iu scheme şi tabele cu rezultatele rea lucrărilor de la tabăra de
nie 1973 privind dezvoltarea şi cercetărilor. pionieri care va găzdui în a-
perfecţionarea învăţămîntului. Expoziţia, prilejuită de înche cest an Forumul judeţean. în eliberarea patriei
Pentru prima oară, sînt expuse ierea cu rezultate remarcabile a municipiul Deva, peste 1 500 de
lucrări executate de către pre anului şcolar 1973—1974, şi dedi pionieri s-au întîlnit cu ofiţe Incă de la instaurarea sa, din măsura trecerii timpului, a a- |
şcolarii şi educatoarele din grădi cată aniversării a 30 de ani de rii Constantin Zaharia, Ion Szi- septembrie 1940, dictatura an- gravării situaţiei materiale a
niţele judeţului nostru. Vizitato la Eliberarea patriei, oglindeşte laghi şi Vasile Gheorghe, care tonesciană a întîmpinat rezisten maselor populare cu şi mai
rii au astfel prilejul să ia cunoş grăitor climatul de activitate au evocat cîteva momente ale ţa maselor populare, în fruntea multă înverşunare. Semnificativ
tinţă de tehnologia didactică mo creatoare din şcolile judeţului, insurecţiei naţionale antifascis cărora se afla partidul comu în acest sens este conţinutul
dernă, cu lucrări individuale şi calitatea şi nivelul pregătirii prin te armate de la 23 August 1944. Inist. La cîteva zile doar de la unei dări de seamă a organe
colective, obiecte de artizanat şi pentru muncă a elevilor liune- în cadrul fazei de masă a preluarea puterii de către Anto- lor de represiune, care în iunie
(împletituri, ţesături, ' ceramică, âoreni. „Marşului Victoriei", pionierii nescu, organele de represiune 1940, se referea la starea de
lemn), jocuri mecanice ş.a. — do C. D. din Sîntămăria-Orlea au dedi ale statului raportau că partidul spirit, la mişcarea comunistă.
vezi concludente ale preocupări comunist a lansat chemarea „la Iată ce relatează aceasta, prin
lor existente in unităţile preşco luptă pentru dărîmarea regimu tre altele : „...După cum se ve
lare pentru întronarea, încă de la lui legionar al generalilor şi de, arestarea celor 16 comunişti
Vlrsta aceasta, a cultului muncii. moşierilor din România". din organizaţia de la Lupeni
Un sector important al expozi Decorări Formele sub care s-a manifes nu i-a intimidat pe cei de la
ţiei il reprezintă cel afectat li tat rezistenţa au fost diferite, Vulcan, care, după cum ne in
ceelor miniere din Deva, Petro de la cele mai simple, pînă la formează agenţii noştri acoperiţi
şani, Lupeni şi Barza. Unelte, Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la constituirea primelor cele mai complexe, în fiecare din Valea Jiului, au început din
piese de maşini, machete de in detaşamente de pionieri din România, vineri, la Deva a avut loc localitate şi în diverse ramuri nou să se infiltreze printre
stalaţii, material didactic etc. festivitatea decorării unor cadre didactice şi activişti ai Consiliului de activitate. Grevele, conflic membrii breslelor miniere din
dau o imagine grăitoare despre Judeţean al Organizaţiei pionierilor cu ordine şi medalii ale Repu tele de muncă, demonstraţiile, Vulcan, agitîndu-i contra patro
calitatea instruirii în aceste li- blicii Socialiste România. memoriile şi alte acţiuni legate nilor şi contra actualului regim '
: cee. Un mare număr de exponate Prin decret prezidenţial, pentru merite deosebite în educarea de obţinerea revendicărilor zil politic din ţară". j
oferă şi spaţiul rezervat liceelor pionierilor şi şcolarilor în spiritul dragostei şi devotamentului faţă nice au constituit tot atîtea for Organele de represiune rapor
energetic, de construcţii şi şcolii de patrie, partid şi popor, al respectului şi răspunderii faţă do me de luptă. tau continuu răspîndirea de ma
I prof esionale de construcţii' din muncă şi învăţătură, s-a conferit Ordinul „Steaua Republicii So Astfel, cu două luni înainte nifeste cu caracter „subversiv"
;<Deva, Liceului metalurgic din cialiste România" clasa a V-a învăţătoarei Elena I. Moisă, coman de aruncarea ţării în război, în Valea Jiului, la Hunedoara,
[Hunedoara şi celui agricol din dant instructor dc unitate la Şcoala generală din Dobra şi Ordinul muncitorii mineri din Valea Simeria, Deva, Brad etc. în-
Geoagiu : piese de maşini, unelte, Jiului au declarat grevă, alar- tr-un manifest răspîndit în
j aparate de măsură şi control, in- „Tudor Vladimirescu" clasa a V-a lui Ladislau D. Balo, conducător mînd întregul aparat de stat Valea Jiului, după ce se arată
dc cerc la Casa pionierilor din Deva. Tot prin decret prezidenţial,
stalaţii de automatizare şi semi- burghez. Cu toate instrucţiunile pierderile suferite de armata
j automatizare, machete, bancuri unui număr de doisprezece învăţători, profesori şi activişti ai orga drastice ale subsecretarului de germană şi dezminte propagan
I de lucru, planşe. nizaţiei Judeţene a pionierilor le-au fost acordate medalii ale Re stat de la Ministerul Muncii, cu da pe care hitleriştii o făceau
Liceele teoretice şi şcolile gene- publicii Socialiste România. toate măsurile de represiune şi referitoare la distrugerile în de-
, rale expun la rîndul lor un ma- arestările efectuate, în schimbul favorul aliaţilor şi scoate în e-
; re număr de lucrări, cele mai videnţă cheltuielile imense pe
din noaptea de 26 aprilie au in
trat în mine doar 220 de mun care ţara noastră le suportă
citori din totalul de 1820, iar în pentru război, se îndeamnă
ziua următoare, în schimbul I populaţia la luptă. îndemnurile
— 653 de muncitori din 2 950. arată că această luptă împotriva
La 1 mai 1942, la minele din fascismului şi războiului se poa
Valea Arsului, Ruda Brad şi te duce foarte bine prin sabo
Musariu, toate aparţinînd socie tarea producţiei de cărbune şi
tăţii „Mica", s-au prezentat la oţel atît de necesare frontului.
lucru numai 118 muncitori din Iată ce se spune concret în a-
totalul de 873. în iunie, acelaşi cest manifest : „în Belgia s-a
an, conducerea uzinei „Astra“ pus în diferite băuturi otravă
din Orăştie. care producea mu pentru a omorî soldaţii germani, i
niţii, era îngrijorată din cauză In canalurile din Amsterdam se 9
că „muncitorii lipsesc nemotivat găsesc zilnic germani înecaţi.
de la lucru". Fraţi români, şi noi avem cana
La aceste acţiuni de rezisten- le şi rîuri. Sus inimile, fraţi ro
- ţă, Partidul Comunist Român mâni".
chema „toate categoriile de oa La Petroşani erau scrise pe
meni ai muncii", indieîndu-se ca pereţi, în locuri vizibile, o serie
fiecare în sectorul lui de mun de lozinci, al căror conţinut de
că să contribuie la lupta împo monstra ura muncitorimii de
triva dictaturii antonesciene, a aici faţă de război, faţă de hi-
războiului şi hitleriştilor. Ca şi tlerişti.
în întreaga’ ţară, comuniştii a-
cestor meleaguri au fost în frun Prof. ION FRĂŢILĂ
tea tuturor acţiunilor. Cu toate
măsurile luate, comuniştii nu au directorul Arhivelor statului
putut fi înfrînţi, ei luptînd pe judeţul Hunedoara
Aspect de la inaugurarea expoziţiei „învăţăm!ut practic — învăţămînt modem".