Page 10 - Drumul_socialismului_1974_08
P. 10
■rasassasiasK cgagrogaa&g^yagg^ - «*ţr- v, «-;
>*v
8n dezbaterea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XI-IEA Al P.C.R.
INVESTIŢII COMERŢUL EXTERIOR
Pregătirea investiţiilor— Valorificarea
155-172% 172-180:
bogăţiilor
în pas eu cerinţele
subsolului
viitoare
(Urmară din pag. 1)
Proiectul de Directive ale Con de investiţii, să stabilească mai ori, iar la cupru, de pildă, de
gresului al Xl-lea al P.C.R. — în detaliu obiectivele ce trebuie 3-4 ori. Sporurile înalte de pro
grandios şi clar program pentru construite şi care sînt condiţiile ducţie pe care le solicită econo
dezvoltarea economico-socialâ a de îndeplinit pentru asigurarea cu mia naţională de la mineri se
României — jalonează exigente aparataje şi tehnologii a noilor vor baza pe dezvoltarea capaci
sporite şi pentru activitatea de capacităţi. Asta pentru a se crea tăţilor la minele existente şi prin
construcţii-montaj, politica de in premise ca încă cu 4-5 luni înainte crearea de capacităţi noi în zo
vestiţii fiind orientată spre dez de punerea în funcţiune, încercă nele în care cercetarea geologică
voltarea îndeosebi a ramurilor rile, probele tehnologice ale capa a fost terminată, prin punerea în
producţiei materiale pentru care cităţilor şi utilajelor să fie exe funcţiune a unor exploatări la zi
se prevede alocarea a circa 90 la cutate. Consider, de asemenea, şi subteran. Totodată, în paralel
sută din totalul investiţiilor din necesar că trebuie prevăzute noi cu creşterea capacităţilor de pro
fondurile statului. Avînd în vede sarcini pentru proiectanţi, pentru ducţie, proiectul de directive pre
re că pentru 1980 se prevede ca aceştia să fie canalizaţi spre vede — şi noi acţionăm deja în
creşterea producţiei de oţel la cir efectuarea unor proiecte la care să
ca 17—18 milioane tone, fapt ce nu se mai intervină pc parcursul Energia electrică - atribut acest sens din actualul cincinal —■
presupune construcţia unor noi execuţiei, cum din păcate se mai intensificarea prospecţiunilor geo
logice astfel ca ele să cuprindă
capacităţi siderurgice şi în judeţul întîmplă şi în prezent. toate zonele susceptibile de mi
nostru, sîntem conştienţi că în cin Avînd în vedere că în ţara
cinalul viitor I.C.S. Hunedoara noastră dezvoltarea sectorului dc neralizaţii. In judeţ, atenţia este
trebuie să realizeze un volum de construcţii de maşini şi utilaje îndreptată spre zonele cu mine
investiţii cu mult peste ceea ce pentru şantiere s-a produs mai esenţial al civilizaţiei reuri de fier, complexe şi îndeo
am realizat pînă acum. Acest uriaş lent, cred că pentru următorii ani sebi cuprifere.
volum de investiţii se prevede a este imperios necesar să se trea Cincinalul 1976—1980 se va ca
se materializa cam cu aceiaşi oa că la sporirea gradului de indus racteriza, în sectorul minereuri,
meni de care dispunem şi în pre trializare a lucrărilor, la mecani printr-o creştere accentuată a
zent. Iată de ce singura cale de zarea integrală a principalelor Se ştie că producţia de energie tribui prin munca lor la edifica productivităţii, de 2-3 ori şi chiar
înfăptuire a acestui program este procese de execuţie. După opinia electrică are un rol deosebit de rea societăţii socialiste în Româ mai mult în comparaţie cu ceea
creşterea productivităţii muncii mea, numai cu ajutorul noilor uti important în dezvoltarea societă nia. Ne gîndim, mai ales, la e- ce realizăm în prezent, în con
diţiile uşurării loarte accentuate
care în 1980 trebuie să sporească laje pentru activitatea de con ţii, în civilizaţia materială şi spi fortul ce trebuie depus pentru a muncii minerilor din toate
rituală a oamenilor. Tocmai de
strucţii se va putea asigura creş
cu 50—60 la sută faţă de 1975. buna întreţinere şi funcţionare a
In complexitatea problemelor ce terea productivităţii_ muncii la ni aceea, în proiectul de Directive agregatelor, pentru perfecţionarea punctele de vedere. Aceasta ca
derivă din aceste creşteri esen velul cifrelor prevăzute pentru ale Congresului al Xl-lea al parti şi modernizarea instalaţiilor, în urmare a generalizării unor me
1980. în acest context, aş ţine să
ţial, după cum se subliniază şi_ în remarc şi ideea — subliniată de dului se prevăd sarcini precise, condiţiile în care trebuie să pro tode de exploatare care să per
proiectul de Directive, va rămîne de anvergură, în domeniul ener ducem o cantitate sporită de e- mită o intensă mecanizare a tu
pregătirea temeinică a lucrărilor fapt în proiectul de Directive — giei electrice. Parametrii principali nergie electrică pe bază de com turor proceselor tehnologice. Şi
de investiţii, scurtarea duratelor 'că o atenţie deosebită va trebui ai dezvoltării energetice a ţării în bustibil solid. Dealtfel. înseşi di este posibil să obţinem asemenea
acordată şi diversificării şi perfec
de execuţie şi de dare în func ţionării materialelor de construcţii viitorul cincinal prevăd punerea rectivele Congresului al Xl-lea niveluri de productivitate. O do
ţiune a noilor capacităţi, reduce în funcţiune a unei puteri insta prevăd ca, în anul 1980, 44 la sută vedeşte exemplul de la mina De
rea perioadelor de atingere a pa în vederea economisirii în mai late de 5 400—5 700 MW, adică mai din producţia dc energie electrică va, unde în ultimii doi ani pro
mare măsură a cimentului, meta mult decît s-a realizat în întrea a ţării să se realizeze pe bază de ductivitatea în abataje a crescut
rametrilor proiectaţi. în acest lului şi cherestelei. ga perioadă 1950—1970. De remar cărbuni, prevedere pe care noi de la 4,5 tone la 13 tone pe post.
sens consider necesar cu organele cat că, din această putere, 3 200 ne-o însuşim deplin şi ne vom Sporirea productivităţii muncii,
centrale, ministerele, să precizeze Ing. ALEXANDRU CIOROGARU MW vor fi instalaţi în termocen strădui să o materializăm în acti însoţită de o reducere substan
din vreme care vor fi beneficiarii directorul I.C.S. Hunedoara trale, pe bază de cărbuni, cu a- vitatea termocentralei Mintia. De ţială a consumurilor dc mate
gregate de mare putere, şi 1 700 asemenea, ne preocupă reducerea riale şi energie creează, la rîndul
MW în centrale hidroelectrice. Do continuă a consumului propriu lor, premisele unei activităţi cu
A cumentele de partid prevăd că în tehnologic, îmbunătăţirea sub toa o eficienţă sporită care, conform
ultimul an al viitorului cincinal te aspectele a muncii, pentru a prevederilor proiectului de direc
— deci în 1980 — producţia de putea livra ţării energia electrică tive, asigură cadrul economic a-
InvMiiniul va răspunde energie electrică a ţării va ajunge viguros spre dezvoltare multilate decvat punerii în valoare la un
de care are nevoie în drumul său
la 75—80 miliarde kWh, fiind mai
nivel competitiv a zăcămintelor
mare de 2,2 ori decît în 1970, ur- rală. Ne vom mobiliza toate for cu conţinuturi mai sărace. De
mînd ca în perspectiva anului ţele şi capacitatea creatoare pen fapt, problema eficienţei esie o
1990 să crească la aproape 140 mi tru a transpune neabătut în viaţă problemă centrală pentru intrea-
cerinţelor progresului econo- liarde kWh. prevederile istoricului Congres al ga activitate şi ea vizează preo
Xl-lea al partidului nostru comu
Energeticienii de la Mintia îşi
cupări deosebite şi pentru valo
dau bine seama că, în această
nouă şi importantă etapă de dez nist. Ing. MIRCEA BĂDĂRAU rificarea complexă a resurselor,
pentru mărirea indicilor de re
voltare a ţării noastre, le revin cuperare a metalelor şi utilizarea
sarcini de mare răspundere socia director adjunct raţională a reziduurilor. în acest
mico-social si cultural ai tării lă şi sînt hotărîţi să nu-şi precu maistru, la C.T.E. Mintia domeniu s-au întreprins şi se
IOAN JULA
peţească eforturile pentru a con-
întreprind studii şi chiar expe
rimentări în staţii pilot, ceea ce
va permite ca în viitorul cinci
nal să se treacă la extinderea pe
Proiectul de Directive ale Con şi exploatări forestiere — se vor scară industrială a soluţiilor e-
gresului al Xl-lea, adoptat de Ple asigura bazele necesare însuşirii laborate.
nara Comitetului Central al Parti majorităţii meseriilor din indus Potenţialul agricol - Prevederile proiectului de di
dului Comunist Român, prefigurea tria materialelor de construcţii, rective In domeniul industriei
ză în mod realist viitorul strălucita] prin dotaţiile sale : grup de ate extractive ţin seama nu numai
ţării noastre, bazat pe o profundă liere, laboratoare precum şi prin de cerinţe ci şi de posibilităţi.
cunoaştere a legităţilor universal colaborarea cu întreprinderile de Prin dezvoltarea industriei noas
valabile, aplicate la condiţiile materiale de construcţii se va a- superior valorificat tre constructoare de maşini şi
concrete cconomico-sociale din ţa sigura o strinsă legătură a învă- electronice, in arsenalul de do
ra noastră. Pentru a se putea asi ţămintului teoretic cu practica, a- tare a mineritului (în înţelesul
gura grandioasa dezvoltare eeono- propierea dintre şcoală şi între lui complex de minerit) au in
mică-industrială a ţării noastre, prindere. tervenit mutaţii calitative de ma
se prevede, ca o sarcină de maxi- * Pc lingă liceul de chimie, în ca Din proiectul de Directive ale în vedere crearea, începînd din re însemnătate, caracterizate prin
mă importanţă, asigurarea forţei drul şcolii noastre se mai pregă Congresului al Xl-lea al P.C.R. se anul viitor, a unor ferme de se automatizarea unor fluxuri teh
de muncă, pregătirea şi perfecţio tesc viitori muncitori calificaţi desprind sarcini de importanţă lecţie. în acelaşi timp, deoarece nologice, controlul funcţionării in
narea cadrelor, ridicarea gradului pentru Ministerul Economiei Fo covîr.şitoare pentru lucrătorii din suprafeţele afectate producerii nu stalaţiilor pe bază de programe,
de calificare a tuturor oamenilor întreprinderile agricole de stat, treţurilor nu mai cresc, ne orien
muncii. restiere şi Materialelor de Con aceste unităţi trebuind să devină tăm spre mărirea producţiei la posibilităţi reale de a crea echi
Ca rezultat al grijii permanen strucţii prin şcoală profesională, modele de organizare socialistă, hectar. pamente de mecanizare pentru
te manifestate de conducerea de în cei doi ani de existenţă, şcoa modernă a agriculturii. Fără în în ceea ce priveşte sectorul ve toate genurile de lucrări. Expe
rimentarea şi trecerea la fabri
la noastră a dat producţiei două
partid şi de stat pentru pregătirea promoţii de absolvenţi ai şcolii doială, desfăşurarea întregii acti getal, avem în vedere asigurarea carea de utilaje pentru săparea
cadrelor, în urma măsurilor adop profesionale, numai în acest an unei structuri judicioase a cultu mecanică de suitori şi în minele
tate de Plenara din iunie 1973 a şcolar au absolvit un număr de vităţi pe baza tehnologiilor avan rilor, care să valorifice eficient metalifere, mecanizarea operaţii
C.C. al P.C.R., începînd cu anul sate, urmărind ridicarea gradului potenţialul şi condiţiile pedocli
şcolar 1974/1975, a fost înfiinţat şi nouă clase, mulţi dintre absolven de mecanizare a lucrărilor şi a matice ale judeţului. Producţiile lor in lucrările pe orizontală şi
ţii noştri fiind primii muncitori
Liceul de chimie industrială, a- ai unor noi întreprinderi, cum ar fir chimizării, va face posibilă trans medii la grîu, porumb, orz, in, abataje vor avea ca rezultat, aşa
vînd ca sarcină pregătirea de ca întreprinderea de lianţi Chişcăda formarea tot mai accentuată a cartofi şi legume vor cunoaşte o după cum arătam, reducerea con
dre bine calificate pentru indus producţiei agricole într-o variantă dinamică accentuată. Vom extinde siderabilă a efortului fizic, trans
tria materialelor de construcţii ga, întreprihderea de materiale a muncii industriale. Aceste tră de 4 ori plantaţiile pomicole. Un formarea tot mai accentuată a
de construcţii Şimleul Silvaniei şi
reprezentată in judeţul nostru sături devin pregnante şi în uni rol decisiv asupra recoltei, alături profesiunii de miner într-una
prin întreprinderea de materiale întreprinderea de materiale de tăţile aparţinătoare trustului nos de mecanizare, îl va avea chimi de deservire şl manipulare a in
de construcţii Deva, întreprinde construcţii Bistriţa. tru judeţean pentru I.A.S. Astfel, zarea, revenind, în medie, peste stalaţiilor şi agregatelor, sporirea
rea „Marmura" Simeria şi între In vederea modernizării proce potrivit prevederilor următorului 250 kg îngrăşăminte chimice sub gradului de securitate a muncii
prinderea de lianţi Chişcădaga. sului de învăţămînt, colectivul cincinal, o dezvoltare accentuată stanţă activă la hectar. şi eliminarea cauzelor care ge->
începînd cu acest an şcolar, un nostru acordă o mare importanţă Avînd o bază tehnico-materială nerează îmbolnăviri profesionale.
număr de 230 de elevi vor intra îmbunătăţirii bazei materiale, în va cunoaşte sectorul zootehnic, în continuă dezvoltare, valorifi- Desigur, In acest context trebuie
în primul an de studii al treptei fiinţării unor noi laboratoare, care va avea o pondere de peste cind eficient toate resursele inter acordată o atenţie aparte, făcute
I a liceului, învăţînd pe lingă o- ateliere, o mare parte din mobi 80 la sută în structura producţiei ne şi acordînd maximă grijă apli eforturi mari pentru asigurarea
cadrelor calificate la nivelul noi
biectele de cultură generală şi lier fiind realizat prin autodotare. agricole globale. Creşterile canti cării tehnologiilor înaintate şi
tainele meseriilor îndrăgite. tative şi calitative se vor regăsi folosirii judicioase a întregului lor dotări ce vor surveni.
Prin cele patru profile ale li Ing. PETRU GRUN într-o contribuţie mereu sporită potenţial uman şi material exis Muncitorii, inginerii şi tehni
ceului —- chimie, electrotehnică şi director al Liceului de chimie la constituirea fondului central de tent, întreprinderile agricole de cienii din ramura noastră au a-
mecanică, precum şi silvicultură Deva stat. Spre exemplu, la lapte, canti stat din judeţul nostru îşi vor a- preciat, cu prilejul recentelor a-
tatea livrată va creşte in 1980 de duce o contribuţie tot mai însem dunări generale, că niciodată pînă
în. prezent nu au avut un pro
aproape patru ori, faţă de 1974, nată la satisfacerea cerinţelor de gram atît de complet şi care să
produse agroalimentare ale eco
iar producţia marfă de carne a- abordeze cu o asemenea Îndrăz
COLEGIUL DE REDACŢIE proape se va dubla, cantităţile nomiei naţionale, la ridicarea ni neală principalele probleme ale
velului de trai al întregului nos
respective de produse realizîn- tru popor. dezvoltării mineritului, angajîn-
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TIBERIU ISTRATE (secretar du-se în complexele dc tip in Ing. CAROL KOSKA du-se să se mobilizeze plenar
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA dustrial pentru bovine, porcine şi pentru materializarea lui, pentru
păsări. Pentru îmbunătăţirea cali directorul Trustului judeţean înfăptuirea noilor sarcini pe ca
LUCIA LICIU, IOAN MÎRZA, NiCOLAE TÎRCOB. tativă a raselor de animale se are pentru I.A.S. re partidul le pune în faţa lor.
