Page 9 - Drumul_socialismului_1974_07

Proletari din toate farlle, uniţi-vă !

ANUL XXVI

Mf. 6 056

MARŢI 9 IUUE

1974

a PAGINI -
50 BANI

Cronica politică

Săptăraiua trecută a fost C.C. ai P.C.R, Au fost luate in
densă în activităţi care au re­ discuţie propunerile prezentate
ţinui atenţia opiniei publice pen­ de Consiliul de Miniştri privind
Angajamentul se tru faptul că determină — în reaşezarea preţurilor de produc­
onorează exemplar cadrul mutaţiilor noastre coti­ ţie şi de livrare la produsele
diene — plusuri de preocupări din ramura industriei prelucră­
Mai mult dc 1,3 milioane lei — pe fondul sarcinilor majore ale rii lemnului, din ramura indus­
aceasta este depăşirea produc­ acestui an jubiliar. triei celulozei şi hîrtiei şi din
ţiei marfă pe primul semestru al O acţiune care a polarizat un cea a industriei materialelor de
anului de către colectivul Fa­ deosebit interes o reprezintă construcţii.
bricii de produse refractare Ba- Consfătuirea cu activul de partid Conducătorul partidului si
ru. Această depăşire este con­ şi de stat din centralele indus­ statului nostru, tovarăşul Nicolae
cretizată în realizarea peste sur- triale şi întreprinderi, organi­
Ing. ŞTEFAN ALMÂŞAN, Ceauşescu, a continuat dialogul
cinile de pian a 55 tone cără­ zată din iniţiativa secretarului
•nitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. midă refractară, 113 tone plăci general ai partidului. Lucrări­ de lucru cu organizaţiile de
partid, cu oamenii muncii din
tcrnioizolânte, 111 tone prafuri le consfătuirii au dat prilejui judeţele ţării. în acest cadru se
exoterme — ceea ce înseamnă unei analize aprofundate a ac­ înscriu vizitele în judeţele Il­
onorarea integrală a angajamen­ tivităţii centralelor industriale, a fov, Ialomiţa şi Constanţa, pri­
1 nică mobilizare şi avînt creator în telor asumate pe întregul an. învăţămintelor care s-au des­ lej de stabilire a unor noi mă­
marât, ■stă pentru îndeplinirea cincinalu- prins în cei 5 ani care au tre­ suri pentru impulsionarea acti­
lui îna. primul semestru al anului a fost Pasionantă „dispută" cut de la înfiinţarea lor In ve­ vităţii în industrie şi agricul­
încheiat ului Hunedoara cu realizări bune. derea realizării cu succes a tură.
Majoritat, muncă, mobilizate şi îndrumate în abataje marilor sarcini care stau în fa­
de organij^ \ acţionat cu energie şi perse- Minerii de Ia Ghciar, care în ţa industriei noastre socialiste. La invitaţia tovarăşului Nicolae
verenţă pei. 'graiă a sarcinilor de pian şi acest an jubiliar au sarcina de Discuţiile cu cadrele de bază de Ceauşescu, secretar general al
Român,
Partidului
Comunist
a angajamen, 'înd succese de seamă, unele a extrage 1 milion tone de mine­ partid şi de stat din industrie,
avansuri şi i -are creează premise trai- reu, desfăşoară larg întrecerea examinarea deschisă a activită­ preşedintele Republicii vSocialis-
nicc pentru at. „ fundamental al naţiunii : socialistă în abataje, rcalizîndu-şi ţii de pîriă acum — cu laturile te România, şi a tovarăşei Elena
cincinalul înainK ei pozitive şi neajunsurile exis­ Ceauşescu, ieri a sosit in Ca­
ritmic sarcinile de plan, inregis- pitală, intr-o vizită oficială de
Conjugîndu-şi mpăriie, dăruirea şi ho- trind chiar unele sporuri de pro- tente — au permis stabilirea u-
tărîrea de a intim), ÎXpşebite cele două mari ducţie. De la începutul anului, nor jaloane pentru creşterea e- prietenie, tovarăşul losip Itroz
Republicii
preşedintele
Tito,
evenimente politice ţe&XXX-a aniversare a ci atv extras peste pian ma mult ficienţei în toate sectoarele eco­
Eliberării patriei de s ypt Congresul al XT-lea de 8 50U tone de minereu. Cele nomici naţionale, pentru înde­ •Socialiste Federative Iugoslavia,
al partidului — oamei ^ yeni au înregistrat mai bune rezultate le-au obţinut plinirea cincinalului înainte de preşedintele Uniunii Comunişti­
lună de lună depăşiri t. dan, raportînd in­ brigăzile conduse de Iordaclic termen. „Se impune — sublinia lor din Iugoslavia, împreuna cu
deplinirea prevederilor s şi gile mâi de- Scînteie (1 700 tone), Glienrslie în cuvîntarea sa tovarăşul soţia, lovanka Broz.
vreme şi o producţie gio). de 182,8 milioa- lîraşovdânu (1 2(10 tone), Constan­ Nicolae Ceauşescu —, ca, după
ne iei. Depăşirea înregisi; ată în realiza- tin Trifan (650 tone), Vasile Stin­ consfătuire, să se ia măsuri ho- •Ar
rea unui mare volum de . l e plan : oţel, gă (601) tone). tărîle pentru a introduce mai
cărbune, materiale de con. . .. frică, bunuri In prim plan — multă ordine şi disciplină în Săptăinîna trecută a fost. rod­
de larg consum şi altele. Unii » ■ornice, cum modul de organizare şi funcţio­ nică atît pe ogoare cit şi in !
sint. C.S. Hunedoara, I.V. Călan, '.Petroşani, calitatea nare. de conducere a activităţii industrie. Succesele obţinute
prefigurează, dau plinătate at­
C.M. Deva, ‘ I.M. Barza, I.J.I.L. Dev ’U.tează. şi L-j turnătoria 1 din cadrul i.Y. centralelor". Această indicaţie mosferei de puternică emulaţie
de astă dată- în plutonul întreprind, • ->.■ cu cele Călan sc acordă o deosebită a-
mai buhe realizări pe primele .şase mii iui,. con- tenţie calităţii produselor execu­ are un larg cîmp de ■ aplicabili­ politică şi de muncă cu care
tribuind substanţial la plusut producţi ,triale a eeo- tate. La sortimentul piese de tate, reprezintă o cerinţă de sint intîinpinaie evenimentele !
nomiei judeţului. ; . L: . . A ' schimb simple şi pentru furna­ prim ordin pe toată filiera activ cardinale ale anului : cea de a
Dar, în această perioadă, în industria judeţului nos- le, de pildă, brigada condusă de vităţii noastre economice. XXX-a aniversare a Eliberării
tru au existat şi unele lipsuri şi neajunsuri, care au gre- maistrul prncipal Ioan Nicolae Miercuri, li iulie, a avut loc patriei si Congresul al Xf-lea jl
vat asUpra activităţii de ansamblu, au diminuat volumul a red"s, de ia începutul anului, şedinţa Comitetului Executiv al al Partidului Comunist Român, ti
succeselor. Asupra înlăturării acestor lipsuri şi neajunsuri relfuiui ia 4,3 ia sută, faţă de
trebuie accentuat cu insistenţă şi înaltă responsabilitate, 9.5 ia sulă cit era în perioada co­
pentru realizarea ritmică şi de bună calitate a sarcinilor respunzătoare a anului trecut.
de plan, la toţi indicatorii, la toate sortimentele, incit aceas­ De remarcat că la acest sor­
tă a doua jumătate a anului să prilejuiască fiecărui colec­ timent, realizat pentru combina­
tiv de muncă obţinerea unor realizări deosebite. tele siderurgice din Hunedoara,
Reşiţa şi Galaţi, nu s-a înre­
gistrat în acest an nici o recla-
(Continuare în pag. a 7-a) maţie pentru calitate.
SIMERIA
Numele oraşului este .
«bite cunoscut ca importe
de■■.. ' —ată. Prin tw-
Priorităţi pe agenda PAGINA A ll-A oIre un număr de 4 579 vagoane
rjiida tn douăzeci si pat: --
cie marfă, iar prin stafie 111 tre-
,nuri de călători. Se spune că
lucrătorilor ogoarelor Triunghiul de oţel < fiecare cclăfean al tării trece
l puţin odată in viată prin
Simeriei. Dintre cei 12 800
cuitori citi numără oraşul,
INTENSIFICAREA RITMULUI cooperatori (?). Că se putea ca Hunedoara—Reşiţa— Galaţi sint ceferişti. Prin ur-
LA EFECTUAREA PRAŞILELOR lucrările de întreţinere să fie a- mah^ ţtcă despre Hunedoara,
vansate o dovedeşte exemplul bunăour.i, se spune că este un
cadrelor cooperatorilor din Jeledinţi (pre­ REDUCEREA CHELTUIELILOR oraş al. inelalurgiştilor, iar des­
-'‘••-ă a şedinte Alexandru Zudor) — tot pre Lupe ni că ar fi un oraş al
J! " comuna Mărtineşti — care MATERIALE - FACTOR minerilor, atunci se poate afir­
coste 150 hec- ma pe drept cuvtnt că Simeria
DETERMINANT ÎN este un oraş al feroviarilor.
REA EFICIENŢEI C. DROZD
CONOMICE (Continuare în pag. 4-5)
ceşjiui deziderat, cooperatorii din
Oraştie, Veţel, Haţeg, Căstâu şi Ia unele um_,
din alte localităţi au concentrat liului intercoopcratist
toate forţele şi mijloacele la în­ C.A.P. Sălaşu de Sus, spre exem­ % de ani de activitate a C.C.S.M. Petroşani
treţinerea exemplară a culturi­ plu, mai este de prăşit manual
lor. La C.A.P. Orăştie, spre e- porumbul de pe aproape 100 sccrelar al Comitetului judeţean
xempiu, s-au realizat cite două hectare, iar la ftîu Alb, Bărăşti, în zilele de 4—5 iulie 1974, în vilatea centrului, menţionind că de partid, a transmis din partea
în prezent întregul colectiv de
praşile la cultura porumbului, Sînpetru, Nucşoara — să amintim prezenţa a numeroşi oameni de biroului Comitetului judeţean de
iar praşila a treia mecanică s-a doar cîteva cazuri — executarea ştiinţă din judeţ şi din ţară ce cercetători de la C.C.S.M. Petro­ partid cuvinte de înaltă preţui­
făcut, pe aproape jumătate din celei de-a doua praşile stă sub activează în domeniul cercetării şani este preocupat de integrarea re la adresa tuturor cercetători­
suprafaţa existentă — 175 hec­ semnul întrebării. In biroul coo­ pentru securitatea minieră, s-a în mai mare măsură a cercetării lor care îşi închină întreaga
tare. perativei agricole din Livadea desfăşurat la Petroşani, sesiunea din domeniul tehnicii securităţii muncă şi capacitate acestui sec­
în contrast cu situaţia aminti­ i-am găsit pe . contabilul şef, Vio- jubiliară de comunicări ştiinţifi­ miniere, de dezvoltarea capacită­ tor de activitate, de maximă im­
tă, sint cooperative agricole un­ rel Suciu, pe tehniciană Livia ce organizată cu prilejul împli­ ţii de lucru alît sub aspectul ba­ portanţă, pe care îl prezintă
de s-a tărăgănat nepermis de Rahotâ şi pe ajutorul şefului nirii a 25 de ani de activitate a zei materiale cit si al cadrelor securitatea minieră. Relcvînd căi­
mult efectuarea praşilelor la contabil, Doina Ungur. Nici unul Centrului de cercetări pentru de cercetare. le de acţiune pentru viitor, vor­
porumb. Cooperatorii din Dineu nu ne-a putut da relaţii exacte securitate minieră Petroşani. Tovarăşii Ioan Mineu — ad­ bitorul a insistat asupra necesi­
Mic nu au prăşit odată manual asupra stadiului execuţiei praşi­ Desfăşurîndu-se în anul jubili­ junct al ministrului minelor şi tăţii creşterii eficienţei muncii de
nici 50 de hectare din cele 100 lelor. ar al celor două mari eveni­ geologiei, directorul Centralei cercetare, pornind de la cunoaş­
stabilite. Orice ,, argumente" ar Este o cerinţă imperioasă ca, mente din viaţa poporului nos­ cărbunelui Petroşani, prof. dr. terea temeinică a realităţii şi ce­
invoca preşedintele unităţii. Cor­ acţionînd în spiritul sarcinilor tru — a XXX-a aniversare a E- ing. Aron Popa — rectorul In­ rinţelor concrete din unităţile mi­
nel Rădulescu, şi inginerul şef, trasate de Conferinţa pe ţară a liberării patriei şi Congresul al stitutului de mine Petroşani, şi niere.
loachim Avrămoscu, acestea nu cadrelor de conducere din agri­ Xl-lea al partidului — sesiunea ing. Ladislau Schaver de la Com­
pot acoperi deficienţele organiza­ a constituit un minunat prilej de binatul chimic Făgăraş au felici­ Din cele peste 25 de comuni­
torice şi slaba preocupare pen­ cultură, să fie impulsionat ritmul popularizare a realizărilor obţi­ tat călduros colectivul de cerce­ cări susţinute în cadrul sesiunii
tru a realiza sarcinile de pian. la prăşit, printr-o organizare ire­ nute pe linia creării celor mai tători de la C.C.S.M. Petroşani jubiliare au reţinut o atenţie
proşabilă a muncii să se evite bune condiţii de muncă în sub­ deosebită „Realizări şi perspec­
De asemenea, la C.A.P. Dineu pentru realizările obţinute, promi- tive în domeniul protecţiei echi­
Mare (preşedinte Nicolae Buta), a suprapunerea unui volum mare teran, a creşterii aportului cer­ ţînd pentru viitor o colaborare pamentelor electrice destinate
ştiinţifice
cetării
la
rezolvarea
mai rămas de prăşit manual po­ de lucrări in cîmp şi să se asi­ mai fructuoasă cu colectivul săr­ funcţionării în medii cu pericol
rumbul de pe mai mult de 40 de gure condiţii favorabile de dez- problemelor de producţie mi­ bătorit, pe linia cercetării, pro­ de explozie", „Realizări sie
nieră.
iectării şi fabricării de utilaje şi
& hectare. Amintim că şi la C.A.P. N. TiRCOB ing. Petru Roman, directorul echipamente pentru securitatea C.C.S.M. în domeniul îmbunătă­
în cuvîntul său, tovarăşul dr.
Mărtineşti s-a înlîrziat mult prâ-
minelor",
„Reali­
aerajului
ţirii
şitul, fiind zile cînd la această C.C.S.M. Petroşani, a expus pe minieră. zări în domeniul salvării minie
lucrare au participat doar 5-G (Continuare în pag. a 5-a) larg modul cum a evoluat acti- Tovarăşul loachim Moga, prlm- re din ţara noastră" şi altele.