Page 12 - Drumul_socialismului_1974_08

Pag. « DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr.

De ee stringerea şi depozitarea Ferma zootehnică—model de organizare, prudttcţie şi eficienţă

forajelor au rămas la periferia Care sînt cauzele atîtor restante ?

preocupărilor? agricole din Teiu se prezintă cu nie a celor doi specialişti şi a In faza de intenţii se află şi rea­
Ferma zootehnică a cooperativei
conducerii C.A.P. este aceea de a
lizarea frunzarelor pentru ovine,
realizări satisfăcătoare doar la lua măsuri hotărî.te pentru întine­ ca dealtfel şi materializarea in­
Un raid făcut la început de Densuş, Peşteana, Rîu de Mori şi specia ovine. In ceea ce priveşte rirea efectivelor, în scopul ridică­ vestiţiilor la alimentarea cu apă
august pe la depozitele de furaje altele. Agronomul şef al consiliu­ bovinele există restanţe atit la e- rii indicelui de natalitate. Caren­ a unui adăpost.
ale unor cooperative agricole ne lui intercooperatist, ing. Visarion fective, cit şi la producţia de lap­ ţele existente în organizarea re­ Deşi la prima vedere ş-ar pă­ lală-uc-
edifică asupra modului cum con­ Cvaşa, ne-a relatat că «într-ade- te marfă. Şeful fermei zootehni­ producţiei au influenţat negativ, rea că este prea devreme ca a- lui bunede
siliile de conducere, cadrele teh­ văr se constată restanţă în des­ ce, ing. Aneiize Nicolescu, şi in­ pe de o parte, procentul de na­ ceste probleme să fie aduse in neuvoustră
nice, consiliile intercooperatiste şi făşurarea acţiunilor pentru asigu­ ginerul şef al unităţii, Lucian Al- talitate, iar pe de alta, realizarea atenţie, sînt suficiente motive ca mai bine
organele comunale de partid şi de rarea bazei furajere, însă avenf bu, ne-au făcut cunoscute eîteva producţiei de lapte marfă plani­ atît conducerile C.A.P. şi fermei, mă, de zi
stat se preocupă de pregătirea în vedere să luăm măsuri de din preocupările pentru îmbună­ ficată. In cele 7 luni care au tre­ cit şi organele comunale de partid ciul de re
pentru iarnă a «cămărilor" secto­ impulsionare a lucrărilor, apropie­ tăţirea activităţii şi diminuarea cut' de la începutul anului, unita­ şi de stat să privească cu toată lei de-a
rului zootehnic. rea de încheiere a secerişului minusurilor acumulate. tea nu a livrat nici 40 la sută din seriozitatea rezolvarea lor, finind eliberării
Preşedintele C.A.P. Lăpuşnic, creînd condiţii favorabile, in acest Intre altele, am desprins că, po­ cantitatea de lapte prevăzută (?). senina că încă de pe acum trebuie împreună
Teofil Suba, şi inginerul şef al u- sens". trivit prevederilor planului de Deşi ne găsim într-o perioadă ca­ create condiţii pentru îndeplinirea judeţ, rcl<
nităţii au in permanenţă în aten­ Din cadrul consiliului inter­ producţie, se vor efectua în zilele re ar trebui să fie de vîrf, pro­ ireproşabilă a indicatorilor de imense pri
ţie desfăşurarea în bune condiţii cooperatist Haţeg se detaşează următoare (acţiunea se putea rea­ ducţia de lapte marfă nu depă­ plan aferenţi ultimului an al ac­ calităţile î
a activităţii sectorului zootehnic. C.A.P. Haţeg, unde s-a încheiat liza mult mai din vreme pentru şeşte, în medie, 2 litri pe zi şi cap tualului cincinal, cînd efectivele fel înlreaj
Ca dovadă, concomitent cu efec­ recoltatul fînaţurilor .naturale, a-i spori eficienţa — n.n.) cum­ de vacă. Se înţelege de la sin,e de bovine vor creşte cu 18 la sută,, dc ani de
tuarea secerişului, o parte din s-au transportat din cîmp însem­ părările de animale în scopul că într-o asemenea situaţie este iar producţia de lapte marfă a- şi realizări
forţe au fost dirijate la stringe­ nate cantităţi de nutreţuri, iar o completării efectivului matcă de greu. de vorbit despre rentabili­ proape se va dubla faţă de pre­ nii muncii
rea şi depozitarea furajelor. Uni­ parte din acestea au fost însiloza­ bovine. De asemenea, în tabăra zarea activităţii sectorului zooteh­ vederile acestui an. Aceste consi­ ducerea p;
tatea are însilozate 600 tone nu­ te. In contrast cu situaţia aminti­ de viţele s-a organizat şi monta nic. derente determină necesitatea im­ Am ajuna i
treţuri şi a transportat o parte tă se găseşte exemplul oferit de naturală, astfel îneît să treacă la Dintre preocupările acute de pe perioasă de a acţiona energic in Deva — capi
din fibroase şi grosiere la adăpos­ C.A.P. Livadea. Pe lingă faptul că categorii superioare, respectiv la agenda cooperatorilor, am des­ vederea valorificării întregului de la poaleU
turile de animale. Deoarece resur­ la această unitate mai sînt de co­ matcă, un număr mai mare de a- prins necesitatea concentrării e- potenţial al fermei zootehnice şi peste 7 secolt
sele proprii nu sînt suficiente, sit furajele naturale de pe aproa­ nimale. Rămîne însă de rezolvat, forturilor la strîngerea fără pier­ ridicării eficienţei întregii activi­ un mic e^ăşe
s-au procurat furaje din alte uni­ pe 600 iiectare, la grajduri nu s-a ca una din problemele hotărîton- deri a tuturor resurselor de fu­ tăţi din acest sector. Faptul efi întinerit fi a
tăţi în scopul completării defici­ depozitat nici 10 la sută din can­ re pentru soarta producţiei de raje. Pînă acum, la adăposturile s-au asigurat îngrijitori din rîn- vlţim 4 30 de
tului. Asemenea preocupări se titatea de nutreţuri care au fost lapte, îmbunătăţirea calitativă a de animale nu s-a depozitat nici dul cooperatorilor localnici şi că noasiZc~ Şi n
întîlnesc şi la conducerile coope­ recoltate pînă acum. Să nu mai măteii, deoarece peste 30 la sută 40 la sută din cantitatea de fi­ aceştia sint stimulaţi, prin majo­ Dar oraşul —
rativelor agricole şi fermelor zoo­ vorbim că în privinţa însilozării, din vacile cu lapte au o vîrstă de broase existentă. Să nu mai amin­ rarea venitului garantat, să obţi­ ministrativ, c
tehnice din Dobra, Orăştie, Bre­ ferma zootehnică nu a schiţat nici peste 12 ani şi un potenţial bio­ tim de suculente, sortiment la ca­ nă producţii mai mari constituie dezvoltată ţi
tea Mureşană — să amintim doar un gest. Asemănător stau lucru­ logic care nu mai este corespun­ re, deşi deficitul trece de 50 de o premisă esenţială In vederea existentă : o
eîteva exemple de buni gospo­ rile şi la ferma zootehnică a, coo­ zător cerinţelor de rentabilizare a procente, nu s-a schiţat nici un împlinirii dezideratelor amintite. una de brich
dari. perativei din Rîu Alb, unitate în producţiei. .O sarcină de căpete­ gest pentru a compensa minusul. N. TlRCOB cahle de ierai
Din păcate, se întîlnesc însă şi care recoltarea fînaţurilor natura­ confecţionat n
o serie de aspecte negative pri­ le nu s-a realizat nici pe 50 la zestrea" sa i
vind strîngerea şi conservarea fu­ sută din suprafaţa stabilită (760 voltat in anii
rajelor. Cu toate că timpul este hectare — n.n.). Dacă mai notăm Campania agricolă de vară ■venind un a
mult înaintat, iar întîrzierea strîn- că nu s-au depozitat nici 60 de .... .......... ....... . ' " ' .................""" ... .... ..... ................| | pondere in ei
gerii fînaţurilor naturale deter­ tone furaje, avem o imagine rea­
mină lemnifiearea nutreţurilor şi lă asupra dezinteresului şi a lip­ ce priveşte p
sei de răspundere dovedite de
deprecierea lor calitativă, în raza conducerile C.A.P. şi fermei, faţă Be pe acum, baze temeinice reunitei viitoare 1
consiliului cooperatist Totesti mai
sînt de recoltat furajele de pe a- de soarta producţiei animaliere.
proape 1 500 hectare. Diferenţe a- Nici rezultatele înregistrate de (Urmare din pag. I) Un element cu influenţă decisi­ cantităţilor echivalente de grîu
preciabile — de ordinul sulelor de cooperativele agricole din Şerel, vă asupra soartei recoltei viitoare pentru efectuarea schimbului de
hectare — între suprafeţele exis­ Pui, Sîntămăria-Orlea, Unirea ete­ praveghea permanent funcţionarea de cereale păioase este fertiliza­ sămînţă, eunoscînd că in fiecare
tente şi cele pe care s-a efectuat rni pot fi considerate pe deplin şi remedia operativ defecţiunile, rea cu îngrăşăminte organice şi unitate se vor cultiva 1-2 soiuri
• cositul se semnalează la coopera­ satisfăcătoare, finind seama că în iar deplasarea lor să se facă pe minerale a suprafeţelor destinate precoce şi un soi tardiv în sco­
tivele agricole din Clopotiva, Ciu­ «cămările" zootehniei sînt încă se­ bază de grafic. culturilor respective. In afară de pul eşalonării judicioase a lucră­
la Mare şi Sarmizegetusa. rioase goluri. Din discuţia purtată Concomitent cu balotatul şi trans­ administrarea celor circa 2 000 to­ rilor la semănat şi recoltat.
O situaţie total necorespunză­ cu agronomul şef al consiliului in­ portul paielor, de mare însem­ ne superfosfat care se află în stoc, In raport de rolul fiecărui fac­
toare apare în privinţa transpor­ tercooperatist, ing. Ioan Ifrim, am nătate este ca efectuarea arătu­ nu trebuie ignorată preocuparea tor — obiectiv şi subiectiv — ca­
tului . şi depozitării nutreţurilor. desprins că s-au iniţiat unele ac­ rilor să se desfăşoare in flux pentru folosirea gunoiului de grajd drelor tehnice, conducerilor C.A.P.,
Spre exemplu, deşi eîmpul coope­ ţiuni menite să substituie o parte neîntrerupt, ziua şi noaptea, ur­ pe suprafeţe cit mai mari. i.A.S. şi S.M.A., cit şi mecaniza­
ratorilor din Clopotiva este plin din deficitul de furaje. Astfel, s-a mărind îndeplinirea normei |pe O altă verigă esenţială in com­ torilor le revine răspunderea deo­ ; n
cu furaje, recoltatul fiind realizat stabilit ca pe circa 2 000 hectare fiecare tractor şi realizarea unor plexul de factori care hotărăsc sebită să pregătească baze solide
pe aproape 400 hectare din 654 ocupate cu mirişte, din care pe lucrări de calitate. Ţinînd seama nivelul producţiei o constituie să- recoltei viitoare de cereale pă­
planificate, la adăposturile de a- 1000 hectare se află şi trifoi în de amplasările făcute, se vor eli­ mînţa. Pe lingă condiţionarea în­ ioase, organizînd judicios întreaga
nimale nu s-a depozitat decît «de cultură ascunsă, să se facă recolta­ bera cu prioritate suprafeţele ca­ tregii cantităţi rezultate din pro­ activitate pentru a obţine suc­
ochii lumii" cantitatea de aproxi­ rea furajelor respective, iar în re trebuie însămînţate, îndeosebi ducţie proprie, se impune să fie cese tot mai de seamă in acest
mativ 50 tone fibroase (!). Trans­ şase C.A.P. să se realizeze peste este vorba de recoltarea cartofi­ trimise, pînă la 20 august a.c., an. jubiliar şi a crea condiţii ea,
portul şi depozitarea furaielor la 200 tone de frunzare. Intenţiile probe pentru analizele de labo­ In 1975, recolta să se situeze la
adăposturile de animale sînt, de sînt, desigur, lăudabile, dar rău lor, acţiune ce . se va declanşa rator. De asemenea, conducerile nivelul dezvoltării bazei tehni-
asemenea, mult întîrziate şi la este că se tărăgănează materiali­ incepind din a doua jumătate a C.A.P. au obligaţia să asigure trans­ co-maleriale şi al sarcinilor sta­
cooperativele agricole din Ostrov, zarea lor. lunii august a.c. portul la bazele de recepţie a bilite de partid.
Colectivele unităţilor economice — Potrivit programului de ac­
din oraşul Brad au^. obţinut pe 7 COMANDAMENT tivităţi pe trimestrul III — pe re­
luni — cu excepţia E.M. Ţebea — latează ing. Tovie Pleşa, preşedin­
rezultate bune în îndeplinirea prin­ tele consiliului de control munci­
cipalilor indicatori ai pianului. Pe toresc — urmărim, In principal,
ansamblul oraşului, producţia glo­ două probleme i verificarea chel­
bală a fost depăşită cu 16,5 mi­ tuielilor de producţie la secţiile
lioane lei, iar producţia marfă cu FUNDAMENTAL ’74-EFICIENTA electromecanică, uzina de prepa­
aproape 9 milioane lei, în princi­ 9_____ rare şi instalaţiile de antezdrobi-
pal pe seama creşterii productivi­ re, precum şi analizarea cauzelor
tăţii muncii. De la începutul cinci­ creării de stocuri supranormative
nalului, economia oraşului de pe şi căilor concrete de reducere a
acestora. Ambele acţiuni au fost
Criş a înregistrat un devans de PROBLEMA P80U.EMEL0R—ORGANIZAREA
peste 6 luni. De asemenea, au fost declanşate şi la 21 septembrie con­
obţinute rezultate semnificative şi siliul va analiza concluziile des­
în ce priveşte reducerea cheltuie­ prinse.
lilor la o mie lei producţie marfă — Comisia economică a comite­
şi a cheltuielilor de circulaţie a SUPERIOARA A PRODUCTE Şi A MUNCR
tului de partid — ne informează
mărfurilor. Dar, la cheltuielile ma­ Voicu Corinda, responsabilul co­
teriale şi la alte elemente ale pre­ misiei — are în atenţie in acest
ţului de cost s-au înregistrat depă­ trimestru următoarele s studierea
şiri, iar indicatorul producţiei nete Discuţiile purtate eu mai mulţi producţiei şi am finalizat altul re­ IN LOC DE «FIECARE situaţiei din depozitul de mate­
nu a fost realizat. factori cu munci de răspundere feritor Ja stabilirea efectivelor de riale de la Dealul Fetii, în sco­
din cadrul uzinei ne-au relevat,
muncitori necalificaţi pentru de­
Ancheta de faţă a ' urmărit în servirea locurilor de muncă, care CÎTE CEVA", O MAI pul îmbunătăţirii activităţii gene­
două unităţi reprezentative — U- intr-adevăr, preocuparea întregu­ a condus la îmbunătăţirea aprovi­ rale de aprovizionare a locurilor Nor
zina de utilaj minier şi reparaţii lui colectiv pentru bunul mers al BUNA DIRECŢIONARE de muncă (studiu care s-a efec­
Crişcior şi întreprinderea minieră producţiei, pentru dezvoltarea uzi- zionării tehnico-materiale, implicit tuat), verificarea utilizării celor 8
a realizării sarcinilor de plan.
Barza — cum acţionează organele * nei şi modernizarea fluxurilor Toate eforturile si acţiunile în­ A EFORTURILOR ore de muncă în subteran, pe zo­
şi organismele obşteşti pentru evi­ tehnologice. Sub îndrumarea per­ treprinse vizează efectiv perfecţio­ La 3 august, I.M. Barza a în­ ne şi orizonturi, şi studierea posi­ Lupte lt_
denţierea şi punerea în valoare a manentă a organizaţiei de partid, bilităţilor de recuperare a mate­ Detaşament
rezervelor interne, pentru înlătura­ comitetul oamenilor muncii, con­ narea procesului tehnologic — la­ deplinit sarcinile de plan pe pri­ rialelor din lucrările vechi. Pen­ nuat şi in
mii patru ani ai cincinalului la
tură hotărîtoare a creşterii volu­
rea neajunsurilor, pentru organiza­ siliul de control muncitoresc şi mului şi calităţii producţiei, a efi­ producţia globală. La producţia tru fiecare problemă există un tembrie, ci
colectiv separat, format din mem­
rea superioară a producţiei şi a comisiile pe domenii îşi conjugă cienţei economice. Legat direct de marfă, sarcinile pe perioada 1971— brii comisiei economice şi alte cu violenţă
muncii, acţiune care, in fond, este eforturile şi acţionează stăruitor această problemă, ing. Virgil Mar­ 1974 se prelimină a fi realizate cadre. liniei noast
în direcţiile enunţate.
torul batali
problema problemelor activităţii tin, responsabilul comisiei pentru pînă în luna octombrie. — Nu organizaţi unele acţiuni torită supi
economice. — Aveam probleme cu asigura­ mecanizare şi automatizare, ne-a — Ceea ce ne preocupă în mod dotării cu
rea semifabricatelor din ■ colabora­ dat o serie de amănunte despre deosebit acum este reducerea comune — comisia economică şi
PRIORITAR — re, necesare liniei de vagoneţi — măsurile tehnice întreprinse în cheltuielilor de producţie şi reali­ consiliul de control muncitoresc ? ocupe local
spune inginerul Nicolae Androne. ultima vreme, despre valorificarea zarea planului la producţia netă, De pildă, în ce priveşte folosirea şi o parte
timpului de lucru ?
preşedintele consiliului de control indicator nou pentru noi, la care vezile şi p;
PERFECŢIONAREA inteligenţei tehnice şi rezultatele batalionului
muncitoresc pe uzină. In planul obţinute, despre preocupările de nu stăm bine — ne spune tova­ — Nu. Fiecare are domeniul său
de muncă ăî consiliului ne-am viitor ale colectivului. răşul Nicolae Pantea, secretarul de activitate... de aproxim
PROCESULUI TEHNOLOGIC comitetului de partid pe între­ ...Aceasta e situaţia la I.M. Bar- | circa 3 bal
prevăzut o acţiune de control în — Nu demult — sublinia inter­
această direcţie. Rezultatul ? A- locutorul — a fost pus în func­ prindere. za (şi poate şi in alte unităţi). s-au compc
Aflată în continuu proces de provizionarea cu repere pentru — Şi cum se acţionează ? Fiecare organism obştesc colectiv, mari pierde
dezvoltare şi modernizare, U.U.M.R vagoneţi s-a îmbunătăţit. ţiune un dispozitiv pentru sudura — Biroul comitetului nostru de de partid, sindicat sau de pe lin­ du-l necon
automată a mantalelor cupelor de
Crişcior se confruntă eu o serie vagoneţi, care a condus la reduce­ partid a făcut, in luna iulie, îm­ gă comitetul oamenilor muncii in- ' înaintarea
de greutăţi şi neajunsuri pe care — Pentru ca uzina să se dez­ preună cu comitetul de partid de treprinde cite ceva. Abordează . Mureş.
le implică inerent asemenea etape volte conform planului stabilit — rea efectivelor de lucrători care la uzina de preparare, o analiză probleme majore, concrete, dar In ziua d
efectuau această operaţiune şi a
oarecum «pe felii". Sigur, reţete
dar pe care oamenii harnici şi lucrările de extindere le vom rea­ pe tema reducerii cheltuielilor de nu se pot da. Dar eforturile tre­ în sectorul
ingenioşi de aici le înving cu te­ liza în regie proprie şi vom avea timpului de lucru, la creşterea ca­ producţie, întreţinerii utilajelor şi buie mai bine direcţionate în ca- j vietic din r
multe greutăţi — este necesară o lităţii sudurii. De asemenea, am
nacitate. organizare ireproşabilă a produc­ ridicării gradului de calificare a drul activităţii de organizare su­ re, după o
— Aş vrea să spun din capul lo­ efectuat reamplasarea unor ma­ efectivelor. La acea dată, uzina a- terenului şi
vea o depăşire la cheltuielile de perioară a producţiei şi a muncii. I
cului — relevă tovarăşul Victor ţiei şi a muncii — apreciază ing. şini, dînd astfel utilizare eficien­ s-a angajat
Almăşan, secretarul comitetului de Ioan Criştiu, şeful biroului plan- tă spaţiilor productive, desconges- producţie de 1 476 000 lei. Prin in­ Sarcinile sporite din această a ★ ( cu formaţiil
partid pe uzină — că, faţă de dezvoltare şi responsabilul comisiei tionînd alte spaţii supraîncărcate, troducerea de fişe limită la unele contraatacat
anul trecut, activitatea e mult materiale şl întărirea ordinii şi doua jumătate a anului marilor I du-l de pre
schimbată în bine. Reuşim să ne pentru organizarea producţiei şi a reducînd efortul fizic al muncitori­ disciplinei, lucrurile au început să evenimente, pregătirea producţiei bligindu-L. si
din 1975 reclamă, în unităţile e- '
se îndrepte. Cu o lună mai îna­
realizăm lunar sarcinile de plan la muncii. Transferările de la o cen­ lor şi sporind simţitor producti­ inte am analizat stilul şi metode­ conomice din oraşul Brad, o sus- i atacurile nc
toţi indicatorii, la toate sortimen­ trală la alta, alte transformări ce vitatea muncii. Tot in direcţia le de muncă ale comitetului oame­ ţinută activitate în domeniul .or­ intensitate s
tele, am îmbunătăţit sensibil ca­ au avut loc au făcut ca nici în perfecţionării proceselor tehnolo­ nilor muncii, consiliului de con­ ganizării producţiei şi a muncii. I tembrie, cîi
litatea produselor, nu mai avem prezent noi să nu avem un regu­ gice avem în atenţie mecanizarea trol muncitoresc şi comisiilor pe Aici este terenul unde trebuie să i Ghioroc şi
refuzuri sau reclamaţii din partea lament solid de organizare şi operaţiei de bandajare a rotoare­ domenii. Şi activitatea acestor or­ se remarce tot mai mult contribu­ eliberate. F
beneficiarilor. S-a îmbunătăţit dis­ funcţionare a unităţii. Acum lu­ lor pentru locomotivele electrice, ganisme colective s-a îmbunătăţit, ţia diferitelor organisme obşteşti I iar inamica
ciplina tehnologică şi a muncii, a este mai bine orientată pe proble­ de lucru. I dincolo de :
crescut nivelul de conştiinţă, al lu­ crăm la el. De asemenea, lucrăm amenajarea unor posturi de lucru me majore, ca dealtfel şi a comi­ aflase la 14
siei economice a comitetului nos­
Cu prlnci]
crătorilor, există mai multă pre­ la un studiu privind stabilirea flu­ pentru muncitorii care lucrează la tru. IOAN MIRZA bite şi fără
ocupare la toate nivelurile pentru xului informaţional optim de pro- şlefuirea robineţilor pentru aer ...Ne interesăm de ureocuuările I