Page 18 - Drumul_socialismului_1974_08
P. 18
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6022 © MAR|I 20 AUGUST 1974
tBaaoacarsaaaoBswssasasaw,
(Urmare din pag. 1) ţăranilor, intelectualilor, tuturor oamenilor
Deceniile cele mai măreţe muncii hunedoreni — români, maghiari,
războiului, de la regimurile trecute, situa germani şi de alte naţionalităţi — căldu
ţie căreia oamenii muncii hunedoreni — mi roase felicitări pentru succesele de presti
nerii din Valea Jiului, siderurgiştii, ferovia giu obţinute şi le urează noi victorii în
rii — asemenea întregului popor, i-au fă indeplinirea măreţelor sarcini ce revin ju
cut faţă cu eroism. ale milenarei deţului din programul partidului de con
Noua etapă istorică de după eliberare n struire a societăţii socialiste multilateral
s-a caracterizat prin amploarea fără pre dezvoltate şi de înaintare spre comunism.
cedent a bătăliilor de clasă, conduse de întregul partid, întregul nostru popor leagă care realizările actuale depăşesc nivelul Cea mai mare sărbătoare naţională a po
partidul comunist, prin mari acţiuni de nemijlocit orientarea politică clarvăzătoare stabilit pentru finele cincinalului. porului român este, în acest an jubiliar,
masă care au dus la infrîngerea rezistenţei şi marile succese obţinute în aceşti rodnici Paralel cu industria s-a dezvoltat pe ba deosebit de solemnă. Ea are loc in condiţii
înverşunate a claselor exploatatoare şi a gru ani de activitatea neobosită, novatoare ze noi, socialiste, şi agricultura judeţului. le cînd întregul nostru partid, întregul nos
părilor lor politice, la ridicarea pe o treap profund patriotică şi internaţionalistă des Crearea de complexe şi ferme moderne tru popor se pregătesc pentru Congresul al
tă superioară a procesului revoluţionar : făşurată în fruntea partidului şi stat'lui de pentru creşterea animalelor, extinderea me Xl-lea al Partidului Comunist Român, des-
înlăturarea monarhiei şi proclamarea repu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secreta, ul ge canizării şi chimizării în culturile agricole făşurînd o uriaşă activitate creatoare.
blicii, cucerirea întregii puteri politice de neral al partidului, primul preşedinte al au permis ca, în ultimii 7 ani, volumul Lucrările recentei Plenare a C.C. al
către clasa muncitoare în alianţă cu ţărăni României, eminentă personalitate a mişcării producţiei globale a acestei ramuri să P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării
mea şi celelalte categorii de oameni ai comuniste şi muncitoreşti internaţionale. sporească cu 45,2 la sută şi ca sectorul zoo Economice şi Sociale a României, cuvînta-
muncii, naţionalizarea principalelor mijloa Vedem cu toţii în dinamismul actual al e- tehnic să dea 57 la sută din volumul acestei rea magistrală rostită cu acest prilej de to
ce de producţie şi crearea proprietăţii so conomiei româneşti, în adîncirea democraţi producţii. varăşul Nicolae Ceauşescu se înscriu ca
cialiste, trecerea ia construcţia planificată a ei socialiste şi instaurarea principiilor eti In ritmuri înalte s-au dezvoltat şi trans un moment remarcabil al istoriei României
economiei, la dezvoltarea impetuoasă a în- cii şi echităţii în toate domeniile vieţii so porturile feroviare şi rutiere, telecomuni socialiste. Documentele adoptate de plena
văţămîntului, ştiinţei şi culturii. ciale, în procesul făuririi spirituale a o- caţiile, circulaţia mărfurilor, învăţămîntul, ră — proiectul Programului Partidului Co
Privind retrospectiv drumul glorios stră mului nou rolul esenţial, determinant al reţeaua de ocrotire a sănătăţii. munist Român şi proiectul de Directive ale
bătut în cei 30 de ani care au trecut de la vastei activităţi teoretice şi organizatorice Emanciparea economică a judeţului, da Congresului al XJ-lea şi liniile directoare
eliberarea României de sub dominaţia fas desfăşurate de către secretarul general al torită eforturilor deosebite făcute în do ale dezvoltării României pentru perioada
cistă, poporul nostru este însufleţit de o în partidului pentru fundamentarea liniilor meniul investiţiilor, a determinat însemna 1981—1990 — prefigurează viitorul strălucit
dreptăţită satisfacţie şi mîndrie patriotică pen directoare, strategice şi tartice, ale politi te mutaţii sociale, considerabile transfor al patriei, înarmează partidul şi poporul cu
tru ■ rezultatele strălucite obţinute în înain cii noastre interne şi externe. mări în nivelul de trai material şi spiritu un program clar de acţiune în vederea
tarea sa pe calea progresului şi civiliza In acest proces grandios, revoluţionai', al al al oamenilor muncii. Gradul de urbani făuririi societăţii socialiste multilateral dez
ţiei socialiste. Epopeea istorică a edificării ţării, bazat pe politica ştiinţifică, clarvăză zare al judeţului este în prezent cei mai ri voltate, jalonează căile ce urmează să le
socialismului ni se înfăţişează astăzi la di toare şi cutezătoare elaborată şi aplicată dicat din ţară, de 70 la sută. In municipiile, parcurgem pentru pregătirea condiţiilor ma
mensiuni şi semnificaţii de o covîrşitoare cu consecvenţă de către partid, judeţul Hu oraşele şi centrele muncitoreşti hunedorene teriale, ideologice, politice şi sociale ale
însemnătate, care şi-au pus pentru totdeau nedoara, asemenea tuturor meleagurilor ţă s-au construit 7G 000 locuinţe noi, din care înaintării noastre spre comunism.
na p.ecetea asupra prezentului şi viitorului rii, a cunoscut o impetuoasă şi multilatera peste 02 000 apartamente din fondurile sta
poporului nostru, tn cele trei decenii care lă dezvoltare, revenindu-i în multe rîn- tului. Şi. dacă ţinem seama şi de ceea ce Organizaţia judeţeană de partid, oamenii
au trecut de la eliberare, cele mai măreţe duri rolul de pionierat industrial, de des s-a construit în mediul rural, putem spune muncii hunedoreni descifrează din aceste
din milenara noastră istorie, poporul român, chizător de drum pentru întreaga econo că,' practic, fiecare a doua familie din ju istorice documente viitorul măreţ al acestor
condus de partid, a parcurs o întreagă epocă: mie. deţ locuieşte în casă nouă. De asemenea, de minunate meleaguri şi, totodată, datoria sa
de la orînduirea bazată pe exploatare şi asu Datoi'ită marii atenţii de care s-a bucurat osebit de semnificativ pentru aceste mutaţii cră de a participa şi mai intens, cu puterea
prire—la societatea socialistă; de la vechea judeţul nostru în domeniul investiţiilor, in este faptul că 72 la sută din populaţia ac bruţelor şi inteligenţa minţilor, la pregăti
Românie burghezo-moşierească cu o econo dustria hunedoreană a dobîndit în decursul tivă a judeţului lucrează in sfera produc rea de pe acum — prin îndeplinirea exem
mie preponderent agrară — la ţara înflori cincinalelor un rol de prim rang în meca ţiei materiale peagrieole şi că oamenii mun plară a planului pe 1974 şi a cincinalului
înainte de termen — a unei temelii traini
toare de astăzi, cu o industrie dinamică şi nismul economiei naţionale, trăsăturile unr cii hunedoreni beneficiază de cea mai ri
o agricultură în plină dezvoltare şi moder industrii moderne, capabile să pună în va dicată retribuţie medie pe ţară. ce pentru acest viitor strălucit. Tn anii ur
nizare, cu un nivel de viaţă şi civilizaţie loare la un nivel superior resursele mate In anul gloriosului jubileu şi a) Congre mători pe harta judeţului vor apare noi o-
materială şi spirituală tot mai ridicat. Fap riale şi umane existente în cadrul judeţu sului al Xl-lea, comuniştii, oamenii muncii bicctive industriale miniere, siderurgice, e-
tul că producţia industrială actuală este lui. Faţă de 1950, volumul total al produc hunedoreni — ridicînd la noi cote tradiţia nergetice, constructoare de maşini, de pre
de 30 de ori mai mare decît producţia a- ţiei industriale a crescut de 9,5 ori. Ocu de hărnicie formată pe parcursul cincina lucrare a lemnului şi ale industriei uşoare
nului 1938 şi că am ajuns într-un asemenea păm locuri fruntaşe pe ţară la o serie de lelor — se prezintă cu cei mai bogat bilanţ şi de bunuri de larg consuni, se vor dez
stadiu incit venitul naţional creşte anual produse esenţiale pentru progresul econo de succese obţinute pînă acum. Pe primele volta cele existente, astfel că pînă în 1980
cu peste 12 la sută relevă, pregnant, uria miei româneşti: cărbune, minereuri de fier. 7 luni, producţia industrială planificată a producţia industrială va creşte cL aproape
şul drum străbătut. cuprifere şi auroargintifere, energie elec fost depăşită cu aproape 210 milioane lei, două ori în comparaţie .eu nivelul primului
De-a lungul celor trei decenii de viaţă trică, cocs, fontă, oţel, laminate, materiale depăşire materializată în 104 milioane kWh an al actualului cincinal. Patrimoniul mu
nouă, perioada cea mai fertilă, cea mai im de construcţii. energie electrică, L00 000 tone de cărbune nicipiilor, oraşelor şi comunelor se va îm
bogăţi cu peste 21 000 de noi apartamente,
portantă pentru progresul multilateral din In primii 3 am şi jumătate ai cincinalu net, 1 000 tone fier în minereu marfă.
întreaga istorie a patriei este perioada ani lui, industria judeţului a realizat supli- 14 500 tone cocs, 17300 tone fontă. peste cu sute de noi săli de clasă, cu noi aşeză
minte de cultură, sănătate şi odihna
lor care au trecut de la Congresul al IX- m'entar — faţă de prevederile planurilor 55 000 tone oţel, 35 000 tone laminate, 1500
lea al partidului. In această perioadă, mar anuale — o producţie în valoare de pes mc cherestea, 8 600 mc prefabricate şi alte înfăptuirile măreţe din cele trei noeenii
cată de hotârîrile de o importanţă excepţio te 980 mUioane lei. La producţia fizică, produse. Cu însemnate succese se prezintă de istorie nouă, grandiosul . program de îna
nală ale Congreselor al IX-lea şi al X-iea. sarcinile sînt depăşite cu '550 milioane kWh şi constructorii ce înalţă noile obiective in intare a ţârii noastre spi'e comunism consti
ale celor două Conferinţe Naţionale ale energie electrică, 210 000 tone fontă, 230 000 dustriale "şi sociale ale judeţului, lucrătorii tuie pentru toţi comuniştii, pentru toţi oa
partidului, ale plenarelor Comitetului Cen tone oţel, 80 000 tone laminate, 175 000 din agricultură, transporturi, comerţ şi coo menii muncii din judeţul nostru cel mai în-
tral, construcţia economică, socială şi spi mc prefabricate din beton, 21 000 mc che peraţie, gospodăria comunală, din învăţă- sufleţilor imbold de a dezvolta continuu re
rituală a cunoscut o amplitudine fără pre restea şi alte produse ; întreaga producţie mînt, ştiinţă, cultură, ocrotirea sănătăţii. alizările, de a întîmpina Congresul al Xl-
cedent. România socialistă a dobindit pe suplimentară a fost obţinută pe seama creş Comitetul judeţean de partid, Consiliul lea al Partidului Comunist Român cu rezul
toate planurile un mare prestigiu în lume. terii productivităţii / muncii — indicator ia popular judeţean adresează muncitorilor, tate de înalt, prestigiu în toate domeniile.
MAREA ADUNARE POPULARA
DE LA D E V A m m marii SÂBMiii
(Urmări», din pag. I) bileul de la 23 August. Adresînd caldarîmul Lupeniuluj, ocinii lui în cei doi ani de activitate a u-
călduroase felicitări tuturor oame Filimon Sîrbu... „Străbunii nu ce Raportul siderurgiştiîor nităţii, se concretizează în obţine
de ani în viaţa poporului nostru. nilor muncii pentru rezultatele de dară, ci dîrxi. cutezători/ Ne-au rea unor rezultate meritorii. Plu
A luat apoi cuvîntul tovarăşul cinste pe care le-au raportat în făurit prin vreme, demni, drumul Siderurgiştii hunedoreni au în surile de producţie şi livrarea 11-
Ioachim Moga. „Sărbătorim glo ajunul acestei glorioase aniver fericirii/ Căci trebuia o zi să se scris în raportul lor dc hărnicie, nor însemnate cantităţi dc carne
riosul August 23 — a spus vorbi sări, vorbitorul a spus : arate/ Pe plaiul de baladă a încheiat în cinstea marelui ju peste plan se evidenţiază în rea
bileu al lui 23 August, realizări lizarea a peste G milioane lei be
torul — încununînd intr-un bilanţ „Astăzi, cînd avem satisfacţia dc României". Şi acea zi, de 8 Mai dc prestigiu. El au obţinut peste neficii suplimentare. Numai în a-
strălucitor marile bătălii şi izbînzi, a prezenta un bilanţ sărbătoresc, 1921, cînd s-a născut din popor, plan, de la începutul anului, mal cest an de la complexul nostru
dobîndite sub steagul de luptă al atît de amplu şi rodnic, socotesc pentru popor, Partidul Comunist mult de 55 ooo tone oţel, aproape s-au livrat in plus 20 tone carne
.partidului în cei 30 de ani trecuţi că la loc de frunte trebuie să a- Român, care a marcat împlinirea 17 300 tone fontă, 14 500 tone cocs şi s-a înregistrat, în cinstea zi
de la eliberarea patriei. Sărbăto şezăm minunatul detaşament mun firească a luptei grele purtată metalurgie, circa 35 000 tone la lei de 23 August, un beneficiu
rim o adevărată epocă istorică, e- citoresc al judeţului — minerii, si ani şi ani, a fost emoţionant evo minate. Tn aceeaşi perioadă, au peste plan de aproape 3 milioane
lei.
fost înregistrate însemnate eco
poca edificării socialismului în derurgiştii, energeticienii, chimiş- cată în spectacolul omagial, ca şi nomii la preţul de cost şi bene
România, ale cărei dimensiuni şi lii, forestierii, constructorii, cefe dansul cu temă „Eliberarea", ce a ficii suplimentare, s-au livrat su ŞTEFAN DANCIU
semnificaţii covîrşitoare şi-au pus riştii —, ţărănimea şi intelectua înscris prima treaptă spre Azi — plimentar beneficiarilor externi un medic veterinar
pe vecie pecetea asupra prezentu litatea, toţi oamenii din economia ziua de 23 August 1944.- mare volum de produse peste pre directorul întreprinderii de
lui şi viitorului patriei noastre. In judeţului, care, în frunte cu co Momentele înălţătoare ale urcu vederile dc plan. ingrăşare a tineretului
această zi, cînd evocăm memora muniştii, muncesc cu eroism şi ab- şului pc drumul celor trei decenii NICOLAE AVRAMESCU taurin Orăştie
bilul eveniment de acum 30 de .negaţie pentru înfăptuirea exem de împliniri, ce au trecut din au maistru principal oţelar
'•nii gîndurile noastre se îndreap plară a politicii partidului". gustul acelui memorabil an, au
tă cu fierbinte recunoştinţă către Adunarea populară închinată au fost subliniate în spectacolul-poem 5,6 milioane lei producţie
Partidul Comunist Român, care gustului jubiliar a fost împlinită prin alese versuri şi cîntece oma La cărbune, sula de mii
din primele zile ale existenţei sale de un spectacol de ţinută, intitu giale, prin jocul sprinten al me suplimentară
a înscris, pe steagul său de luptă, lat „30 de trepte de lumină", sub losului popular ce a înflorit atît — depăşită
cele mai înalte idealuri ale cla regia lui Florin Plaur. Emoţio de frumos pe plaiul întinerit al In cinstea măreţului eveniment In cinstea măreţului eveniment
sei muncitoare, slujirea cu neţăr nant poem al principalelor mo ţării. Şi tot ce a urmat apoi a de la 23 August, forestierii jude de la 23 August, destoinicul de
murit devotament a nobilelor ţe mente de luptă ale partidului si fost un elogiu adus muncii entu ţului raportează îndeplinirea şi taşament al minerilor din Valea
luri de libertate şi dreptate ale poporului nostru, programul evo ziaste şi eroice a poporului care-şi depăşirea angajamentului anual. Jiului a extras peste prevederi
Ne-am depăşit planul producţiei
poporului. Partidul nostru comu cator a adus pe scena din aer li scrie cu demnitate noul destin, marfă cu 5,6 milioane lei — în mai mult de 100 000 tone cărbune
nist s-a afirmat cu putere împo ber — într-un spectacol închegat sub îndrumarea înţeleaptă a parti deosebi pe seama sporirii pro net, creîndu-se premise ca pînă
triva tuturor opreliştilor ca o ade — sute de artişti profesionişti şi dului în fruntea căruia se află ductivităţii munc-ii cu 220 lei pe la 23 August sporul să fie îmbu
vărată forţă naţională. amatori din judeţul Hunedoara : cel mai de scamă fiu al poporu angajat — dînd beneficiarilor in nătăţit substanţial. Se detaşează
din cadrul exploatărilor miniere:
Moment crucial în istoria Româ actori ai teatrelor de stat „Valea lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. terni şi externi peste 1 500 mc E.M. Vulcan — cea care a lan
niei, încununare a eroicei lupte Jiului" şi de estradă Deva, forma ..Cîntec hunedorean pentru pre cherestea, alte produse din lemn. sat chemarea la întrecere către
Se remarcă îndeosebi aportul co
revoluţionare purtate de forţele ţiile corale ale Casei de cultură şedintele ţării" s-a înălţat din lectivelor de la sectorul de ex toate unităţile miniere din ţară
progresiste ale societăţii, în frunte din Orăştie, sindicatului învăţă- sute de piepturi, şi-un vers a în ploatare Dobra, U.F.E.T. Petro —, E.îî. Aninoasa şi altele.
cu Partidul Comunist Român, pen mîntului’ din Deva, Combinatu sufleţit inimile : „La tîmpla lui şani şi fabrica de cherestea Vaţa.
tru eliberare naţională şl socială. lui siderurgic Hunedoara, echipele argintul începe să sclipească/ Dar Ing. CORNELIU FULGA Ing. CAROL POLAK
— 23 August 1944 a marcat in-^- L- de dansuri din Geoagiu, Grid, Bo- inima pulsează acelaşi foc ne-n- serviciul plan de la Centraia
ceputul revoluţiei populare, a şorod, ale clubului sindicatelor ş> frînt/ Ce arde ca un astru pe va directorul I.F.E.T. Deva cărbunelui Petroşani
deschis calea unor profunde trans căminului cultural din Deva, tul- tra romanească/ Dînd veşnicie
formări în societatea noastră, ca nicăresele din- .Buizeşii, dubaşii faptei şi faptelor avînt". Avans în cincinal Veniturile — realizate pe
lea făuririi socialismului şi comu din Pojoga, tarafurile din Vâţa de A fost un spectacol măreţ, un
nismului. Poporul şi-a luat, pen Jos şi Brad. spectacol care a însufleţit miile Muncind după deviza „Toate o- întreg cincinalul
tru prima dată, soarta în pro Peste mulţimea ce a inun de inimi prezente la. tparea adu biectivele puse în funcţiune îna
priile miini şi a păşit la organi dat stadionul se aud sem nare. populară. A fost' un specla- inte de termen, de bună calitate Cea de-a XXX-a aniversare *
ţi la un preţ de cost cit mai scă
zarea vieţii economice şi sociale nale de trompete — şi-un glas col-poem, de o aleasă ţinută, în zut" colectivul de constructori de Eliberării patriei este Intîmpinată
potrivit propriilor sale interese şi străbate întinderea : „Sunaţi gor- care sutele de artişti hunedoreni la loturile Simeria ale şantierelor cu succese de seamă de către
năzuinţe". 1 nişti, sunaţi/ Spre-nalturile albas — profesionişti şi a'matori — au C.F.R. nr. 31 şi 33 au finalizat cu toate colectivele de muncă ale
Vorbitorul a prezentat, în euvîn- tre să fluture drapele/ Drapele făcut dovada talentului şi dragos cîte 3 luni înainte de termen două staţiunilor pentru mecanizarea a-
ts.il său, un tablou al măreţelor tricolore şi roşii ca de foc/ Noi tei lor pentru arta care în dece poduri bascul Ia Peştiş şi Simeria griculturii din judeţul nostru.
Hărnicia şi preocuparea ' mecani
succese obţinute de poporul nostru am înscris cu aur un ideal pe niile libertăţii a urcat trepte ne şi o linie de garaj In staţia O- zatorilor se concretizează in u-
in cele trei decenii de construc ele/ Cuvîntul libertate în augus bănuite. răştie. tilizarea tot mai judicioasă a ba
Avansul în cincinal, obţinut de
ţie a vieţii noi, sub conducerea tul de foc". Adunarea populară de pe sta colectivul nostru de constructori zei tehnico-materiale. ceea ce se
reflectă favorabil în îndeplinirea
încercată a partidului, a stăruit Semnalele de trompete se con dionul din Deva s-a transformat ceferişti, se cifrează la peste 4 cu un an şi jumătate mai devre
asupra modului în care s-a dezvol topesc într-un înălţător cint, por intr-o entuziastă manifestare a luni de zile. me a planului de venituri aferent
tat judeţul Hunedoara — judeţ de nit din zeci de piepturi : „Mîndra bucuriei vieţii noi, care s-a pre actualului cincinal. Atenţia este
primă mărime în economia ţării zi a libertăţii", iar. „Puii de lei" lungit pînă seara tîrziu, pe stră Ing. GHEORGHE POPESCU polarizată în Icontinuare de ri
— precum şi asupra rezultatelor vin să readucă în prezent .glasul zile oraşului, în cîntec de fanfa şef de lot la şantierul 31 dicarea gradului de mecanizare
de prestigiu cu care colectivele de istoriei, glasul memoriei ale cărei ră, sub luminile multicolore ale căi ferate a lucrărilor agricole şl de scurta
muncă din unităţile socialiste de mărturii sînt dacii lui Decebal, artificiilor ce au dat chip feeric rea termenului de expeutare a
pe aceste meleaguri întîmpină ju- moţii lui Horia, fluierul Tancului, aşezării întinerite de la . poalele lor în vederea creşterii nivelului
___________________ y__________ ___ Cetăţii. A fost seara careta însu Suplimentar — peste 6 recoltelor In cooperativele agri
fleţit mii de inimi, a înaripat milioane lei beneficii cole.
COLEGIUL DE REDACŢIE gînduri, îndemnînd la noi fapte Ing. ANTONIU IUGA
de Cinste pentru frumuseţea şi bi
nele ţării, al cărei viitor e ma Eforturile depuse de lucrătorii directorul Trustului judeţean
GHSORGHE PAVEL (redactor sef), TIBERIU ISTR.ATE (secretar gistral prefigurat în programul de la întreprinderea pentru îngră- pentru S.M.A.
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA ce va fi adoptat de cel de-ai şarea tineretului taurin Orăştie,
LUCIA LICIU. IOÂN MIRZA. NICOLAE TiRCOB. Xl-lea Comrres al oartidului.