Page 14 - Drumul_socialismului_1974_08

Pag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 021 © MARJI 13 AUGUST 1974
na
Cunoaştem cu to{ii preocuparea Foarte frecventată este bodega
I ce există pentru continua îmbu- CINE PROFILEAZĂ... PROFILUL „Mercur" din autogară. Local nou,
. nătăţire a aprovizionării popu- dotat cu toate cele necesare. Pă­
i laţiei, a lărgirii şi diversificării cat că el s-a transformat într-o
1 reţelei comerciale. în sfera alimen- ditamai circiumă. Mulţi călători
1 taţiei publice funcţionează un în- pătimaşi ai paharului găsesc un
I semnat număr de unităţi de ser- UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ mediu propice dorinţei lor: servi­
■ vire i restaurante, bufete, lacto- ciul la discreţie cu alcool şi mur­
vegetariene, cofetării, centre de dărie în local. De mîncare : două
răcoritoare, cantine, puncte ali­ La loc vizibil, o listă cu 16 sorti­ SA VII CU MENIUL DIETETIC zile la rînd în vitrina frigorifică
mentare etc. Diversificarea, spe­ mente de băuturi alcoolice — toa­ niuri. Or, este lesne de înţeles că erau doar chiftele, ardei gras şî
cializarea unor unităţi s-a născut te „tăriile" — vin, vermuth. De mîn- DE-ACASA... nu toţi consumatorii pot servi co­ iute şi caşcaval... alterat. După
din dorinţa de a satisface cerinţe­ care ? Trei sortimente de prăjituri niac şi mititei. Iar omul suferind mai multe „mici" coniacuri
nu poate lua cu el meniul die­
le consumatorilor, ale celor care „diferite" cu un aspect palid. Per­ Şi Haţegul are restaurante, cra­ sau beri, cetăţeanul se urcă în
i doresc să servească un anumit mă, bufete, cofetării, cantină-res- tetic... autobuz. Aici ajuns, începe gîl-
I meniu, într-un anumit cadru. sonalul era foarte ocupat în ziua taurant. Deci, o reţea de alimen­ ceava. în multe seri, miliţia este
Se respectă profilul unităţilor ? în care-1 vizitam : descărca un taţie publică diversă. Dar omul chemată să facă ordine, să o-
ţ Consumatorul găseşte mediul am- camion cu... bere. Responsabilul suferind, cel care caută un meniu CÎND SE „TOCEŞTE" prească pe turbulenţi din „acti-<
ibiant cerut de profilul unităţii in Nicolae Pascu nu era în unitate dietetic, ce mănîncă ? Nici o uni­ SPIRITUL DE BUN GOSPODAR vitatea" lor.
' care a intrat ? iar vînzătoarea Aniţa Adela nu tate din oraş nu serveşte aşa La bufetul „Păltiniş" („Broas­
ceva. La unitatea de mezeluri-lac-
Brigada de reporteri în anchetă ştia ce să ne răspundă la între­ tate, un afiş mare glăsuieşte: „Ser­ _ în Deva, printre alte localuri, ca verde"), seara în special dom­
a întreprins un raid pe această barea prin ce servicii îşi onorează vim zilnic preparate din lapte pen­ sînt cîteva unităţi cunoscute mai neşte o dezordine greu de des­
jtemă în Hunedoara, Deva şi Ha­ localul firma. tru consum pe loc". în acest scop ales în rîndul chefliilor. Este vor­ cris. Murdărie pe jos, atmosferă
ţeg. — Avem băutură suficientă, ba de bufetul „Păltiniş", alias încărcată, oameni care dorm pe
chiar şi bere, numai mîncare nu. „Broasca verde", „Crama dacilor" mese. Aici, ca şi la autogară, se
Aşa da „punct alimentar !". şi bodega „Mercur" din autogară. face abstracţie de interdicţia de
IN UNELE UNITĂŢI La Deva, pe strada Lenin, fiin­ Crama îşi crease un renume în a servi oameni in stare de ebrie­
PROFILUL NU ARE „CONTUR" ţează de mai mulţi ani unitatea rîndul consumatorilor. Aici gă­ tate.
seai un vin bun dintr-o podgo­
Localurile de mai sus, la înce­
de plăcintărie-simigerie. Aici, pe s-au instalat şi două mese. Dar de rie renumită şi specialitatea casei: put, îşi creaseră un renume bun
lîngă mîncare, există în unele zile la ora 8,30—9[00 nu se mai găseş­ muşchi haiducesc bine pregătit, in rîndul consumatorilor. Omul
Actualmente s-a creat următoa- un bogat sortiment de produse de te nici iaurt, nici lapte, nici smîri- frumos servit. Acum ? Am fost
. rea situaţie î în cofetării, gogoşe- patiserie, la care se adaugă cîr- tînă. In atari condiţii de aprovi­ înţr-o seară în cramă. „Ce putem servea o gustare şi o bere, un
rii, In unele puncte alimentare şi zionare, ce să serveşti ? La bufe­ mînca ?“. „Un grătar, altceva n-a­ vin. Dar, treptat, pe măsură ce
, patiserii găseşti un sortiment larg năciori şi virşli. Se găsesc însă tul expres, profilat pe mîncăruri vem". „De băut ?". „Bere". „Dar simţul bunului gospodar s-a tocit
din abundenţă şi coniac, rom,
[de... băuturi alcoolice. Aici ser­ votcă, bitter, rachiu, vinuri etc. şi bere, toate felurile de mînca- nu e cramă ?". „Ba da. Avem şi la responsabili, unităţile au deve­
veşti un ceai în care este strecu­ Rău este că în loc să vii la aceas­ -e sînt pe bază de carne de porc, vin. Insă cînd e vin, unii vor nit ceea ce sînt azi.
rat, la cerere, discret, un coniac sosuri, rar se mai află carne de bere". Brigada de reporteri sugerează
sau un rom mic. Apoi, consuma­ tă unitate cu convingerea că ser­ vită mai slabă, care este căutată — Frigiderul-dulap a fost stri­ Direcţiei comerciale judeţene şi
torul aprinde o ţigară... Intr-un veşti o plăcintă bună, într-o am­ de omul suferind de diferite afec­ cat. Cinci zile a lucrat cineva de întreprinderilor comerciale de
astfel de mediu vine un copil să bianţă corespunzătoare, găseşti ţiuni. Mulţi cetăţeni cu care am la I.R.U.C. să-l repare — ne spu­ stat pentru alimentaţia publică
servească o răcoritoare sau o pră­ tot felul de mari iubitori ai co- stat de vorbă ne spuneau că se ne responsabilul cramei — Con­ Deva şi Hunedoara să facă ur­
jitură. Dintre localurile vizitate 'niacului, ai băuturilor în general, simte nevoia acută a unei unităţi stantin Milu. De aceea, nu am a- gent ordine în aceste unităţi, să
de brigadă doar cofetăria „Garo- care creează o atmosferă de „bom­ lacto-vegetariene. Conducerea coo­ vut carne să pregătim un sorti­ se respecte profilul unităţilor aşa
fiţa" şi patiseria din Hunedoara bă" de ultimă speţă. Şi la patise­ perativei de consum nu întreprin­ ment variat de preparate. cum a fost el stabilit.
si lacto-vegetarianul din Deva ria de lingă cinematograful „Pa­ de nimic în acest sens ? De multă Noi ştim că nu numai asta-i
le-am găsit, fără... băuturi alcoo­ vreme se încearcă introducerea u- vina. Crama nu mai este ceea ce SABIN CERBU
lice. în rest... tria" din Deva au apărut noi sor­ nor meniuri dietetice la restau­ a fost. E de cele mai multe ori ION CIOCLEI
Punctul de alimentaţie publică timente de... băuturi. Au intrat co­ rant. Dar strădaniile încă nu locul unor chefuri şi certuri zdra­
i„Dorna“ nr. 38 din Hunedoara. niacul şi cîteva feluri de ţigări. s-au concretizat pe listele de me­ vene. GH. I. NEGREA
0 carte închinată insurecţiei naţionale armate, antifasciste şg antiimperialiste
A apărut în librării o nouă car­ niţa lui Savu Toma, de unde rea­ tenticitate, în tablouri memorabile,
te a scriitorului Radu Ciobanu, liza transmisiuni radio de diver­ luptele de la Băneasa, de la Misiu­
MANIFESTĂRI CONSACRATE nitar Gheorghe Ioica şi studen­ „Dreptul de a încape“, roman a siune şi ţinea legătura cu cei din­ nea germană a aerului şi Şcoala de
tul Ştefan Costea. După dezba- cărui acţiune este grefată pe fun­ afară, prin Dina. Nora Badea acti­ război, bombardamentele asupra
ZILEI DE 23 AUGUST teri au rulat filme documenta- dalul istoricelor evenimente de la va fără ştirea tatălui ei prin re­ Bucureştiului.
1 re. a căror desfăşurare se împlinesc ţeaua U.T.C. In faţa acestor noi realităţi, ce­
Zilele acestea, în oraşele şi în această lună 30 de ani : răstur­ In acest răstimp, al lungii aştep­ lelalte personaje reacţionează dife­
satele judeţului nostru se desfă­ narea dictaturii militaro-fasciste şi tări dinaintea furtunii, viata Bucu- renţiat, se eliberează de ,,masca"
şoară ample acţiuni consacrate ANSAMBLURI FOLCLORICE întoarcerea armelor împotriva Ger­ reştiului se desfăşura „normal". Fa- de pînă acum, îşi urmează desti­
maniei hitleriste.
celei de a XXX-a aniversări a ______________ nul şi răsplata cuvenite. Familia
Eliberării patriei. HUNEDORENE EVOLUEAZĂ Este, aşadar, o carte închinată Kloos va pieri în încercarea de a
insurecţiei din August 1944, în care părăsi Bucureştii, iar Riidiger va
Astfel, Cabinetul judeţean de &adu Ciobanu: abandona, după primele dificultăţi,’
partid a organizat simpozioane, IN STRĂINĂTATE autorul proiectează, ca pe un mard tentativa de evadare din lumoa
panoramic, in planuri paralele, des­
mese rotunde, expuneri, vizio­ Ieri a plecat în Austria an­ făşurarea la înaltă tensiune a lui. Iordan, pe care frica l-a dua
nări de filme documentare. Din­ samblul folcloric „Haţegana" din luptelor insurecţionale şi aduce în pînă la intenţia de sinucidere, va
tre temele abordate, consem­ prim plan, in contururi sugestive, „Dreptul de fi îngropat, cu bogăţii cu tot, sub
năm i „23 August 1944, moment Hunedoara. Timp de două săp- nuanţate şi profunde, transformări­ dărimăturile casei sale din fundă­
i epocal al întregii istorii a Ro­ tămîni, cunoscuţii artişti hune- le pe care acest act revoluţionar tură. Excepţie face Spiru Staicu;
doreni vor prezenta spectacole
mâniei", „înfăptuiri şi realizări le produce în conştiinţa unui mare personaj interesant, de consistenţă,
în cei 30 de ani de la Elibera­ în diferite oraşe sub genericul număr de personaje. a începe" care va distinge în tumultul aces­
„Joc şi cîntec românesc". Pen­
rea ţării", „Spiritul creator al tor evenimente calea sa firească.
P.C.R. în pregătirea şi înfăptui­ tru aceasta, ansamblul „Haţega­ „Duceam atunci, în acele două­ Către sfîrşitul cărţii, cînd deveni­
rea insurecţiei naţionale armate, na" a selecţionat cîteva creaţii zeci şi patru de ore dinţii, o luptă se clară victoria românească in
din cele mai importante zone
antifasciste şi antiimperialiste", folclorice ale României — zo­ fiecare şi toţi împreună, pentru a milia Kloos îşi vedea pe mai de­ bătălia Bucureştilor, Teofan va ex­
ne cîştiga dreptul de a începe să
„Creşterea nivelului de trai parte de preocupările ei: Uwe, de clama : „Am ciştigat dreptul de
; material şl spiritual al în­ na pădurenilor, Valea Mureşului, fim noi înşine“ — îşi aminteşte sucursala românească a lui „I. G. a începe". O naţiune întreagă de­
tregului popor — ţelul su- Ţara Moţilor, Oltenia, Munte­ personajul povestitor al romanului, Farbenindustrie", Helga de menaj venise ea însăşi, îşi găsise adevă­
* prem al politicii P.C.R.", nia, Moldova, Banat şi Bihor. medicul Teofan Cristea, antrenat şi de cei doi copii : Riidiger — fire ratul ei drum.
„România socialistă — factor In afară de dansatori şi de ta­ în lupta ilegală a partidului. Pen­ romantică, pasionat al lecturii, in­ Romanul, scris in secvenţe
> activ de pace şi progres în lu­ raful dirijat de Voicu Stănescu, tru el, ca şi pentru luptătorul ile­ tegru, dar lipsit de curajul de a scurte, pline de dinamism — cu
au făcut deplasarea soliştii vo­
mea contemporană". cali Viorica Brînduşan şi Sigis- galist Andrei Badea, pentru Nora fi el însuşi —, şi Erika — proaspă­ întreaga acţiune concentrată în cele
şi Dina, activiste prin reţeaua
Pînă în prezent asemenea ma- mund Munteanu. tă descoperitoare şi asiduă practi­ 24 de ore ce au urmat difuzării
, nifestărl au avut loc la Deva, înainte de plecare, cu prile­ U.T.C.-ului, pentru Savu Toma şi cantă a relaţiilor amoroase. „Anti­ Proclamaţiei din seara zilei de 23
alte sute şi mii de comunişti, pen­
'' Hunedoara, Petroşani, Brad, Că- jul Zilei minerului, artiştii hu- tru milioanele de oameni harnici carul" Iordan Caraiani, un avar August — captivează de la prima
lan, Haţeg, Orăştie, lila, Bul- nedoreni au prezentat spectaco­ descinzind din Hagi Tudose, face filă cititorul prin sentimentul
zeştii de Sus. La reuşita acţiu­ le la Teliuc, Petroşani, Ghelar şi cinstiţi din această tară dictatu­ un prosper comerţ cu odoare bi­ participării directe la aceste eveni­
nilor o importantă contribuţie şi Deva. ra militaro-fascistă a adus, alături sericeşti şi tablouri false, achizi­ mente memorabile, prin analiza
şi-au adus lectorii Emeric Ho- de toate nenorocirile, şi călcarea în ţionate prin intermediul lui Spiru subtilă şi nuanţată a transformări­
picioare a demnităţii, a celor mai
rovitz, Mircea Valea, Constan­ iSr nobile valori şi aspiraţii umane. Staicu, „escroc subtil, care avea lor produse în conştiinţa persona­
gust şi era capabil de generozi­
tin Bulz, Vasile Ionaş, Nicolae Miine, ansamblul folcloric stu­ tăţi". jelor.
Rău, loan Cadar, Nicolae denţesc „Parîngul", al studenţi­ Pentru aceşti oameni, — fie că Alternanţa ritmică a planurilor
Warddegger, loan Andriţoiu, lor Institutului de mine din Pe­ erau puşi la curent cu pregătirile Peste această lume de personaje, şi dozarea minuţioasă a episoade­
I<lie Avram. (IONEL CODREA- troşani, pleacă în Danemarca. insurecţiei, fie că doar le intuiau vestea arestării lui Antoheşcu şi lor permit ca acţiunea, în ciuda
difuzarea Proclamaţiei cade ca o
NU, şef de catedră la Cabine­ Studenţii vor evolua în 13 ora­ — lunile şi zilele ce au precedat lovitură de trăsnet. Cei care o aş­ fragmentării, să aibă continuitate
tul judeţean de partid). şe din această ţară, turneul cul- ziua de 23 August au fost o lun­ şi cursivitate, nerv şi dinamism.
minînd cu un mare spectacol gă aşteptare, plină de speranţe, a teptau au început imediat lupta : Ca şi în celelalte cărţi ale sale,
de gală în ziua de 23 August, momentului in care vor intra in Andrei Badea (căzut apoi în lupte­ Radu Ciobanu îşi alege cu grijă
„30 DE BOŞII TRANDAFIRI" la Copenhaga. acţiune. Andrei Badea aştepta în le de la Băneasa), Teofan, Nora, mijloacele de expresie şi ne oferă
s închisoare, supravieţuind torturilor Dina intră în primele rînduri ale o limbă frumos şlefuită şi armo­
Vineri seara, la sala „Arta" nioasă.
din Deva, ansamblul — Laureat şi îndemnurilor la trădare. Teofan bătăliei insurecţionale. Sînt evoca­ T. ISTRATE
Concursul judeţean de poezie al Festivalului naţional al ar­ veghea în ascunzişul său din piv­ te, cu pronunţate accente de au­
patriotică şi revoluţionară a tei studenţeşti, ediţia 1974 — şi-a
continuat duminică pe scenele prezentat repertoriul în faţa pu­
căminelor culturale din Baia de blicului devean. Incluzînd de
Criş, lila şl Cristur. In prima data aceasta în program folclor
localitate s-au confruntat repre­ din zonele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Conferirea mondială a populaţiei
zentanţii comunelor Bulzeştii de Oltenia, Banat, Oaş, Ţara Mo­ A
Sus, Bucureşci, Blăjeni, Zdrapţi ţilor şi ţinutul pădurenilor, dan­
şl Baia de Criş, la Mia echipe­ satorii şi soliştii vocali au cu­
le din Bretea Mureşană, Dobra, cerit din nou aplauzele şi a- Influenţa profilaxiei medico-sanitare
Lăpugiu, Vorţa şi Ilia, iar la precierile spectatorilor.
Cristur, alături de gazde au e-
voluat echipe din Deva şi Cinciş, asupra fenomenelor demografice
„DECADA
Profilaxia medico-sanitară in­ recţie ar fi bine ca organele ob­ baterea alcoolismului şi toxicoma­
BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE CĂRŢII ROMANEŞTI" fluenţează, alături de alţi factori, şteşti şi de masă, cele sportive şi niilor sînt probleme ce vor sta în
comportamentul populaţiei, struc­ sanitare să se preocupe mai sus­ atenţia noastră. Trebuie avute de
tura sa, capacitatea de muncă şi ţinut de organizarea timpului li­ asemenea în atenţie asigurarea a-
Duminică, două brigăzi ştiln- Incepînd de ieri şi pînă în 21 sistenţei medicale a femeilor gra­
! ţifice din Deva s-au întîlnit cu august se desfăşoară în judeţul adaptare socială, numărul de lo­ ber, de odihna oamenilor muncii. vide, a naşterii şi îngrijirii me­
locuitorii localităţilor Turdaş şl nostru „Decada cărţii româ­ cuitori. Prevenirea şi combaterea lă, Pentru profilaxia strict medica­ dicale după naştere, asigurarea
Direcţia sanitară judeţeană,
mortalităţii generale şi infantile,
Spini. Dintre temele dezbătute neşti". Dintre manifestările pri­ prelungirea duratei medii de via­ comisia judeţeană de demografie condiţiilor optime pentru femei la
cu acest prilej consemnăm cele lejuite de această tradiţională ţă, creşterea şanselor de supravie­ preconizează acţiuni complexe de locurile lor de muncă, educaţia
privitoare la Importanţa insurec­ acţiune o amintim pe aceea ca­ ţuire prin îngrijirea medicală glo­ imunizare, de depistare precoce a sanitară a alimentaţiei generale şi
ţiei de la 23 August 1944, parti­ re a avut loc ieri la librăria nr. bală sînt elemente de bază pen­ unor boli prin intermediul unită­ combaterea deficitului energetic în
ciparea oamenilor muncii la 22 din Lupeni cu ocazia lansă­ tru conservarea şi propăşirea pa­ ţilor sanitare. în vederea asigură­ alimentaţia şi combaterea obezită­
realizarea sarcinilor economice rii noului roman al scriitorului trimoniului biologic al populaţiei. rii protecţiei sanitare a populaţi­ ţii, asigurarea unei circulaţii ru­
tiere corespunzătoare în vederea
ei adulte şi vîrstnice se vor avea
îngrijirile medico-sociale şi pe­
şi contribuţia tineretului în pro­
Radu Ciobanu, „Dreptul de a
I cesul de producţie, respectarea începe" j mîlne, la orele 18, la contribuie în mod substanţiai la xia patologică specifică vîrstei limitării accidentelor de circula­
in vedere măsuri pentru profila­
dagogice în creşe, grădiniţe, şcoli
ţie care impietează tot mai mult
legislaţiei socialiste, despre ac­
librăria nr. 14 din Hunedoara,
asupra sănătăţii populaţiei.
asigurarea unor bune condiţii de
privind boli cum sîntl bolile cai--
cidentele de circulaţie, explica­
scriitorul Bujor Nedelcovicl îşi
Este de dorit ca toate unităţi­
rea ştiinţifică a fenomenelor ce­
va prezenta romanul „Noaptea" i
tabolismului
Prevenirea
etc.
în judeţul nostru, pe lîngă faptul
reşti ş.a. Brigăzile ştiinţifice au In ziua de 15 august, la librăria sănătate şi educaţie. In acest scop, dio-vasculare, de nutriţie, ale me­ şi le sanitare, toate instituţiile şl
fost formate din profesorii Mă- „Mihal Eminescu" din Deva, re­ că există în toate oraşele, în loca­ combaterea hipertensiunii arteria­ organizaţiile de masă şi obşteşti
care contribuie la realizarea aces­
le, care este cauza a jumătate din
rloara Filip, Gonstantin Tămaş, dactorul Lucian Cursaru de la lităţile rurale, creşe, cămine, gră­ îmbolnăvirile aparatului cardio­ tor obiective să depună interesul
diniţe, în viitorul cincinal 1976—1
Vlorel Arimescu, medicii Mircea Editura Eminescu va participa 1980 se vor da în folosinţă peste vascular, combaterea unor factori cuvenit pentru înfăptuirea lor în
Durlăşteanu, Rodica Naşca, pro­ la lansarea romanului „Dreptul 30 de creşe, în afara unui sporit de mediu care influenţează sta­ aşa fel incit starea sănătăţii popu­
curorii Cornel Mihăiescu, Tibe- de a începe", iar la Brad, în număr de locuri în grădiniţe şî rea de sănătate i poluarea mediu­ laţiei să fie pe măsura marilor in­
vestiţii făcute de statul nostru.
şcoli. De mare interes este culti­
( ciu Mădeanu, Ecaterina Schwartz, 16 august, la librăria nr. 34, re­ varea in rindurile tineretului şi lui ambiant şi In special polua­
rea aerului, îmbunătăţirea condi-
dactori al Editurii Albatros se
,
* «„Kt,(„IX TTrpn _____________ ---------#— i»i_i _____________ Hilnr rmtnna nontrii r\r<axi oniroa Dr. CRISTIAN GEORGESCU