Page 19 - Drumul_socialismului_1974_08
P. 19
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6022 • MARŢI 20 AUGUST 1974 Pag. 3
Expoziţia „30 de ani de la Eliberarea s
\
României de sub dominaţia fascistă \
Elocventă frescă a înfăptuirilor lui „miracol românesc", la care aşezate cu grijă şi fantezie de \
judeţului Hunedoara în cei 30 de judeţul Hunedoara are o bună organizatori în expoziţie, ni se
ani care au trecut de la elibera parte de contribuţie. In aceas oferă, în altă sală, imaginea ani \
rea patriei de sub dominaţia fas tă direcţie, cifrele înscrise pe lor viitori, perspectiva devenirii \
cistă, expoziţia deschisă ieri, la panouri sînt elocvente. Ele redau Hunedoarei, a întregii ţări, per
Deva, în cinstea aniversării jubi ou puternică forţă de convinge spectivă înscrisă clar în docu \
liare a lui 23 August, în pre re dinamica producţiei industria mentele celui de-al Xl-lea Con
zenţa membrilor. biroului Comite le, ponderea pe care o au dife gres al _ Partidului Comunist Ro \
tului judeţean de partid, ai Co ritele ramuri ale industriei ju mân. Sînt noile înălţimi ale \
mitetului executiv al Consiliului deţului nostru în economia na României, spre care nu doar pri
popular judeţean, a unor condu ţională, locurile fruntaşe pe care vim, ci urcăm vertiginos,, stăpîni \
cători ai organizaţiilor de masă le deţine Hunedoara ia o serie deplini pe ceea ce am înfăptuit \
şi obşteşti, ai unor întreprinderi de produse cum sînt : mine în cei 30 de ar' de Românie li
şi instituţii, a unui larg public, reuri de fier, cărbune, oţel, cocs, beră, stăpîni pe ceea ce vom în \
stîrneşte admiraţie şi viu interes. laminate, energie electrică, lemn. făptui în anii viitori, stăpîni pe
Sînt prezentate, ca într-o oglin Alături de cifre sînt prezentate destinele noastre. \
dă vie, în cifre şi imagini grăi cele mai reprezentative produse Expoziţia „30 de ani de la eli \
toare, secvenţe din încrîncenarea ale industriei hunedorene — în- berarea României de sub domi
luptelor care au pregătit acea zi cepînd de la cărbune şi minereu, naţia fascistă" este o retrospec \
de răscruce în istoria poporului la produse siderurgice, aparataj tivă a tot ceea ce oamenii mun \
nostru, şi pe care o sărbătorim electric, utilaj pentru industria cii de pe meleagurile de legen
acum pentru a 30-a oară, secven minieră şi metalurgică, materia dă şi istorie ale Hunedoarei au \
ţe pline de semnificaţie din viaţa le de construcţii etc. In această înfăptuit, este o platformă solidă
şi munca oamenilor huncdoreni, sală a industriei îşi dau întîlni- de pe care aruncăm priviri op \
obţinute în cei 30 de ani de via re — prin produsele prezentate timiste spre viitoare împliniri, \
ţă liberă, sub conducerea încer — unităţi economice cu ponde mai bogate, mai dense. Avem
cată, clarvăzătoare a Partidului re în economia judeţului, cum certitudinea că va fi aşa pentru \
Comunist Român. sînt C.S. Hunedoara, Centrala că ne conduce spre comunism un s
In prima sală a expoziţiei, isto cărbunelui Petroşani şi Centrala conducător înţelept şi încercat —
ria judeţului Hunedoara se des minereurilor Deva, I. V. Călan, Partidul Comunist Român. \
chide la paginile de acum 30 de I.M. Hunedoara, I.E.C. Mintia,
ani şi ceva, aducînd mărturii de I.M.C. Deva, F.I.L. Orăştie, DUMITRU GHEONEA \
spre diversele forme de luptă ale „Marmura" Simeria şi altele.
comuniştilor hunedoreni, integraţi Alte panouri înfăţişează poli \
în lupta întregului popor pentru tica de dezvoltare intensivă şi \
dobîndirea libertăţii sociale şi na de modernizare a agriculturii ju
ţionale a ţării. Greve, demon deţului, cu toate ramurile' apar \
straţii, întruniri, tipărituri ilega ţinătoare. \
le, manifeste, chemări la luptă Produse ale industriei Chimi
sînt documente expresive ale ce şi uşoare, alimentare şi co \
mişcării maselor populare pen operaţiei meşteşugăreşti, alte bu i
tru neatîrnare şi o viaţă mai
bună. Iar rezultatul luptei şi nuri de larg consum sînt inge
voinţei poporului îl citim alături, nios prezentate, relevînd rolul s
muncii a mii de oameni pentru
în imaginile care-1 prezintă pe
conducătorul partidului şi al ţă sporirea bunăstării populaţiei. \
rii noastre, tovarăşul Nicolae Un capitol interesant, viu ilus \
Ceau'şescu, în dialog cu oameni trat, vorbeşte, în cifre şi ima
ai muncii hunedoreni, pe care gini semnificative, despre dez \
i-a vizitat la ei acasă de 3 ori voltarea şi modernizarea* învăţă-
în ultimii ani, consultîndu-se di mîntului şi mişcării cultural-ar- \
tistice, a sportului, reţelei sani
rect asupra a ceea ce s-a înfăp s
tuit pe- meleagurile hunedorene tare, urbanisticii — judeţul Hu
în anii Eliberării patriei, asupra nedoara atingînd cel mai ridi \
a ceea ce mai este de făcut. Că cat grad de urbanizare din ţară.
In toate îşi găseşte exprimarea
oamenii muncii hunedoreni ur politica marxist-leninistă a parti \
mează neabătut politica partidu dului nostru, grija deosebită \
lui, transpun în viaţă indicaţiile
şi recomandările secretarului ge manifestată pentru ridicarea \
neral, o dovedesc rezultatele continuă a standardului de viaţă \
al poporului, pentru progresul şi
excepţionale pe care le obţin în prosperitatea patriei socialiste.
muncă, în viaţă. \
In următoarea sală sînt pre De pe acest prezent bogat în
zentate, pe panouri succesive, în împliniri, făurit de braţele şi in \
grijit lucrate şi organizate, tra teligenţa oamenilor muncii hu \
iectoriile economiei judeţului în nedoreni, în dorinţa unanimă de
cei 30 de ani de la Eliberarea mai mult şi mai bine, de pe_a- \
patriei, secvenţe ale aşa-numitu- cest fundal de bogate realizări,
\
\
\„30 (fe ani glorioşi de multilaterală înflorire a meleaguri! r hunedorene"
s
s
\ al P.C.R. — „Perfecţionarea for mare număr de secvenţe din e- rea de spirit şi pregătirea arma dului în pregătirea şi conduce
s rioşi de multilaterală înflorire melor şi metodelor de muncă fervescenta viaţă politică şi cul tei în vederea participării ei la rea acţiunilor de luptă ale ma
Sub genericul „30 de ani glo
a meleagurilor hunedorene", în în conducerea de către orga turală hunedoreană, au realizat insurecţia naţională antifascistă selor populare şi realizarea uni
\ zilele de 16 şi 17 august a avut nele locale de partid din ju o monografie convingătoare a şi anliimperialistă" de dr. V. tăţii de acţiune a tuturor for
\ loc la Deva o sesiune de comu deţul Hunedoara a întregii acti acestui fragment viu din har Centrale din Bucureşti, şi „Ra ţelor patriotice antifasciste.
director
Arimia,
Arhivelor
al
ta României socialiste.
In ziua următoare, lucrările
vităţi pentru realizarea progra
nicări şi referate, organizată de
\ Comitetul judeţean de partid, mului partidului de dezvoltare Următoarele patru referate portul dintre factorii interni şi sesiunii s-au desfăşurat în ca ţ
drul a două secţii : economico-
economică şi socială a ţării" —,
externi în înfăptuirea insurec
din prima zi, susţinute de per
s la care au luat parte activişti Vichente Bălan, prim-vicepre- s-au referit, la unele aspecte ale ţiei naţionale armate antifascis socială şi istorie. Au prezentat .' i
de partid şi de stat, conducători
sonalităţi ale vieţii ştiinţifice,
referate : Vasile Ogherlaci, di-
şedinte al Comitetului executiv
de întreprinderi şi instituţii, cer
te şi antiimperialiste din august
\ cetători în domeniul istoriei, nu al Consiliului popular judeţean actului ipsurecţional de la 23 1944“ a conf. univ. dr. Mihai rector general adjunct al Cen- ţ i
tralei cărbunelui Petroşani, Au-
\ meroşi alţi invitaţi. — „Aspecte privind creşterea August 1944. „Ascensiune, con Fătu de la Institutul de ştiinţe rcl Răpuşcă, director general al I
combativitate
in
tinuitate
şi
In cadrul şedinţei plenare i-
nivelului de trai al populaţiei
istorice şi social-politice de pe
\ naugurale, desfăşurată în sala judeţului . Hunedoara în anii poziţia antifascistă a clasei mun lîngă C.C. al P.C.R. — au în Centralei minereurilor Deva, 4 /
Costache Trotuş, director gene-
festivă a Consiliului popular ju construcţiei socialismului" —, şi citoare din România", de conf. semnat o contribuţie valoroasă
■\ deţean, tovarăşul Ioachim Moga, David Razăr, secretar al Comite dr. Gh. I. Ioniţă, activist al C.C. ral al Combinatului siderurgic 1 i
din Hunedoara, Aron Popa, rec-
\ prim-secrelar al Comitetului ju tului ' judeţean Hunedoara al al P.C.R., ; „Activitatea P.C.R. la cunoaşterea unor noi aspec tor al institutului de mine Pe- 4
deţean Hunedoara al P.C.R P.C.R. — „Elemente definitorii în rîndurile armatei pentru a- te privind organizarea şi înfăp troşani, Ion Sîrbu, şef de ca- ?
V
\ preşedintele Comitetului execu în dezvoltarea artei şi culturii tragerea acesteia la înfăptuirea tuirea insurecţiei naţionale an tedră la Institutul de subingi- ]'
tiv al Consiliului popular jude
\ ţean, a rostit un cuvînt de des în judeţul Hunedoara" — reali actului revoluţionar de la 23 tifasciste armate din august neri din Hunedoara, Nicolae l
August 1944“ de conf. dr. Ilîe
zate pe baza unor studii ştiinţi
4 chidere după care a prezentat fice aprofundate şi derulind un Ceauşescu din Bucureşti ; „Sta 1944, rolul şi contribuţia parti- Andronache, şef de secţie la ?
* o amplă expunere cu tema : Comitetul judeţean Hunedoara ţ
„Evoluţie şi tendinţă în dina al P.C.R., Ion Zaha, director al 1
mica dezvoltării politice, econo Cabinetului judeţean de organi- >
mice şi sociale hunedorene în zare Deva, Ştefan Cornea, vice- 4
perioada construcţiei socialiste". pţ-eşedinte al Consiliului jude- <
\ Vorbitorul a trecut în revistă ţean de control muncitoresc, 1
profundele transformări petrecu Constantin Maracu, director al 4
\ te în judeţul Hunedoara în a- Filialei Băncii Naţionale a ;
nii socialismului, avîntul dezvol R.S.R. Hunedoara-Deva, Ileana ţ
tării economice, sociale şi cul Bărţan, preşedinta Comitetului (
turale din ultimii ani, locul ju judeţean al femeilor, Cornel >
s deţului nostru în ansamblul e- Stoica, inspector general al In- 4 /
spectoratului şcolar judeţean, şi
naţionale,
conomiei
eforturile,
\ activitatea harnică şi creatoare Petru Stoican, preşedinte al Co- 1
a făurarilor bunurilor material? mitetului judeţean de cultură şi 1
\ de pe aceste meleaguri în lupta educaţie socialistă, Ion Poporogu, '
\ cu timpul pentru îndeplinirea director al Muzeului mineritului ţ
cincinalului înainte de termen. Petroşani, Dumitru Floca, acti- i
\ Pregătindu-se pentru aniversa vist al Comitetului judeţean Hu- 1
s rea a 30 de ani de la Elibera nedoara al P.C.R., Mircea Va- 4 /
lea, director al Muzeului
rea patriei, locuitorii judeţului
\ au satisfacţia că vor sărbători judeţean Hunedoara-Deva, Cle- 1
acest măreţ eveniment nu nu ment Negruţ, prim-secretar al ţ
\ mai trecînd în revistă bilanţul
s lor din cele trei decenii de via Comitetului municipal Petro- 1 ^
deosebit de bogat al înfăptuiri
şani al P.C.R., Ştefan Mari-
\ ţă nouă, dar şi bucurîndu-se de nescu, de la Filiala Deva a Ar- ?
asemenea perspective însufleţi-
\ toare de viitor cum sînt cele hivelor statului, Maria Creţu, 1
\ prefigurate în proiectul de pro secretar al Comitetului muni- )
gram al partidului, în proiectul cipal Deva al P.C.R., Ion Fră- ţ
\ de directive pentru viitorul cin ţilă, director al Filialei Deva i
\ cinal şi prognozele de dezvolta a Arhivelor statului, şi Gheor- ?
re a ţării pînă în 1990.
s In continuare, referatele pre ghe Pavel, redactor-şef al zia- \
\ zentate de tovarăşii Constan rului „Drumul socialismului". )
\ tin Dumitrescu, secretar al Co Aspect de la desfăşurarea în plen a sesiuni! de . ■ C. DROZD |
l mitetului judeţean Hunedoara
