Page 11 - Drumul_socialismului_1974_08
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 021 9 MARTI 13 AUGUST 1974
Pag. 3
55 ■niiwi—u».
ADUNARI GENERALE
V SUBilUM ZILEI UHU
ALE OAMENILOR MUNCII ADUNARI FESTIVE miniere flori. ^ Asistenţa a adus un pios
omagiu eroilor mineri de acum
toate
In
localităţile
45 de ani, a căror jertfă nu a
din judeţ — Lupeni, Vulcan. fost zadarnică.
Petrila, Petroşani, Aninoasa, U-
ricani, din Valea Jiului, Gbelar. serbări cîmpeneşti,
SPECTACOLE
LA C.S. HUNEDOARA î şani afişează şl o serie de ne- La I.P.E.G.: Creşterea re Teliuc, Deva, Barza, Muncel, Ţe- CULTURAL-ARTISTICE
realizări în perioada scursă din bea, Boiţa-Haţeg — au avut loc.
acest an. Faptul că are o restan vineri şi sîmbătă, adunări festi Valea Jiului. De la un capăt
Hotărire fermă de a ocupa ţă de aproape 600 tone de utilaj zervelor identificate de ve consacrate sărbătoririi „Zilei la altul, Valea Jiului a răsunat
duminică de cîntec, joc şi voie
pentru industria minieră, că nu minerului". In cadrul expuneri
a realizat indicatorii de produc lor prezentate cu acest prilej de bună. Minerii au petrecut, de
şi în viitor un loc de pres tivitate a muncii şi cîştigul me substanţe minerale — o- către membri ai biroului Comi ziua lor, aşa cum ştiu ei, aşa
cum o fac de ani de zile. La
tetului judeţean de partid, Comi
diu al muncitorilor, că prezintă
o apreciabilă rămînere în urmă tetului executiv al Consiliului frumoasele locuri de agrement
tigiu între colectivele la lucrările de investiţii, iar in biectivul final al activită- popular judeţean, ai comitetelor „Brăiţa" — Lupeni, „Brazi" —
dicele de utilizare a maşinilor- municipale şi orăşeneşti de Vulcan şi „Tulipan" — Iscroni
au fost organizate serbări cîmpe
partid, de alte cadre, s-a subli
unelte este de numai 82,11 la niat semnificaţia sărbătorii, au neşti, la care au participat mii
fruntaşe sută vorbeşte elocvent că în în ţii! fost relevate rezultatele bune de mineri, împreună cu familii
treprindere au fost, mai sînt încă pe care harnicii oameni ai a- le lor, şi unde cîntecul s-a îm
neajunsuri, în organizarea şi co
Fiecare reprezentant al salaria ordonarea activităţii politice şi In proiectul de Directive ale dîncurilor le raportează acum în pletit armonios cu jocul şi cu
ţilor care a luat cuvîntul în adu economice. Congresului al Xl-lea al P.C.R. cinstea zilei lor şi în întîmpi- voia bună. Au petrecut, de ziua
nare — şi au participat la dez este subliniată atenţia deosebită narea celei de a XXX-a aniver lor, şi minerii de la Petrila,
bateri reprezentanţi din toate u- _— Colectivul nostru s-a străduit ce trebuie acordată lărgirii bazei sări a Eliberării patriei de sub Lonea şi Uricani, participînd ia
zinele şi ramurile principale de să-şi onoreze sarcinile — a spus proprii de materii prime minera dominaţia fascistă, precum şi frumoasele spectacole special or
activitate ale Combinatului si ing. Ion Mureşan, şeful secţiei le şi resurse energetice. Adunarea hotărîrea unanimă a minerilor, ganizate în cinstea lor de clu
derurgic Hunedoara — a avut po prelucrări la rece —, dar neritmi- reprezentanţilor salariaţilor de la de a urma neabătut politica burile muncitoreşti.
sibilitatea să evidenţieze rezulta citatea în aprovizionarea cu me întreprinderea de prospecţiuni şi partidului, de a transpune ple I.M. Hunedoara. La Teliuc şi
tele de prestigiu, care atestă un tal ne-a pus multe probleme. explorări geologice Hunedoara- nar în viaţă prevederile Con Ghelar, la Lelese şi Crăciunea-
sa, minerii din Poiana Ruscăt
la
documentele
Referindu-se
lucru demn de subliniat i înalta dezbătute, şi maistrul Leon Pitic, Deva a examinat, în general, în gresului al X-lea şi ale Confe şi-au sărbătorit ziua cu bucuria
responsabilitate pe care o dove din compartimentul C.T.C., mais lumina acestor cerinţe activitatea rinţei Naţionale, de a-şi însuşi succeselor împlinite, cu dorinţa
deşte colectivul acestui puternic trul Ion Predoi, din secţia pre pe semestrul I şi măsurile pentru şi materializa exemplar docu şi speranţa în obţinerea de noi
centru industrial faţă de cin lucrări la rece, ing. Spirea Su- realizarea planului şi a angaja mentele celui de-al Xl-lea Con realizări. Ei au participat la
stea de a fi iniţiator pe ramură ditu, şeful secţiei reparaţii gene mentelor pe întregul an, pentru gres al P.C.R. — ce deschid noi frumoase spectacole cultural-ar-
al marii întreceri din anul jubi- rale, strungarul Iuliu Pasternac, pregătirea condiţiilor pe 1975. drumuri spre progresul şi dez tistice, susţinute de artiştii ama
voltarea multilaterală a patriei
iiar, faţă de continuarea tradi şeful de brigadă turnători Gheor Spunem în general, pentru că pu tori din localităţile respective,
ţiilor de hărnicie. Şi mai este ce ghe Scurtu au relevăt importan tea fi mai fructuoasă în dezbateri. noastre socialiste. artişti amatori care nu sînt de
va de remarcat i succesele obţi ţa acestor documente pentru pro Darea de seamă şi discuţiile au DEPUNERI DE COROANE fapt decît tot ei, minerii.
nute au fost prezentate cu mo gresul şi prosperitatea patriei relevat succese importante în ac Deva. Minerilor din Deva şi
destie, cu calificativul „meritoriu' , noastre în an i viitori şi s-au an tivitatea acestui colectiv deschi In memoria minerilor de la familiilor lor le-a fost oferită,
1
;
lăsîndu-se astfel loc pentru ana- gajat, în numele colectivelor în zător de drumuri în industria Lupeni din 1929, care s-au ridi sîmbătă după-amiază, o reuşită
tiza exigentă a rezervelor încă care lucrează, că vor depune minieră : depăşirea planului fizic cat, sub conducerea partidului seară cultural-distractivă. Du--
•insuficient valorificate, a defi toate eforturile pentru îndeplini la foraj cu 19,6 la sută, iar la lu comunist, la luptă eroică pentru minică, mai mult de -1-600'de
cienţelor care mai trenează acti rea şi depăşirea sarcinilor de crări miniere cu 8,7—20 la sută, dreptul la muncă şi o viaţă mai mineri s-au deplasat pe malul
vitatea colectivului. plan şi a angajamentelor asuma economii la preţul de cost în bună — înscriind una dintre pa Streiului unde fanfara şi orches
ginile glorioase ale luptei clasei tra exploatării le-au prezentat
Oprindu-se, în analiza făcută, te în întrecerea socialistă. Toto valoare de 3,1 milioane lei (prin muncitoare, a avut loc, sîmbătă un atractiv program artistic.
reducerea consumurilor de ener
mai mult asupra rezervelor şi a dată, au făcut propuneri privind gie electrică, benzină, motorină, la amiază, un moment emoţio Brad. Locurile cele mai agre
unor deficienţe, darea de seamă mai buna aprovizionare tehnico- exploziv), îndeplinirea prevederi nant. în faţa unor delegaţii de abile de destindere le-au con
prezentată şi dezbaterile au di- materială, cu piese de schimb şi lor de beneficii în proporţie de la exploatările miniere din Va stituit duminică, la Brad zona
recţionat atenţia spre cîteva pro aparate de măsură şi control. lea Jiului, de la alte întreprin complexului sportiv şi Gurabar-
bleme de o importanţă majoră La rîndul lor, ing. Ioan Creţu, 278 la sută — toate conducînd la deri din municipiul Petroşani, la za. Aici, au fost susţinute pro
acumularea unui avans de 6 luni
pentru ocuparea în continuare a şeful secţiei de stîlpi hidraulici faţă de sarcinile cincinalului (co placa comemorativă din curtea grame de către formaţiile artis
Vulcan, Ana Guia, muncitoare în
unui loc de prestigiu între co aceeaşi secţie, maistrul oţelar Ti- lectivul s-a angajat să îndepli fostei uzine electrice şi la „Mo tice ale casei de cultură din o-
lectivele fruntaşe ale judeţului şi tus Peştenaru, Mihai Burghel, nească cincinalul în 4 ani şi 3 numentul eroilor" din oraşul Lu raş şi clubului muncitoresc din
ţării. Aproape toţi vorbitorii au muncitor în secţia reparaţii ge luni). La aceste rezultate au con peni au fost depuse coroane de Gurabarza.
subliniat că, pe fundalul rezultate tribuit creşterea suplimentară a
lor bune obţinute, există o anu nerale, recunoscînd lipsurile şi productivităţii muncii cu 5,1 la
neajunsurile ce mai există la locu
mită tendinţă de slăbire a exigen rile lor de muncă, şi-au expri sută, a recuperărilor la foraje,
ţei faţă de respectarea discipli mat hotărîrea de a-şi înzeci e- mărirea vitezelor de avansare în
nei tehnologice, care s-a răsfrînt forturile pentru îmbunătăţirea sub galerii, extinderea tehnologiilor
în pierderi de cărbune la uzina toate aspectele a activităţii. moderne de susţinere şi alte mă
cocsochimică, rabat de calitate la suri.
uzina nr. 2 de aglomerare, ela DUMITRU GHEONEA Obiectivul final al activităţii es
borarea unor şarje de oţel la care te însă punerea în evidenţă a u-
n-a fost respectat programul sor nor rezerve certe de cărbune şi
timental, stagnări la complexul Efort pentru propriile cău minereuri exploatabile. Şi în a- Pe şantierul fabricii de ciment
de laminare, o încărcare slabă a ceastă privinţă s-au obţinut, în
maşinilor-unelte la uzina nr. 5 prima jumătate a anului, o se
şi dereglări în aprovizionarea cu tări rezervelor de huilă din pilierii MAI MULTĂ RESPONSABILITATE
rie de rezultate în determinarea
calcar siderurgic de la cariera
Crăciuneşti. S-a acţionat şi se — Comitetul oamenilor muncii din Valea Jiului, de minereuri de
acţionează încă sub posibilităţi raportează cu deplină satisfacţie fier, cuprifere, complexe şi auro-
— s-a subliniît în adunare — că sarcinile din planul de stat pe argintifere. Pe unele şantiere ale
pentru reducerea consumului de semestrul I al acestui an precum întreprinderii sarcinile la rezerve PENTRU LICHIDAREA RESTANŢELOR!
cocs, trecerea la experimentarea şi angajamentele asumate în în rămîn să fie realizate în semes
folosirii cocsului-brichete în fur trecerea socialistă au fost înde trul II, ceea ce va cere. eforturi
nalele mari, valorificarea deşeu plinite şi depăşite. Acest lucru suplimentare. Sînt însă şi resur In prezenţele sale pe şantierul făină rămînerile în urmă- depă
rilor şi scurtăturilor de la la a fost posibil ca urmare a mun se tehnico-organizatorice de îm fabricii de ciment de la Chişcă- şesc 150 zile.
minare. cii politice de masă desfăşurate bunătăţire a activităţii. daga, „Metronomul producţiei" a Din cauza acestor rămîneri ca
Sîderurgiştilor hunedoreni le de organele şi organizaţiile noas Adunarea a adoptat un program constatat adeseori că, dincolo de re, una peste alta, însumează
revin, în continuare, sarcini deo tre de partid, a sprijinului primit de măsuri cuprinzător pentru pe nişte condiţii grele de lucru, circa 4 luni, şantierul Electro-
sebite în actualul cincinal şi în din partea organelor de sindicat rioada următoare. Din el se deta dincolo de timpul capricios care montaj Sibiu (beneficiarul fron
cel următor. Sintetic spus : trebuie şi tineret în mobilizarea tuturor şează intensificarea preocupării „încurcă" nu de puţine ori ac turilor de lucru) nu şi-a realizat
să lucreze la parametri calitativi colectivelor de muncă pentru u- pentru creşterea rezervelor de ţiunile propuse a se realiza, dom sarcinile de plan cu peste 2,1
dintre cei mai înalţi ! Aceasta în tilizarea mai deplină a capacită cărbune şi minereuri. neşte încă un suficient grad de milioane lei.
seamnă o preocupare foarte stărui ţilor de producţie, a suprafeţelor dezordine. Comandamentele sta Pare poate paradoxal faptul
con
planul
principalului
toare pentru asimilarea unor noi de turnare-formare, a maşinilor- M. IOAN bilesc măsuri, constructorii, mon- că
structor (şantierul nr. 7) este
mărci de oţeluri, cu caracteris unelte, pentru îmbunătăţirea ca torii şi beneficiarul şi le notea îndeplinit, dar situaţia este cea
ză — cu termene şi responsabili
tici superioare, ridicarea eficien lităţii producţiei, pentru creşte tăţi — dar la noile întîlniri se arătată. In desele sale prezenţe
ţei economice a laminatelor pro rea nivelului de organizare a pro Responsabilitate şi exigen constată că s-au rezolvat inte pe şantier, „Metronomul pro
duse (cu cel puţin 100 lei/tonă) ducţiei şi a muncii, pentru spo gral foarte puţine probleme: De ducţiei" a căutat să descifreze
pentru autodotare şi reducerea rirea în ansamblu a eficienţei regulă, în aceste cazuri _ începe enigma, investigînd zeci_ de mun
consumurilor de cocs, metal, e- economice a întreprinderii. ţă pentru eliminarea nea „plasarea" responsabilităţilor... citori şi specialişti. Iată şi con
nergie, combustibil. Sint unele Cu un asemenea palmares al Cu vreo 3 luni în urmă, la cluzia :
probleme care trebuie rezolvate muncii — desprins din cuvîntul ros un comandament erau stabilite Din dorinţa unor realizări „a-
cît mai operativ şi mai temeinic ; tit de inginerul Dumitru Bucur, di junsurilor măsuri pentru corelarea planului coperitoare" (din punct de ve
crearea de stocuri de cărbuni pen rectorul I.V. Călan, la adunarea constructorului cu al beneficia dere financiar — n.n.), Şantie
tru iarnă (printr-o conlucrare generală a oamenilor muncii, — rului, pentru impulsionarea ac rul nr. 7 a atacat lucrări de
mai bună cu minerii şi prepara participanţii puteau trece peste tivităţii de montaj a utilajelor, proporţii din etapa a doua (linia
torii din Valea Jiului), calcar, cocs, neajunsurile şi greutăţile întîm- Dezbătînd cu răspundere mun pentru lichidarea restanţelor ce a doua de ciment), dislocînd im
feroaliaje, gospodărirea raţională a pinate în procesul de producţie citorească, comunistă, rezulta se înregistrau în execuţia obiec portante forţe de la linia întlf
utilajelor de turnare, folosirea la în primul semestru al anului. tele muncii depuse în primul tivelor ce condiţionează punerea (?!) deşi aici unele obiective pre
întreaga capacitate a maşinilor-u Dar dezbaterile adunării au por semestru al anului — angajamen în funcţiune pînă la jumătatea zintă termene scadente. _0 fi
nelte, extinderea acordului glo nit tocmai de la aceste neajun tul în cinstea zilei de 23 August anului viitor a primei linii de sau nu o fi această tactică bu
bal la încă circa 6 000 de munci suri, care, înlăturate, puteau — a fost depăşit de două ori, iar ciment. Cît de „bine" s-au „co nă ? Răspunsul vine de la sine,
tori. aşa cum au subliniat participan angajamentul anual (1 500 000 lei) relat" aceste acţiuni vorbeşte de dacă arătăm că din motivul subli
Un capitol în care trebuie ac ţii — adăuga noi valori realiză a fost îndeplinit în 7 luni, pre la sine şi următoarea situaţie : niat mai sus nici un montor nu
ţionat mult mai energic îl prezin rilor din primul semestru. „Cu cum şi realizările de seamă la _ în totalul investiţiei se în şi-a realizat planul.
tă investiţiile : laminorul nr. 2 de toate rezultatele bune (secţia toţi indicatorii şi serviciile uni registrează o nerealizare de pes „Goana" şantierului nr. 7 pen
sîrmă, complexul de instalaţii de noastră e evidenţiată în întrece tăţilor din subordine —, reprezen te 8,7 milioane lei, deşi lucră tru calitate se descifrează şi
ia Băiţa, noua fabrică de oxigen. re pe această perioadă) avem nea tanţii oamenilor muncii din Di rile de construcţii _ figurează din... calitatea unor lucrări. La
Aici sînt serioase rămîneri în ur junsuri legate de respectarea recţia judeţeană de poştă şi tele scriptic cu o sensibilă depăşire. atelierul mecanic izolaţia la a-
mă, care numai la montarea de disciplinei tehnologice — procent comunicaţii nu s-au declarat, to —La montajul utilajelor res coperiş nu corespunde în totali
utilaje se ridică la peste 200 mi încă ridicat la calitatea a doua tuşi, mulţumiţi. tanţa depăşeşte 27 milioane — tate. Poziţia schimbătorului de
lioane lei. şi la durabilitatea lingotierelor — Pierderi şi deteriorări în me asta în timp ce pe şantier se gă căldură este cu 7,5 cm mai de
I. MÎRZA de aprovizionarea ritmică cu ma sagerie, creşterea cu 7 la sută a sesc în stoc cîteva mii de tone părtată de cuptoare (deci alte
lucrări suplimentare). La uscato-
teriale de calitate. E necesar să deranjamentelor telefonice, admi de utilaje în valoare de peste
se urgenteze terminarea cupto nistrarea a 88 de sancţiuni, ne- 39,6 milioane lei care au depăşit rul de argilă fundaţia a fost fă
Tradiţia în hărnicie obligă rului de tratament termic, altfel realizarea planului de către co durata normală de staţionare şi cută atît de „bine" incit prac-
nu ne vom putea onora comen lectivul de cercetare, existenţa pentru care urmează a se plăti tic nu se poate trece la montaj.
Revenim, deci, la prima con
Audiind darea de seamă pre zile (ing. Mihai Demidov, şeful încă a unor oficii cu nerealizări dobîrizi majorate. statare : Comandamentul stabi
—38 fronturi de lucru nu au
zentată de ing. Gheorghe Ola- secţiei turnătorie II). ale planului de venituri din pres fost predate montajului, deşi ter leşte sarcini, şedinţele operative
riu, preşedintele comitetului oa Problema aprovizionării cu ma taţii poştă, reclamaţiile la adresa la’ fel, dar slaba concordanţă
menilor muncii de la I.U.M. Pe teriale şi piese de schimb a fost unor servicii şi alte deficienţe au menele sînt cam de mult... sca între ce se face şi ce trebuie fă
troşani, şi reflectînd asupra re „atacată" şi de ing. Coloman constituit obiectul unor critici şi dente. cut generează pe ansamblu situ
zultatelor bune obţinute pe pri Fuhrman, ing. Viorel Monda, ing. autocritici formulate atît în darea „Situaţia" poate fi completată aţia necorespunzătoare de care
mul semestru — realizarea peste Nicolae Diaconu, Dionisie Muntea- de seamă a comitetului oameni cu alte elemente. Dar să intrăm
sarcinile de plan a unei produc nu, Gheorghe Naum, ing. Schmidt lor muncii, cît şi în luările de puţin în amănunte. Şantierul nr. Au început, la Cliişcădaga, pe
ţii globale ' de 2 670 mii lei şi a Ervin, Emil Stăncescu, de fiecare cuvînt. In concluzie, pentru se 7 al T.C.I. Timişoara figurează alocuri, să vorbească nervii şi
unei producţii marfă de 1100 mii participant la dezbateri. Fără în mestrul al II-lea şi anul viitor pe 7 luni cu o depăşire de pes precipitarea... In atari C0I 1^, L
1
lei, a unui volum, de piese de doială că reprezentanţii ministe a fost adoptat un temeinic pro te 8,1 milioane lei, ceea ce ar „Metronomul producţiei consi
schimb în valoare de peste 6 mi rului de resort şi ai centralei au gram de măsuri tehnico-organiza trebui să se reflecte şi în stadii deră necesar luarea de către co
lioane lei şi a 250 tone confecţii putut constata, din dezbateri, ne torice pentru eliminarea neajunsu fizice corespunzătoare. Dar-.. La mitetul de partid al platformei a
metalice, înregistrarea unor bene cesitatea unor măsuri urgente ca rilor semnalate. Există toate con transportul de calcar rămînerile unor măsuri concrete Pentru co
ficii suplimentare şi a unor eco re să răspundă cerinţelor între diţiile ca măsurile respective să în urmă au atins deja 120 zile. relarea intereselor beneficiarului
nomii la preţul de cost — oricine prinderii, dar se aştepta ca şt contribuie eficient la îndeplinirea Tronsonul 5-4 trebuia terminat cu cele ale constructorilor şl
îşi poate forma părerea, deloc participanţii să facă o’ analiză mai cu şi mai bune rezultate a sar încă la sfîrşitul lunii martie. montorilor, pentru respectarea
eronată, că în această întreprin adîncă a efortului şi căutărilor cinilor economico-sociale, politico- Nici în prezent nu sînt glisaţi cu stricteţe a disciplinei în mun
dere s-a muncit mult şi cu folos, proprii pentru învingerea unor educative ce revin colectivelor de toţi stîlpii. La morile de făină că şi a tehnologiei de construcţii.
că oamenii au depus eforturi sus- greutăţi şi mai puţin la ceea ce muncă din direcţie. nu s-a terminat nici un plan-
snn inlermediar. La silozurile de ILIE COJOCARU